Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




CELENTERATELE

Animale


CELENTERATELE[1]



Puzderie se gasesc în mari. Între ele intra margeanul cautat, coralii ziditori de insule. Multe, foarte multe dintre ele traiesc spre fata oceanelor, unde e lumina, aer si forfota valurilor. Sînt asa de multe încît apa pare laptoasa. Fac parte din patura de viata numita plancton, fara de care n-ar fi chip sa traiasca animalele mai mari.

Putine celenterate traiesc si în 21321x2316v apele dulci. Dintre ele mai cunoscuta este hidra[2].

Se poate observa usor într-un borcan cu apa din iaz cu lintite ori alte plante de apa.

Nu rar se vede lipita pe trunchiul plantei, chiar fara lupa, o fiinta mica. Cu capatul liber se agita mereu. Cel ce a descoperit-o, în 1744, Trembley, a luat-o drept o planta, mai ales ca coloarea hidrei este verzuie. Dar, spre mirarea lui, a vazut ca planta îsi schimba înfatisarea.

«Odata am miscat încet vasul în care se aflau, spre a vedea ce influenta poate avea miscarea lichidului asupra lor. Contrar asteptarilor mele, în loc sa vad ca hidra se clatina întreaga, s-a strîns dintr-o data atîta, încît corpul întreg seamana cu un grauncior verde, iar bratele intrasera în trup.»

Atunci si-a dat el seama ca hidra e un animal.

Dar a mai descoperit ceva care l-a uimit nu numai pe el, ci si pe toti învatatii de pe vremea lui. A ajuns sa taie o hidra în 50 de bucatele; din fiecare bucatica a luat nastere alt individ.

Faptul se lamureste azi, cînd se cunoaste în amanunt constitutia unei hidre. Peretele corpului sau este format din celule putin diferentiate. Bucatelele taiate cresc deci la loc, prin înmultirea celulelor simple.

Fig. 443. Hidra-de-apa-dulce.

De hidra sînt legate însa si alte multe minunatii. Una din ele poate fi lesne observata. Împreuna cu hidra, în vasul cu apa din iaz sa gasesc numeroase alte animale, care mai marunte, care mai mari chiar decît ea. si totusi... cînd trec în dreptul ei, deodata se opresc amortite. Hidra le apuca cu bratele, le duce spre gura, deschiderea unui sac, deoarece trupul întreg al hidrei e ca un sac. Vîrîte în trup, sînt mistuite.

Ce s-a întîmplat? Animalul a fost torpilat. În trupul hidrei sînt celule care se termina printr-un fir lung, la vîrf cu cîrlige. Cît hidra e linistita, firul e strîns ghem în celula. Cum e nevoie de el, e scos si îndreptat catre prada. Vîrful ca o sageata intra în trupul acesteia, se rupe, si lasa sa se scurga un lichid otravitor, ce paralizeaza.

Daca ar fi numai atît! Fiecare fiinta ascunde în ea multe taine, încît e greu sa se cunoasca toate. Hidra, dupa ce creste si se hraneste bine, poarta pe trup muguri. La început ca niste negi, cresc, dau brate si seamana cu parintele. Se formeaza astfel o colonie de 2 - 3 indivizi, ce se ajuta unii pe altii în hranire, caci comunica unii cu altii. Alteori se despart, înoata cît înoata liber si apoi se fixeaza.

Cînd se apropie iarna, hidra da un ou, învelit cu o coaja rezistenta, de ierneaza la fund, în mîl.

Neamurile hidrei sînt nenumarate. Traiesc însa mai toate în mari. Sînt fel de fel.

Meduzele fac parte din fauna marina, cu numeroase forme, intrînd în larga masura în formarea planctonului[3]. Se gasesc si în Marea Neagra. Nu rar cei ce se scalda la Mangalia ori Mamaia, simt atingîndu-le corpul, un organism gelatinos, transparent, care nu e decît o meduza ratacita spre tarm, prin cine stie ce schimbari înselatoare (curente) în apa marii.



Fig. 444. Maeotias inexpectata, meduza-de-Razelm (d. I. Borcea, refacut de M.s.).

si din ele însa sînt care se avîntura în afara de apa marii, adaptîndu-se la apa dulce.

La noi s-au gasit meduze, putine, nu numai în Razelm (Maeotias incx-pectata), dar si în Sinoe (Moerisia moeolica)[4]. Plutesc tot la fata apei, aratîndu-se mai ales pe zi de soare si caldura. Cea dintîi e la fel de frumoasa cu meduzele marine, avînd de jur împrejurul trupului transparent, pe margini violet, peste 350 fire fine, tentacule urzicatoare (vezi fig. 444).



în cadrul celenteratelor sînt cuprinse 2 încrengaturi: cnidarii (CNIDARIA),-clasele hidrozoarelor (HYDROZOA), scifozoarelor (SCIPHOZOA), antozoarelor (ANTHOZOA) - si ctenarii (CTENARIA [== ACNIDARIA]) - clasa ctenoforelor (CTENOPHORA) (N.G., CD.).

Face parte din clasa Hidrozoarelor: celenterate solitare libere sau coloniale libere ori fixate. În afara de hidre, în fauna tarii noastre exista si hidrozoare marine (N.G.).

Sub denumirea generica de meduze sînt cuprinse animalele celenterate marine, reprezentînd generatia sexuata a Hidrozoarelor si Scifozoarelor (C.D.).

Aceste 2 meduze nu mai traiesc astazi în lacurile litorale si sînt rare si în Marea Neagra. Gasim în mare lucernaria (Lucernaria campanula), meduza-de-apa-calda (Rhizostoma pulmo) si aurelia sau meduza-de-apa-rece (Aurelia aurita). Rhizostoma si Aurelia sînt frecvente în zona litorala; vara este prezenta Rhizostoma si, uneori, adusa de curentii reci, Aurelia. În Marea Neagra traiesc si 2 actinii, reprezentante ale clasei Antozoare. Celenteratele prezentate în acest capitol fac parte din încrengatura Cnidari (poseda niste formatiuni urticante, formate în celule specializate). În Marea Neagra traieste si un reprezentant al încrengaturii Ctenari sau Ctenofore (poseda un fel de "piepteni" formati din siruri de cili, cu rol în miscare), Pleurobranchia rhodopis (N.G.).




Document Info


Accesari: 9163
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )