Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




CLASA SCOICILOR (LAMELIBRANHIATELOR)

Animale


CLASA SCOICILOR (LAMELIBRANHIATELOR)[1]



Cea mai cunoscuta este scoica-de-iazuri (Anodonta cygnea); copiii la scaldat trebuie sa fie atenti, caci nu rar se ranesc la picioare de capatul taios al scoicilor.

Are corpul învelit în doua covetele de piatra, de coloare cenusie la fata, sidefate pe dină 959m1223j ;untru. Nu poate înota. Se misca încet la fata mîlului prin ajutorul unui piciorus carnos, triunghiular, pe care-l scoate din valve. Mai adesea scoica sta înfipta în mîl, lasînd afara numai capatul dindarat, deschis, ca sa poata intra apa cu de ale mîncarii.

De îndata ce simte cel mai mic pericol, îsi închide scoica prin mijlocirea a doi muschi launtrici, unul la un capat, celalalt la alt capat. Cînd mor, iar muschii nu mai functioneaza, valvele ramîn cascate.

Scoica de iazuri se manînca; fiarta bine, carnea este dulce, dar se mistuie anevoie.

Mai groase, mai sidefoase sînt valvele scoicii-de-rîu (Unio pictorum); se deosebeste de cealalta nu numai prin sideful mai lucios, mai gros al valvelor, dar si prin prezenta unor dinti sub tîtîna.

Corpul animalului, moale, e la adapost între cele doua valve. Nu are nici cap deosebit, nici ochi. O manta moale, încheiata ]a spate, înveleste trupul. Ea fabrica valvele, putînd încorpora piatra de var cuprinsa în apa. Scoica înfipta-n mîl lasa capatul dindarat în afara si ceva cascat. Apa chemata de vîrtejul unor cili intra printre manta si trup, spala branhiile care iau oxigenul, ajunge pîna la gura animalului, aducînd si fiintele marunte cuprinse în ea, hrana scoicii. Apa, încarcata cu bioxid de carbon, este data afara tot prin miscarea în sens invers al cililor[2].

Scoicile se înmultesc cu oua. Fiecare da cîte 3 - 400 000 de oua, care clocesc între foile din branhii. Din ou iese o larva, mica, data afara din casa mamei; înoata ce înoata în apa pîna ce se prinde de aripioarele ori branhiile unui peste, de care se tine pîna ce se dezvolta ca o mica scoica; aceasta, dupa ce creste vreun an-doi, adapostita în niste cotloane mai sigure din iaz, îsi duce viata ca si parintii ei. Altadata în apele României traiau atît de multe scoici din neamul Unio[3], încît valvele lor umplu straturi întregi de nisip, cum se vede în malul Jiului, la Bucovat, lînga Craiova, sau în alte parti ale Olteniei, Munteniei ori Moldova de Sud.

Fig- 417. Scoica-de-rîu (d. refacut de M.s.)

În lacurile din lungul Marii Negre traiesc si alte lamelibranhiate fie ca forme marine care au patruns în ele, fie tipuri ramase din vechea fauna pontica. Dintre cele dintîi este Cardium, a carui scoica se poate culege în mare numar pe plaja nisipoasa din lungul Marii; specia Cardium cdule se întîlneste si în limanul Duingi[4], în lacul Techirghiol etc. Se recunoaste lesne prin valvele mai rotunde, mai bombate si mai ales prin numeroasele coaste radiare, solzoase, de pe suprafata cochiliei. Are un picior carnos, vânjos; cu el sapa mîlul nisipos de pe fundul lacului ca sa se ascunda sau încordîndu-l ca o lama de otel poate sa faca sarituri de-a-ndaratele, cînd îi iese în cale vreun dusman.

Fig. 418. Cardium din apele României (d. Gillel).

Fig. 419. Monodacna (d. Gilel).

Apa cu hrana si oxigenul e trasa printr-un tub cu cili pe margine, si e data afara prin altul la fel. La noi ramîn nefolosite numeroasele cochilii de Cardium ce se pot culege cu sacii de pe tarmul marii. Aiurea sau se face var din ele sau, pisate, se dau la gaini, în Anglia carnea de Cardium edulc se manînca.

Neam cu Cardium e Monodacna[5], ce seamana cu Cardium, numai ca are coastele mai rare, mai sterse. Fiindca, de obicei traiesc înfundate în mîl, n-ar putea sa ajunga în branhii apa curata, daca mantaua nu s-ar prelungi în partea dindarat printr-un tub lung numit sifon si cu cili la marginea deschiderii.

Fip. 420. Ciorchine de Drassena

Alta ramasita a vremurilor trecute, care traieste în Dunare si baltile din Delta, unde atinge dimensiuni mari, este Dreissena polymorpha[6], a carei cochilie se aseamana cu a midiei din Mare, prin forma ei triunghiulara. Mai are o particularitate asemenea cu a midiei. Sta fixata pe alte scoici, pe pietre, pe stoloane de papura. Nu se lipeste însa prin cochilie, ca stridiile, ci prin niste fire strînse ca o maturice si fabricate de o anumita ghindura aflata la baza piciorului mic, cilindric. De aceea se pot afla ciucura, una de alta lipite prin firele cleioase, care se întaresc de îndata ce ies din glanda ce le fabrica, întocmai ca ata paianjenului .





Nu toate molustele au cochilie, de exemplu Solenogastrele (specii marine). La Cefalopode numai Nautilus are o cochilie externa bine dezvoltata, restul speciilor actuale au cochilia mult redusa si ascunsa în manta. La unele Gasteropode, cochilia este redusa, iar la Limacide (limaci sau melci-goi) lipseste (N.G.).

Procesul se numeste biofiltrare: molustele bivalve sînt animale filtrat care, cu rol important în curatirea apelor (N.G.).

Este o rttlatie obligatorie între scoicile unionirte si specii de pesti din genul Rhodeus: pastii îsi depun icrele în camera paleala (camera în care se afla branhiile) a scoicii, iar larvele de Unio (numite glochidii) au un stadiu parazitar, timp în care traiesc fixate de corpul pestelui (N.G.).

Azi Nuntasi.

Scoici din familia Limnocardiidelor, endemice în bazinul ponto-caspic (N.O.)

Dreissena polymarpha este o specie care s-a raspîndit în toate apele dulci ajungînd pîna si în conductele de apa; în Marea Neagra traieste numai în fata gurilor Dunarii (N.G.).

în apele dulci traiesc si specii din genurile Sphaerium si Pisidium. La Pisidurm. se observa un fenomen interesant: larvele nu înoata în masa apei, ci ramîn în cavitatea paleala a scoicii adulte, unde îsi continua dezvoltarea pîna la maturitate.

În Marea Neagra sînt prezente multe bivalve, dintre care citam: midia (Myiilus galloprovincialis), stridia (Ostrea lamcllosa), modiola (Modiolus phaseolinus), pecten (Flexo pecten ponticus), petricola (Petricola lithophaga) -perforeaza calcarul, unghiuta (Moerella tenuis), cutitul-de-mare (Solen vagina), mia (Mya arenaria), corbula (Lentidium mediterraneum), folas (Pholas daclylus) -perforeaza pietrele calcaroase, bamea (Barma candida) - perforeaza argila, taretul (Teredo navalis) - perforeaza lemnul (N.G.)




Document Info


Accesari: 16727
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )