CELENTERATELE

Puzderie se gasesc īn mari. Īntre ele intra margeanul cautat, coralii ziditori de insule. Multe, foarte multe dintre ele traiesc spre fata oceanelor, unde e lumina, aer si forfota valurilor. Sīnt asa de multe īncīt apa pare laptoasa. Fac parte din patura de viata numita plancton, fara de care n-ar fi chip sa traiasca animalele mai mari.

Putine celenterate traiesc si īn 21321x2316v apele dulci. Dintre ele mai cunoscuta este hidra[2].

Se poate observa usor īntr-un borcan cu apa din iaz cu lintite ori alte plante de apa.

Nu rar se vede lipita pe trunchiul plantei, chiar fara lupa, o fiinta mica. Cu capatul liber se agita mereu. Cel ce a descoperit-o, īn 1744, Trembley, a luat-o drept o planta, mai ales ca coloarea hidrei este verzuie. Dar, spre mirarea lui, a vazut ca planta īsi schimba īnfatisarea.

«Odata am miscat īncet vasul īn care se aflau, spre a vedea ce influenta poate avea miscarea lichidului asupra lor. Contrar asteptarilor mele, īn loc sa vad ca hidra se clatina īntreaga, s-a strīns dintr-o data atīta, īncīt corpul īntreg seamana cu un grauncior verde, iar bratele intrasera īn trup.»

Atunci si-a dat el seama ca hidra e un animal.

Dar a mai descoperit ceva care l-a uimit nu numai pe el, ci si pe toti īnvatatii de pe vremea lui. A ajuns sa taie o hidra īn 50 de bucatele; din fiecare bucatica a luat nastere alt individ.

Faptul se lamureste azi, cīnd se cunoaste īn amanunt constitutia unei hidre. Peretele corpului sau este format din celule putin diferentiate. Bucatelele taiate cresc deci la loc, prin īnmultirea celulelor simple.

Fig. 443. Hidra-de-apa-dulce.

De hidra sīnt legate īnsa si alte multe minunatii. Una din ele poate fi lesne observata. Īmpreuna cu hidra, īn vasul cu apa din iaz sa gasesc numeroase alte animale, care mai marunte, care mai mari chiar decīt ea. si totusi... cīnd trec īn dreptul ei, deodata se opresc amortite. Hidra le apuca cu bratele, le duce spre gura, deschiderea unui sac, deoarece trupul īntreg al hidrei e ca un sac. Vīrīte īn trup, sīnt mistuite.

Ce s-a īntīmplat? Animalul a fost torpilat. Īn trupul hidrei sīnt celule care se termina printr-un fir lung, la vīrf cu cīrlige. Cīt hidra e linistita, firul e strīns ghem īn celula. Cum e nevoie de el, e scos si īndreptat catre prada. Vīrful ca o sageata intra īn trupul acesteia, se rupe, si lasa sa se scurga un lichid otravitor, ce paralizeaza.

Daca ar fi numai atīt! Fiecare fiinta ascunde īn ea multe taine, īncīt e greu sa se cunoasca toate. Hidra, dupa ce creste si se hraneste bine, poarta pe trup muguri. La īnceput ca niste negi, cresc, dau brate si seamana cu parintele. Se formeaza astfel o colonie de 2 - 3 indivizi, ce se ajuta unii pe altii īn hranire, caci comunica unii cu altii. Alteori se despart, īnoata cīt īnoata liber si apoi se fixeaza.

Cīnd se apropie iarna, hidra da un ou, īnvelit cu o coaja rezistenta, de ierneaza la fund, īn mīl.

Neamurile hidrei sīnt nenumarate. Traiesc īnsa mai toate īn mari. Sīnt fel de fel.

Meduzele fac parte din fauna marina, cu numeroase forme, intrīnd īn larga masura īn formarea planctonului[3]. Se gasesc si īn Marea Neagra. Nu rar cei ce se scalda la Mangalia ori Mamaia, simt atingīndu-le corpul, un organism gelatinos, transparent, care nu e decīt o meduza ratacita spre tarm, prin cine stie ce schimbari īnselatoare (curente) īn apa marii.

Fig. 444. Maeotias inexpectata, meduza-de-Razelm (d. I. Borcea, refacut de M.s.).

si din ele īnsa sīnt care se avīntura īn afara de apa marii, adaptīndu-se la apa dulce.

La noi s-au gasit meduze, putine, nu numai īn Razelm (Maeotias incx-pectata), dar si īn Sinoe (Moerisia moeolica)[4]. Plutesc tot la fata apei, aratīndu-se mai ales pe zi de soare si caldura. Cea dintīi e la fel de frumoasa cu meduzele marine, avīnd de jur īmprejurul trupului transparent, pe margini violet, peste 350 fire fine, tentacule urzicatoare (vezi fig. 444).