Zoologia Nevertebratelor
Zoologia face parte din sfera larga a biologiei ( de la grec. Bios = viata ; logos = vorbire ) , iar obiectivul ei il constitue studiul animalelor de pe glob ( zoon = animal ) .
Numarul speciilor de animale care traiesc pe suprafata globului este enorm ( unii autorii il evalueaza la peste 1000000 ) si creste continuu , prin descoperirea altora noi . Acesta multitudine si varietate de forme se cere ordonata . Este domeniul zoologiei sistematice ( taxonomia : de la grec. Taxis = ordine ; nomos = lege ) , care grupeaza speciile existente pe baza caracterelor de asemanare si a celor differentiate intr-un sistem de clasificare . Cea mai mare atentie trebuie acordata alegerii acestor caractere , care trebuie sa exprime inrudirea ( filiatia ) dintre specii .
Importanta zoologiei . Zoologia a furnizat graitoare dovezi in sprijinul conceptiei evolutioniste . Ea a contribuit la fundamentarea teoriei materialist-didactice despre viata , permitand intelegerea grandiosului process al evolutiei , care se desfasoara de milenii culminand cu aparitia fiintei umane , dotata cu ratiune si capabila sa domine natura si s-o transforme in functie de nevoile sale .
Pornind de la studierea nevertebratelor , I. L. Mecinikov a elucidate procesul inflamatiei . Richet si Portier anafilaxia , cu aplicatie in medicina , iar Racovita a intemeiat 20320l111u biospeologia .
Interesul prctic al studierii animalelor , cu referire in cazul nostru la nevertebrate , rezida in faptul ca ele exercita . prin activitate lor , o influenta pozitiva sau negative asupra altor vietuitoare , multe dintre acestea cu importanta mare pentru om . Ca elemente componente ale unui ecosistem , speciile de animale reprezinta verigi ale lanturilor trofice , multe sunt " indicatori biologigi " servind la stabilirea gradului de poluare a mediului, participa in procesul de autopurificare a bazinelor , cele edafice in biologia solului , in procesul de humificare si fertilizare a acestuia . Prin scheletele lui ( foraminiferele , radiolarii , celenteratele ) iau parte la formarea scoartei Pamantului , iar casutele foraminiferelor sunt folosite " conducatoare " in detectarea zacamintelor petrolifere .
Un numar mare de nevertebrate sunt vatamatoare fie prin actiunile lor de sfrederire a substratului ( bivalve ) , producand avarii in porturi , fie prin actiunea lor corosiva ( bioderma de pe chila navelor ).
Printre nematode , acarieni si , mai ales , printer insecte , exista specii daunatoare ale culturilor agricole si ale padurilor . Cunoasterea biologiei si a dusmanilor ei naturali este hotaratoare in combaterea integrata , pe care se pune astazi un accent tot mai mare . Parazitismul este foarte raspandit printer nevertebrate , existand chiar grupe intregi ( sporozoare , trematode , cestode , exclusiv parazite .
Bolile produse la om si animalele de ferma uneori sunt grave , iar prevenirea si combaterea lor este conditionata de cunosterea aprofundara a biologiei agentilor vectori si a ciclurilor evolutive ale parazitilor .
Increngatura Mollusca
Se cunosc circa 128000 specii , 35000 reprezentand fosile . Cea mai mare , Architeuthis sp. , impreuna cu bratele , 18 m . Fosilele dateaza din Cambrian , dar se presupune ca diversificarea molustelor s-a petrecut in Precambrian . Molustele manifesta o radiatie adaptiva remarcabila , fiind raspandite in toate mediile ( marin , terestru , apa dulce ) . Cateva sunt comensale sau parasite . In organizare si ontogenie , molustele trateaza afinitati cu platelmintii si anelidele , incadrandu-se in spiralii .
Morfologia externa . Corpul unei moluste cuprinde 5 regiuni dinstincte : 1) capul , anterior , purtand organe de simt , gura cu radula si colierul periosofagian; 2) piciorul , ventral , diferentiere a tecii musculo-cutane , servind la locomotie ;3) masa viscerala , dorsala , formata din stomac , glanda digestiva , inima , celomul , rinichii si gonadele ; 4) mantaua sau pallium , rasfrangere tegumentala , care inconjoara sacul visceral si delimiteaza o cavitate paleola , primit posterioara , continand branhiile , anusul , orificiile excretoare si genitale ; 5) cochilia , secretie cutanee a mantalei .
