Autoaparare
Veninul este poata cea mai puternica si mai drastica arma de aparare si uneori chiar si de atac, deoarece daca nu provoaca paralizii ireversibile atunci sigur isi va ucide agresorul sau victima.
Posesorul unei astfel de arme trebuie in mod obligatoriu sa fie inzestrat cu o glandacu o glanda care secreta acest venin precum si cu un 22222n1317w organ de inoculare al veninului.
Dintre nevertebrate cele mai periculoase animale sunt scorpionii, paianjenii si viespile.
Printre cei mai veninosi scorpioni se afla Scorpionul imperial care poate atinge o lungime de 20 cm si al carui venin poate omora un om iar aflat chiar in cantitati de 1 mg poate omora un caine de 15-20 kg.
Un alt chimist talentat este miriapodul. Exista o specie de paianjeni care patrund in coloniile de furnici dar cateodata mai sunt si vazuti asa ca se declanseaza o alarma generala, lucru care nu pare a-l deranja prea mult pe intrusul nostru, insa cei care vor avea de suferit sunt locuitorii coloniei de furnici care vor fi afectati de o otrava foarte puternica mai ales daca au ghinionul sa dea peste o specie de paianjeni care secreta cianura de potasiu. Sunt niste paianjeni lungi de circa 5 cm cu capul cafeniu stropit cu galben, uneori cu roz care isi face aparitia de sub frunzisul putred din paduri.
Acest paianjen are numeroase glande care secreta cianura situate deasupra fiecarui picior. El nu-si foloseste otrava in mod irational ci proportional cu dimensiunile dusmanului. Spre exemplu daca este atacata de o broasca el secreta otrava in doze mari folosind toate cele patru glande ceea ce va oferi un spectacol uimitor cand broasca va apuca cu limba ei lipicioas paianjenul si il va scuipa in clipa urmatoare cautand cu disperare sa-si stearga limba cat mai repede. Pana si unele mamifere cum ar fi gaita oposumul manifesta o grabita repulsie fata de acest miriapod. Totusi aceasta otrava este complet inofensiva pentru acesta in timp ce pentru om este letala.
Un alt chimist la fel de redutabil este Vaduva-neagra, un paianjen negru ca smoala, de marime mijlocie. Muscatura femelei este extrem de periculoasa, ea inoculeaza veninul prin chelicere care sunt in legatura cu niste glande care ocupa o mare parte din spatiul cefalotoracic si avand o capacitate de 3-5 mg venin neurotoxic. Veninul vaduvei-negre este similar cu cel al cobrei, viperei producand simptome foarte grave chiar si la om deoarece contine circa 12 aminoacizi si cateva fractiuni proteinice dintre care una este extrem de periculoasa.
Mai exista o specia de paianjeni, paianjenul paros lung de 4 cm a carui muscatura i-ar determina pe oameni sa danseze din cauza spasmelor.
De asemenea numeroase vertebrate sunt inzestrate cu arme veninoase. Dintre pesti, rechinii plati cu corp romboidal si coada alungita sunt inzestrati cu spini toxici. Intre acestia, ca specie, cel mai periculos este pisica-de-mare, un peste lung de 2m care atunci cand este atacat are obiceiul sa-si inconjoare dusmanulcu coada sa lunga, ranindu-l cu ghimpele sau veninos care masoara 40 cm. Acest ghimpe are folosit de unele triburi ca varf de sageata.
Salamandrele ca si broastele se apara de dusmani prin eliminarea unor secretii iritante prin glandele tegumentare. Cea mai puternica otrava organica, batrachotoxina este produsa de o broscuta raioasa columbiana numita de bastinasi Kokoi. Amerindienii muiau varful sagetiilor in otrava extrasa din corpul acesteia. De asemenea singura soparla otravitoare este gila(Heloderma suspectum) este inzestrata cu glande veninoase si dinti curbati ca la serpi. Cand animalul musca gingia se da inapoi, glandele sunt presate iar continutul lor se scurge prin 4-5 canale in gura si din acestea in dintii cu santuri. Otrava e suficienta pentru a omora animale mai mici in cateva minute, iar la animale mai mari si la om provoaca paralizii, crampe si tulburari in starea generala.
O sesime din totalul serpilor (in jur de 400 de specii) sunt veninosi. La noi in tara nu se gasesc decat trei specii: Vipera cu cruce(Vipera berus), Vipera cu corn(Vipera ammodytes) si Vipera mediteraneana(Vipera ursinii).
Serpii veninosi au o pereche de dinti canaliculati. In clipa cand glanda veninoasa este compresata veninul este impins in acest canal. Veninul este un lichid limpede vascos, fara miros. Tratat cu alcool precipita. Veninul contine apa, saruri minerale, albumine si un principiu activ care nu coaguleaza nici la 1000C. Substanta activa din veninul viperei se numeste viperina.
Din punctul de vedere al efectelor fiziologice veninul poate cuprinde 2 categorii de toxine: - neurotoxine(actioneaza asupra sist. nervos)
hematoxine (actioneaza asupra aparatului circulator)
veninul ucigas a devenit azi un medicament valoros. Intepaturile albinelor au fost folosite in terapia reumatismului inca de acum 200-300 ani. In 1929 s-a descoperit ca veninul de paianjen poate fi folosit la ameliorarea durerii. Veninul isi gaseste multe alte intrebuintarii in zilele noastre.
|
