Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




CLASA MELCILOR (GASTEROPODELOR)

Animale


CLASA MELCILOR (GASTEROPODELOR)[1]



Melcii îsi duc casa în spinare. Ea are obisnuit forma unui con sucit în .spirala, înlauntrul caruia se poate strînge corpul animalului.

Se deosebesc de celelalte moluste avînd un picior ca o talpa, cu care aluneca; capul este despartit de trup, iar pe cap, obisnuit, se afla 4 cornite simtitoare.

Cea mai mare parte traiesc în apa marilor. Pe tarmul Marii Negre, amestecate cu cochiliile de lamelibranhiate, se pot culege si multe cochilii de melci, fel de fel împodobite la exterior. Mai toate sînt marunte. Gasteropode maxi traiesc în oceane.

Cei care îsi duc viata, în apa marilor respira ca si pestii, prin branhii. Sînt însa melci de uscat sau în apa lacurilor care pot respira prin plamîni[2].

În cuprinsul tarii noastre din aceasta categorie sînt multi. Vor fi tinuti în seama cei mai comuni.

Pulmonatele. Obisnuit este melcul (Hclix pomatia), numit culbec în Moldova.

Scoica goala se întîlneste adesea. Uneori mare si de 4 centimetri în diametru. Larga, cu deschidere circulara, are coloare galbie, cu usoare dungulite mai 212t1920c închise în curmezis.

Prin gradini, prin vii, caci îi plac mugurii vitei (de unde si numele melc-de-vii), pe vremea umeda mai adesea, se poate observa si animalul.

Fig. 421. Melcul (d. refacut de M.s.)

Copiii îl iau, îl pun pe palma si cînta frumusel:

Melc, melc, codobelc

Scoate coarne boieresti

si te du la Dunare

si bea apa tulbure.

Daca-i dai pace, melcul asculta, îsi scoate întîi piciorul, valurat, încet, cu prudenta, apoi capul si în cele din urma cele 4 cornite, doua mai lungi cu ochii - puncte negre - în vîrf, doua mai scurte. Nu le tine lapan în sus, ci le apleaca încolo si încoace. Le serveste sa vada si sa simta ce e în jur, ba chiar sa miroasa prin cele mai lungi.

Lasat în voie, jos pe pamînt, porneste încet la drum. E proverbial mersul lui. A merge ca un melc înseamna a merge agale, a nu te grabi. Poate trece peste asperitatile tarinei, a vreascurilor uscate, si chiar peste lama ascutita a unui brici fara sa se, taie. Talpa piciorului e bogata în ghinduri care secreta un suc ca un soi de clei ce se întareste îndata în contact cu aerul si astfel melcul aluneca lesne pe ea ca pe o punte de sticla.

Nu e tocmai un animal indiferent pentru om, caci hrana o ia de la frunze. O hacuieste marunt, cu doua placi, ca niste rozatoare, cu dinti marunti, numerosi. De-l învelesti în hîrtie si-l lasi noaptea în odaie, te trezeste rontaitul melcului de crezi ca e un soarece.

Pe la începutul verii, melcii se îngrijesc de pui. Cine ar crede ca acest animal, asa cum este. se înfierbînta la dragoste; îi arde chiar de dans în jurul femeii; ba uneori s-a observat ca stiu si ce e sarutatul, atingîndu-se gingas cu vîrful cornitelor. Femeiusca depune ouale într-o gropita ce o sapa singura cu partea de dindarat a piciorului. Dupa ce a lasat vreo 70 oua, cu coaja tare le acopera iarasi cu tarina, pe care o bate cu talpa piciorului de nici nu se poate cunoaste unde sînt.

Spre iarna se trag în frunzar, între muschi, se închid în cochilie cu un capac si dorm somnul greu, în amortire. Respiratia se face încet, caci capacul e poros, inima abia bate. Cînd natura învie, iese din gaoacea de piatra si-si duce din nou aceeasi viata.

Carnea de melc se manînca; la francezi mai ales e în mare catare. Se importau din Germania cu milioanele. si noi repede am imitat obiceiul. [...]

P. Licherdopol, învatatul român care s-a ocupat cu aratarea melcilor din România [...], spune ca si pe valea Prahovei se cultiva melci. Parte din melcii vînduti în Bucuresti sînt din Banat si Transilvania.

Neamurile apropiate ale melcului-de-vii (Helix) la noi ca si aiurea sînt din cale afara de multi. Numai în judetele Mehedinti si Prahova. Licherdopol a gasit vreo 20 de specii[3].



Tot atît de raspîndit, ca si precedentul este melcul-austriac sau serpesc (Cepaea vindobonensis), a carui cochilie se recunoaste lesne, dupa niste dungi cafenii pe lungul spiralei.

Fig. 423. Clansilia din

Fig. 424. Melcul-austriac (d.refacut de M.s.).

Prin partile mai secetoase traieste la noi alt soi de melci, cu cochilia lungita, sucita marunt, cu ceva coaste subtiri în lung. În toiul verii stau lipite pe firele de iarba uscata pe malul marii, asa de mult încît ai crede ca sînt flori. E genul Chuisi-Licherdopol). Numai din cuprinsul Transilvaniei un cercetator sas, Bielz, cunoscator bun al faunei Ardealului, a gasit peste 40 specii. Se pot recunoaste repede nu numai prin cochilia ca un turn, dar mai ales cînd privesti deschiderea cochiliilor goale. Nu e rotunda si neteda ca a altor melci, ci strîmtata prin niste falduri ce par dinti.