Se dinsting 2 forme fundamentale in habitatul molustelor : 1) axa longitudinala lunga , gura si anusul la cele 2 extremitati , cea dorso-ventrala scurta ( lolenogastre , poliplacofore ,monoplacofore , bivalve ) ; 2) axa dorso-ventrala mai lunga deacat cea antero-posterioara ( scafopode , cefalopode , gasteropode ) ; masa viscerala se bolteste dorsal si in ea patrunde intestinul , curbat in forma de V , anusul deschizandu-se in cavitatea paleala ; cochilia , dorsala , acopera masa viscerala , iar opus se afla capul si piciorul ( scafopode , cefalopode ) ; la gasteropode , fenomenele secundare din ontogeneza duc la rasucirea asimetrica a cochiliei si a masei viscerala deasupra capului .
Organizarea interna . Epiderma este ciliate si glandulara , mucusul secretat servind la alunecarea pe substrat . Se presupune ca moluscul primitive avea o miscare asemanatoare turbelariatelor , prin actiunea combinata a ciliaturii si a musculaturii piciorului , cu unde de contractie ca la gasteropode .
Teaca musculo-cutanata se constitue ventral intr-un picior , primitive cu aspect de talpa pentru tarare si specializat in cursul evolutiei la diferite moduri de viata . Prezenta cochiliei determina diferentierea muschilor retractori , rasfirati in picior si fixati in cochilie , servind la retragerea piciorului si a capului in interiorul acesteia .Muschii sunt constituiti din fibre netede cu dispozitie helicoidala , dand aparitia unei striatiuni .
Sistemul nervos este reprezentat de un plex subepitelial legat de teaca musculo-cutana , unul profund , al organelor , si de un sistem nervos central . Ultimul , la formele primitive , este constituit dintr-un inel periesofagian ( comisura cerebroida evolueaza in ganglioni cerebroizi ) si in 2 perechi de trunchiuri longitudinale . : una mediala ( cordoane pedioase ) in grosimea piciorului , pe care il inerveaza , alta laterala si dorsala fata de prima ( cordoane pleuro- viscerale ) , inervand mantaua si organele interne . Ele pleaca de la ganglionii cerebroizi si sunt legate prin comisuri si conective transversale . Trunchiurile nervoase au structura medulara la Neopilina , poliplacofore , selenogastre , Nautilus , cordoanele pedioase ale unor prosobranhiade arhaice ( Haliotis ) si axul nervos din bratele cefalopodelor . La formele mai evaluate , trunchiurile nervoase se condeseaza , formand ganglioni pediosi , pleurali si viscerali , individualizati la gasteropode , scapofode , lamelibranhiate sau contopiti intr-un creier la dibranhiate si opistobranhiate .
Organele de simt sunt reprezentate prin 1- 2 perechi de tentacule cefalice , absente la poliplacofore si la solenogastre , ochi , statocisti , osfradii , organul subradular , cu functie necunoscuta , present la Neopilina , poliplacofore , scafopode , unele gasteropode primitive , si estete , la poliplacofore , probabil cu rol tactil , uneori transformate in ochi .
Clasa Polyplacophora
Se cunosc circa 1000 de specii , cea mai mare , Cryptochiton stelleri , de 33 cm . Sunt moluste primitive , vechi , cunoscute in Cambrian .
Morfologie externa . Sunt animale cu simetrie bilaterala si corpul oval-alungit , turtit dorso-ventral si acoperit dorso-lateral de manta . Acesta secreta 8 placi dorsale , formand cochilia , dispuse intr-un sir longitudinal , imbricate si articulate intre ele si actionate de muschi . Se semnaleaza si cazuri teratologice de hipomerie , care se rasfrange in organizarea interna . Placile sunt colorate in cenusiu sau brun , uneori impestritate cu rosu , galben , verde . Placile intermediare( II - VI ) sunt practice dreptunghiulare , cele de la capete semicirculare . Marginea anterioara a primei placi ( I ) , cea posterioara a ultimei placi ( VIII ) si marginile laterale ale placilor II - VI formeaza lame de insertie si sunt ingropate in manta ( perinotum ) . Apofizele placilor II - VIII se prelungesc anterior in cate o pereche de lame suturale , care patrund sub marginea posterioara a placii precedente , intr-un pliu dorsal al mantalei . Dispozitia imbracata a placilor permite animalului sa se stranga ghem cad este desprins de pe substrat .
Organizarea interna . Perinotum de latimi variabile si acoperit de cuticula , uneori pigmentat , poate fi neted , cu formatiuni calcare sau cuticulare ( solzi , peri , spiculi ) si acopera placile cochiliei in masura diferita , dupa specie ( Chiton , Cryptoplax , Symmetrogephirus , Amicula , Cryptochiton ) . In structura placilor intra 4 straturi : 1) periostracum , superficial si fin , din substanta organica ; 2) tegmentum , pigmentat , neted sau cu ornamentatii ; din substanta organica impregnata cu CO3Ca si strabatut de orificiile canalelor prin care trec pedunculii estetelor si ai ochilor dorsali ; 3) articulamentum , gros si dens , din CO3Ca ( lamele de insertie si cele saturale ale placilor sunt din articulamentum ; dupa resturile fosile , in evolutia poliplacoforelor articulamentum a aparut tarziu , la speciile din carbonifer ; la Lepidopleurus , lamele saturale sunt din tegument ) ; 4) hipostracum , din CO3Ca , intern . La unele specii , intre articulamentum si hipostracum exista un mesostracum .
Piciorul musculos , ca o talpa , alungit in directia antero-posterioara si delimitat de cap , care este lipsit de apendice senzoriale printr-un sant transversal , ocupa fata ventrala . El serveste la fixarea de substrat si in locomotie , care se efectueaza prin unde transversale de tipul celor de la gasteropode .Viteza deplasarii este de 1-15 cm/minut . Fixarea puternica de substrat este asigurata de suprafata adeziva mare si mucusul glandelor epiteliale din picior side fata ventrala a perinotului . Contractia celor 8 perechi de muschi dorso-ventrali sau latero-pediosi , inserati pe partea interna a placilor si rasfirati in picior , desprinde si bolteste mijlocul piciorului , incat ansamblu functioneaza pe principiul vidului , ca o ventuza .
Sistemul nervos aminteste , prin structura sa medulara , pe cel al turbelariatelor , iar prin tetrameria sa pe cel al amfinomidelor ( polichete ) . Un inel periosofagian , format din comisura cerebroida , supraesofagiana , si prima comisura pedioasa , subesofagiana sau labiala , trimite nervi la cavitatea bucala si la organul subradular , iar de la punctul de jonctiune a celor 2 comisuri , pleaca o pereche de cordoane pedioase in grosimea piciorului , inervand muschiulatura acestuia , si o pereche de cordoane paleo - viscerale laterale , deasupra santului paleal , cu ramificatii la manta si viscere . Cordoanele longitudinale sunt legate prin comisuri si conective . O comisura suprarectala uneste trunchiurile paloe-viscerale ; cele pedioase sfarsesc liber . In ansamblu , sistemul nervos centra apare constituit din 3 arcuri ; cerebroid , pedios si pleuro-visceral , ca la Nautilus .
Organele de simt sunt peri si spini senzoriali pe perinotum , campuri senzoriale ciliate , organul subradular . Unele estete sunt simpli tango-receptori , altele formeaza oceli , cu cellule pigmentare si fotoreceptoare , uneori cu cornee , cristalin si retina ( Acanthopleura ) , mai ales pe placile anterioare ; cllule tactile si fotoreceptoare se gasesc pe perinotum , iar pe lobii bucali celule chemoreceptoare. Statocistii si organele de simt cefalice lipsesc .
Clasa Aplacophora
Cuprinde putine specii , cu caractere primitive si simetrie bilaterala .Au dimensiuni mici ( 0,5 - 3 cm ) , cea mai mare specie Epimenia verrucosa , de 30 cm .
Morfologia externa . Corpul vermoid , scurt si gros , alteori alungit , in general cilindric si lipsit de cochilie , poarta ventral gura , posterior este trunchiat , ascutit , rotunjit sau in forma de clopot . La neomenoide exista un sant ventral , anterior in comunicare cu cavitatea bucala , posterior cu cea cu cea cloacala ( terminala sau subterminala ) , ansamblu corespunde cavitatii paleale de la celelante moluste , in interiorul santului , o creasta longitudinala , flancata de pliuri secundare , reprezinta piciorul vestigial. La limita dintre santul ventral si foseta ciliata se afla glandele pedioase , anterioara sau posterioara , a caror secretie mucoasa serveste la miscare si respiratie , intretinand umede faldurile piciorului .
Organizarea interna . Epiderma secreta o cuticula strabatuta de papile epidermice , pluricelulare , care se deschid in mici palnii la suprafata ei . Spiculi calcarosi , dispusi in unul sau mai multe straturi in epiderma , au rol in aparare si , probabil , tactil . Papilele epidermice li se atribue rol excretor , dupa alti autori rolul estetelor de la poliplacofore .
Musculatura formeaza o teaca subepiteliala , cu fibre circulare externe , longitudinale externe si intre ele fibre diagonale incrucisate . La extremitatile corpului , musculature diferentiaza sfinctere , muschi retractori si protactori ai radului , ai faringelui si ai brangiilor . Mai exista muschi radiali si transversali , ultimii intrand in constitutia diafragmei orizontale subintestinale .
Sistemul nervos este asemanator celui de la poliplacofore , cu deosebire ca apar ingrosari ganglionale in care se concentraza cea mai mare parte a elementelor nervoase .
Organele de simt sunt reprezentate prin celule senzoriale , in epiderma , in special in regiunea gurii sip e cirii atriului bucal , si prin papile senzoriale .
Clasa Monoplacophora
Este un grup predominant fosil , cu 6 specii actuale si dimensiuni mici ( sub 4 cm ) . Fata de cele 6 perechi de impresiuni musculare pe fata interna a cochiliei triblidaceelor fosile , proma mai mare , corespunzatoare probabil la 2 muschi fuzionati ( Drahomira are 7 impresiuni ) Neopilina poseda 8 perechi de muschi dorso-ventrali , iar impresiunile mici ,estompate , situate in afara celor mari , corespund retractorilor branhiilor de la Neopilinia .
Morfologia externa . Ca aspect exterior seamana la prima vedere cu un gasteropod pateloid , corpul fiind acoperit dorsal de o cochilie relativ turtita , usor rasucita catre apexul indreptat anterior si cu apertura aproximativ circulara . Cochilia groasa la formele fosile subtire si friabila la cele actuale , cu striuri de crestere concentrice fata de apex este constituita din cele 3 straturi caracteristice , iar structura si modul ei de formare corespund cu ale celei de lamelibranhiate .
Oraganizarea interna . Epiteliul piciorului , cu aspect de talpa cu contur circular , ocupand mijlocul fetei ventrale , este glandular si ciliat si serveste la alunecarea pe substratul moale .
Musculatura este reprezentata prin 8 perechi de retractori ai piciorului , inserati in cochilie si rasfirati in picior , constituiti din 2 parti omoloage cu muschii latero-pediosi ai poliplacoforelor . Intre ei trece musculature circulara a piciorului . Mai exista o musculatura circulara a santului paleal , retractorii anteriori si posteriori ai branhiilor , inserati pe cochilie , si o musculatura a aparatului radular .
Sistemul nervos se aseamana cu cel cu al poliplacoforelor . Exista un inel periesofagian , constituit din comisura cerebroida si comisura subesofagiana , iar la conjuctura lor o pereche de ganglioni cerebroizi . De la el pleaca 2 perechi de trunchiuri nervoase longitudinale neganglionizate , o pereche reprezentand cordoanele pedioase situate in sinusul pedios , si o pereche pleuro-viscerala , care urmaresc traiectul santului paleal . Ele sunt unite posterior incat realizeaza arcuri . Intre cordoanle pedioase exista o singura comisura anterioara , comparative cu numarul mare de la poliplacofore . Cu cele pleuroviscerale , trunchiurile pedioase se leaga prin 10 conective metamerice , care merg la muschii dorso-ventrali . Trunchiurile pleuroviscerale se unesc posterior deasupra intestinului .
Organele de simt sunt reprezentate prin : organul subradular si o pereche de tentacule preorale , piriforme , situate in laturile gurii , probabil omoloage cu tentaculele gasteropodelor , ambele inervate de trunchiurile pedioase ; o pereche de statocisti anteriori , cu aspect de vezicule epiteliale turtite , in comunicare cu locul de origine printr-un conduct lung si inervate in al doilea conectiv pleuro-pedios . Prezenta statococilor apropie monoplacoforele de molustele conchifere .
|
