CLASA INSECTELOR[1]
Din lumea nevertebratelor care misuna astazi pe fata uscaturilor, insectele sīnt cele mai numeroase, aproape 400 000 specii[2].
Sīnt animale continentale. Nu traiesc īn mari ori oceane. Au aparut de demult pe fata Pamīntului. Cele mai vechi insecte 757e44h , cele mai simple, se cunosc de pe vremea paleozoica, din Devonian. Mai variate īncep a fi īn Tertiar. Īn chihlimbar, si de la noi, s-au pastrat tot soiul de insecte, gīndaci ca si fluturi, purici ori libelule.
Mare desfasurare au azi. Se īntīlnesc pe gheturile polare, dar mai multe spre ecuator, de la marile īnaltimi pīna la tarmul marii.
Cele mai numeroase īsi duc traiul pe uscat; sīnt si insecte acvatice. Altele traiesc īn pesteri ori chiar, macar parte din viata, īn cotloane īntunecate sapate īn pamīnt sau īn lemnul arborilor. Se recunosc lesne. Au trupul īmpartit īn trei parti; cap, piept, pīntece. Toate au trei perechi de picioare, multe 2 perechi de aripi.
Fig. 180. Stenodiclya (cea mai veche insecta).
Mai poseda o particularitate. Rar cīnd din ou iese un pui asemenea parintilor. De regula sufera o schimbare (metamorfoza). La cele cu metamorfoza completa, larva, confundata de popor cu un vierme, macar ca are picioare, duce o viata proprie, adesea alta decīt adultul. Fluturele zboara si suge nectarul din flori; omida foarfeca frunzele.
Dupa un timp variabil, larva se schimba īn pupa (nimfa), cu viata latenta. Sta nemiscata, nu manīnca decīt ceea ce a adunat larva ca rezerva. Sub un īnvelis, aparator, se īntīmpla unul din cele mai maiestrite acte pe care l-a īnchipuit natura. Īn pupa se desavīrseste haina definitiva a insectei.
Traind īn deosebite medii si alcatuirea amanuntita a insectelor este diferita; mai ales variaza organele din jurul gurii īn legatura cu felul hranei. Sīnt insecte carnivore, erbivore, parazite. Unele foarfeca frunza, altele sug sucurile dupa ce īmpung pielea. Sīnt fel de fel de forme, fel de fel de orīnduiri. Unele insecte zboara, au aripi; altele īnoata etc.
E o lume de animale pe cīt de numeroasa, pe atīt de felurita si cu obiceiuri care dovedesc ca sīnt īnzestrate cu rara inteligenta.
si īn tara noastra insectele sīnt puzderie. Nici nu s-a ajuns sa se cunoasca toate; pe masura ce tinerii zoologi se ocupa de ele, se descopera specii nu numai neanuntate de altii mai īnainte, dar chiar specii noi, necunoscute de aiurea.
Se īntelege ca īn aceasta sumara ochire a vietii animalelor de la noi, nu vor fi pomenite decīt insectele cele mai comune.
Insectele alcatuiesc o clasa īn cadrul īncrengaturii artropodelor (cl. INSECTA sau HEXAPODA), cu 2 subclase: Apterigotelor (APTERYGOTA) - insecte fara aripi - si Pterigotelor (PTERYGOTA), insecte aripate. Printre pterigote exista unele specii para. zile la care aripile lipsesc (īn acest caz, disparitia aripilor este un fenomen secundar) sau sīnt mentionate īn subsolul paginilor acestui volum.
Īn afara celor prezentate īn text, īn fauna Romāniei se mai īntīlnesc urmatoarele ordin de insecte: Megalopterele (MEGALOPTERA), psocopterele (PSOCOPTERA) si slrepsipterele(STREPSIPTERA)Megalopterele (numite si "muste-de-mīl") sīnt īnrudite cu neuropterele. Larvele sīnt acvatice, adultii traiesc īn preajma apelor. Strepsipterele sīnt insecte de talie mica, parazite pe alte insecte. Psocopterele, de asemenea de dimensiuni mici, traiesc īn frunzar, pe sub scoarta arborilor, sub pietre si se hranesc cu resturi organice. (N.G.)
|