Variatia formelor de melci de la noi e mare. Adeseori pe marginea drumului din padurile dese, te opreste-n loc un melc pe lînga care nu poti trei e fara sa nu te uiti la el mai cu atentie. N-are cochilie aparenta; e gol si negru ca pacura, de-l zaresti de la departare. E gol si totusi se preumbla agale, fara sa-i pese de dusmani pentru ca da din el un miros ca de plosnita de cîmp. iar carnea are un gustacru si întepator. Daca vreun cine, care-l vede pentru întîia oara, îl ia în gura, nu stie cum sa-l stupeasca mai repede aratîndu-si dezgustul.

Dusmanul cel mai rau al acestui melc gol e soarele. Se fereste apucînd tot pe la umbra, sau umblînd dupa mîncare mai mult noaptea.

Coloarea lui neagra ca de drac l-a facut cautat de vrajitori în toate vremurile. Tocat marunt, se dadea împotriva ofticii; pus pe o umflatura, se crede ca o face sa dea înapoi; negii cad daca se ung cu substanta mucilagi-noasa, iute la gust, ce acopera trupul.

Fig. 424. Limax (d. refacut de M.s.).

Sînt doua soiuri de asemenea melci fara cochilie vizibila. Unuia îi zice Arion, negru mai deschis si chiar roscat, altuia mai comun, Limax, numit pe la Comarnic pe valea Prahovei si babita. Se mai deosebeste ca e mai negru si are o muche pe partea de sus a piciorului[4].

E pacostea gradinilor cu zarzavat. Manînca mai ales frunzele de salata. Se cunoaste urma lor dupa gaurile rotunde taiate în frunze, spre deosebire de urmele omizilor care manînca frunza din dunga.

Melcii de apa dulce au cochilia mai subtire, altfel sucita decît la ceilalti, terestri, mai expusi agentilor dusmanosi.

Fig. 430. Limnaea

Aproape nu e apa limpede în care sa nu se gaseasca Limnaea stagnalis, una din nelipsitele fiinte dintr-un acvariu, caci prezinta oarecari variatii în comportarea lor. Au cochilia subtire, ascutita la vîrf, iar ultima încolacitura mult mai larga decît celelalte, miscîndu-se pe pe-

Se ridica din vreme-n vreme la fata apei spre a se aproviziona cu aer, cu care-si umple plamînul. E interesanta cînd patineaza la fata apei cu capul în jos, o acrobatie care si-a gasit lamurirea prin aceea ca ea, ca si melcul de vii, îsi întinde o tromba de pînza lucie, pe care aluneca în interiorul apei. E unul din animalele asupra careia s-au facut numeroase experiente, din care reiese cît de variabila este forma cochiliei în legatura cu micile schimbari din mediu] în care se gaseste. Prof. Popovici-Bâznosanu a aratat ca în conditii egale cantitatea de hrana face ca animalul sa creasca în scurta vreme si sa ajunga la maturitate în mai multe zile decît daca hrana e pe sponci. În primele cazuri si înmultirea se face mai repede.

Mai curioasa ca forma este Planorbarius corneus. Casa ei e un colac, cu spirele învîrtite în acelasi plan. Este interesanta pentru ca are dubla respiratie. În apele putin adînci se ridica de-a lung\il buruienilor, ajunge la suprafata si respira aerul din atmosfera. În lacurile adînci, cum e în lacul Genevei, s-a constatat ca, neputîndu-se ridica de la fund, sta în mîl si respira oxigenul din apa. Plamînul es.te împartit în doua; partea de dinainte poate servi. ca plamîn, cea dindarat ca branhii.

Nici cu acestea nu s-a terminat variatia gasteropodelor terestre si de apa dulce.

Fig. 426. Planorbanus

Important este Viviparus viviparus[5], caci este o ramasita a melcilor care traiau puzderie în lacurile de pe vremea tertiara de la noi. Cochilia seamana cu a unui Helix, numai ca e mai înalta si cu deschidere mai circulara. Fara sa aiba nevoie de aerul atmosferic, caci îl ia din apa, înoatat si ea cînd e soare, mai mult la fata. Daca o nelinisteste ceva, se lasa însa repede la fund, cazînd ca o piatra, închizîndu-se în casa cu un capacel. Mai are o particularitate. Nu depune oua, e vivipara, adica naste pui, rînd pe rînd dîndu-le drumul în acvariului. Obisnuit traieste în lacuri, dar si în apele Dunarii .



Fig. 427. Vivipanis (R. refacut de M.s.).



în fauna României în afara speciilor de gasteropode citate în text mai putem mentiona si altele: Ancylus, Acroloxus, Anisus. Galba, Radix, Theodoxus (În apele dulci), Palella, Gibbula, Hydrobia, Truncatella, Cerilhium, Cahjplrea, Rapana (În Marea Neagra) (N.G.).

Este, de fapt, cavitatea pulmonara, cu peretele bogat în capilare sanguine si comunicînd cu exteriorul printr-un orificiu numit pnotimostom (CD.).

în tara noastra traiesc pesle 40 de specii din familia Helicidelor. (N.G.).

La noi traiesc specii din genurile Anton. Limax. Herorenan. Lehmnnnia, Bielzia, Milax; nu au cochilie, mantaua formeaza numai un fel de scut. (N.U.).

Vivipanis face parte din grupa gasteropodelor prosobranhiate (cu branhiile situate-înaintea inimii); în afara de acestea mai exista grupa opistobranhiatelor (cu branhiile situate înapoia inimii) si cea a pulmonatelor (N.G.).

în mod obisnuit traieste în baltile Dunarii (N.G.).




Document Info


Accesari: 9343
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )