BURETII-DE MARE (SPONGIERII)

Lumea animalelor este aproape fara sfîrsit. Sînt atît de felurite ca înfatisari, încît uneori nici nu ai crede ca ai a face cu animale. E drept ca si roi sîntem deprinsi a socoti drept animale numai fiin& 13113f516n #355;e vioaie, care se misca din loc în loc.

Cine ar banui, bunaoara, ca buretele-de-baie ori de sters tabela este scheletul fibros al unor colonii de animale, ce traiesc fixate pe stînci, în adîncul marilor?

Trupul fiecarui individ din colonie e redus la un sac, cu pareti formati numai din doua rînduri de celule. Rîndul launtric are celule tu cîte un guleras, din mijlocul caruia iese un flagel, o prelungire din trupul celulei ca un bici. Mereu miscîndu-se, flagelii produc un curent de apa spre launtrul sacului, aducînd astfel si hrana trebuitoare. Al doilea rînd de celule e mai în afara si alcatuiesc partea din trup unde se mistuie hrana. Sac lînga sac, sustinuti între ei printr-un tesut de fibre clasice ori ace calcaroase, formeaza colonia buretelui de sters. Daca s-ar vedea în fund de mare, sau în acvariu, nici un semn nu arata ca e animal, afara de chemarea apei spre gura salciilor. Cînd se azvîrle în apa un praf colorat, se observa cum joaca, ca si cînd ar sufla cineva în el. E rascolit si atras în vîrtejuri marunte de miscarea flagelilor din sacu-soarele care reprezinta trupul unui individ. O asemenea co!onie de animale, la fata nu se deosebeste

Întru nimic de plante. Nu are clorofil, dar are celule cu flageli

Fig. 445. Un spongier de apa dulce.

Spongieri se gasesc putini si în apele noastre dulci; în coada iazurilor, unde este papura ori cosor, în jurul trunchiurilor de plante sau pe picioarele podurilor, se poate observa o pîsla ceva mai groasa, acoperindu-le. Sînt spongierii de apa dulce, din neamul Spongilla[2].