In acvaristica este cunoscut sub
numele de "Sumatranus". Este pestele cel mai cunoscut si cel mai
indragit al intregii familii. Acest lucru se datoreaza atat coloritului cat si
faptului ca este un peste vesel, vioi (cam prea vioi), care alearga tot timpul,
iar daca in acvariu sunt mai multi Sumatranusi, atunci formeaza un card. Nu
este un peste agresiv, dar din joaca, mai ciupeste antenele scalarilor sau
coada v 15215g69p oalata a carasilor. De aceea se va evita asocierea lor intr-un acvariu
comun.
Corpul este bondoc, cu spatele inalt, cu baza cozii
puternica, nu are mustati si ajunge pana la 7 cm. Este originar din Sumatra,
Calimantan si Tailanda, tailandezii sustinand chiar ca la ei traieste
adevaratul "sumatranus". Spatele este oliv-maro, flancurile
roscat-maro deschis. Pe corp are 4 dungi transversale negre, late. Prima trece
chiar peste ochi, a 2-a este la jumatatea distantei dintre ochi si punctul de
pornire al dorsalei, a 3-a porneste din punctul in care se termina dorsala, iar
a 4-a este chiar la baza cozii, unde incep radiile.
Dimorfismul sexual la tineret nu este evident, dar la
pestii maturi sexual, dimorfismul sexual este vizibil. Astfel la mascul, partea
superioara a botului la prima dunga este de un rosu aprinsm, ca si aripioarele
ventrale, iar la coada, la cei doi lobi primele radii sunt de asemenea rosii.
La femela, zona respectiva a botului nu este rosie, iar coada este
transparenta.
Pentru reproducere recomandam un acvariu de cel putin 12-14
l cu o apa pregatita in prealabil. Vom prepara apa astfel: jumatate va fi
proaspata de la robinet, dar tinuta 24-28 de ore intr-un alt acvariu sau
borcan, bine aerisita si filtrata. Cealalta jumatate va fi distilata (nu
demineralizata) sau mai potrivita ar fi apa de ploaie. Apa de ploaie o preparam
astfel: asteptam sa ploua cam o jumatate de ora (pentru a se curata acoperisul
si jgheaburile de praf si namol) apoi umplem vasul cu apa (recomandam ca apa de
ploaie sa fie tinuta intr-un vas mai mare de plastic, atat pentru limpezire cat
si pentru imbatranire). Pe cat posibil apa de ploaie va fi tinuta la intuneric.
In acvariul pregatit pentru reproducere (pregatirea consta in montarea unei
plase protectoare din plastic, in genul celor folosite la laditele de citrice,
intinsa pe o rama din sarma de alama sau inox, ca sa nu rugineasca, rama avand
si niste picioruse de 15-20 mm. Acest lucru este necesar pentru a indeparta
plasa de fundul acvariului, interzicand accesul pestilor la icre), amestecam
cele doua tipuri de apa, cea de la robinet si cea de ploaie, care au fost bine
filtrate in prealabil si le mai aerisim circa 24 de ore. Apoi seara, introducem
femela. Dimineata introducem masculul. La inceput femela, adaptata la acvariu,
va curta masculul, apoi dupa o perioada de aclimatizare a masculului, incepe si
acesta jocul nuptial. Se alearga unul pe celalalt pana se retrag in tufa de
plante cu frunze fine unde lipindu-se in zona abdominala si inclinandu-se usor
catre inafara (formand un V), femela expulzeaza 15-20 de icre pe care masculul
le fecundeaza imediat. Pestii fac apoi o mica pauza, dupa care reiau depunerea.
Aceste reprize pot dura cateva ore, timp in care sunt expulzate 400-500 de
icre. In timpul depunerii masculul isi estompeaza culorile. Dupa depunere
perechea se scoate din acvariu. Temperatura de depunere este de 25° C, iar cea
de intretinere 22-24° C. Dupa 24-30 de ore icrele eclozeaza, larvele atarnand
de perete, geam.. etc. Este bine ca in aceasta perioada acvariul cu icrele sa
fie ferit de lumina directa si prea puternica. Dupa 5-6 zile de la depunere,
alevinii inoata liber si va trebui sa-i hranim. Se poate incepe direct cu
nauplii de Artemia salina, sau daca nu, putem sa le dam microviermi sau
galbenus de ou fiert tare. Recomandam ouale de gaini de la tara, pentru ca in
cazul neconsumarii in totalitate mucegaiesc mai greu. Oul se va da strecurat
prin nylon fin sau ciorap de dama, in cantitati foarte mici, dar hranirea se va
face des.
Este bine ca perechilor care au depus sa li se formeze un
ciclu regulat de depunere. Astfel dupa ce au depus, ii lasam impreuna 28-30 de
zile si-i punem din nou la depus. Dupa 2-3 astfel de cicluri, pestii s-au
obisnuit si introdusi in acvariul de reproducere, vor depune chiar in ziua
respectiva. Neajunsul este ca trebuie respectat ciclul cu foarte multa atentie.
Daca nu punem o pereche la depus in mod regulat, atunci pestii devin agitati.
Se poate intampla ca din cauze obiectibe sa nu punem perechea 2-3 luni la
depus. Atunci se poate intampla ca icrele (care sunt produse in mod continuu de
femela) sa se aglomereze in zona genitala formand un dop. Asa putem pierde
multe femele apte pentru reproducere. Pregatirea acvariului de reproducere este
la fel pentru toate speciile de Barbus. Ei au nevoie de o apa relativ moale
(4-6° dGH), un pH = 6,5-7 si temperatura specifica speciei.
|
|
|
|
|
