CRESTEREA OPTIMA A VITELELOR DE PRASILA DIN RASA HOLSTEIN

CRESTEREA OPTIMA A VITELELOR DE PRASILA DIN RASA HOLSTEIN

Bazele unei productii ridicate de lapte si a unei longevitati productive cāt mai mari, se pun īn perioada de crestere a tineretului femel de reproductie. Īn aceasta idee, principalul obiectiv urmarit īn exploatare este obtinerea, īn final, de juninci bine si armonios dezvoltate, apte sa devina gestante cāt mai de timpuriu, iar gestatia si fatarea sa decurga fara complicatii.

Se considera ca un management este necorespunzator īn primii doi ani de viata, la tineretul de prasila din rasa Holstein, atunci cānd prima fatare se realizeaza la vārsta de peste 30 luni, junincile sunt sub/sau supradezvoltate, au o productie scazuta la prima lactatie, precum si o longevitate productiva redusa.

Īn practica, s-a constatat ca, īn general, se acorda atentie deosebita īn exploatarea viteilor de pāna la 3 luni, precum si femelelor de reproductie, dupa ce acestea depasesc vārsta de 14-15 luni. Atentia īn īntretinere sporeste simtitor īn perioada pregatirii pentru prima īnsamāntare artificiala. Partiala "indiferenta a fermierilor pentru cresterea tineretului femel de prasila pe durata a 11-12 luni poate avea consecinte negative determinate asupra productivitatii viitoare a fiecarui animal, precum si a profitabilitatii generale din ferma.

Principalele obiective care trebuie urmarite si realizate īn cresterea rationala, īn conditii optime a tineretului femel de prasila, sunt urmatoarele:

.  obtinerea de vaci care sa realizeze cea mai mare parte din productia de lapte īn primele 100 de zile ale fiecarei lactatii, o buna persistenta a lactatiei, o stare de sanatate normala si o fertilitate ridicata;

.  efectuarea primei īnsamāntari artificiale īn conditii optime;

c) luarea īn considerare a diferentelor existente īn intensitatea de crestere si dezvoltare a indivizilor, intervenindu-se optim cu supliment de hrana energetica, nutrienti minerali, vitamine si alte elemente;

d) asigurarea unei ridicate capacitati de ingestie a hranei si de rumegare a acesteia, fiind deosebit de important ca vitelul sa īn ceapa rumegatul īn ca din cea de a doua saptamāna de viata ;

e) obtinerea permanenta a unei excelente stari de sanatate si a unui bun metabolism al animalelor, cu organe si sisteme, cum sunt: pulmonii, inima, ficatul, aparatul locomotor si sistemul mamar, normale si care sa functioneze eficient;

f) realizarea fertilitatii excelente;

g) realizarea primei fatari la vārsta 24-28 luni, precum si a unei bune dezvoltari corporale, respectiv peste 520 kg greutate vie, la 21 zile dupa parturitie.

Parametrii ce trebuie realizati, dupa reputatul specialist german dr. Peter Gestad, de catre tineretul femel din rasa Holstein, pentru obtinerea unor productii ridicate de lapte si a unei bune longevitati īn exploatare sunt prezentati īn tabelul de mai jos:

Asa cum rezulta din datele prezentate īn tabelul de mai sus, este foarte important ca la prima lactatie junincile sa realizeze 85% din potentialul de productie al vacilor multipare, din cireada respectiva. De aceea, se impune optimizarea, cu mare atentie, a factorilor: vārsta la prima fatare, greutatea la prima fatare si indexul de īnsamāntare.

Evolutia greutatii corporale pe durata lactatiei, relatia īntre greutatea corporala si productia de lapte, cantitatea de substanta uscata ingerata, ca si sporul mediu zilic īn greutate sunt parametrii ale caror niveluri de realizare trebuie urmarite cu consecventa.

Pentru o eficienta economica maxima, junincile trebuie sa intre īn productie la vārsta de 24 luni. Intensitatea de crestere si dezvoltare are o influenta determinata asupra aparitiei maturita ii sexuale. Cercetarile au aratat ca pentru desfasurarea normala a proceselor fiziologice complexe junincile trebuie sa aitnga minimum 70%, la 21 zile dupa fatare, sau peste 50% din greutatea corporala preconizata la cea de a treia lactatie, care este de peste 720 kg. Atingerea acestor greutati optime, care la prima īnsamāntare sau prima fatare sunt mai importante decāt vārsta, presupune o hranire adecvata, cu furaje de cea mai buna calitate, cu sortiment complet de nutrienti, dar si o buna stare de sanatate a animalelor. Ratiile furajere, pentru a asigura o crestere si dezvoltare optima a junincilor, trebuie sa se bazeze pe urmatoarele principii:

.  junincile trebuie sa se dezvolte uniform, fara favorizarea unei īngasari execesive, nedorite;

.  obisnuirea treptata, graduala a junincilor cu ratii optimizate si de un volum corespunzator capacitatii de ingestie, īn care sa intre si furaje concentrate, cum sunt: orzul, srotul de soia, srotul de floarea-soarelui, taiteii uscati de sfecla, porumbul, precum si complexul de vitamine si saruri minerale;

.  echilibrarea ratiilor prin completarea furajelor de baza, de volum, cu nutreturi de performanta, ceea ce se poate controla prin:

.  analiza furajelor si programarea receptorilor pe calculator;

.  stabilirea cantitativa si calitativa a sortimentelor ce compun ratia, precum si a fecventei si ritmului de administrare a tainurilor;

.  stabilirea cantitatii totale de substanta totala ingerata, precum si determinarea si evaluarea resturilor furajere.

.  Furajarea, care trebuie facuta la ore fixe, trebuie sa favorizeze dezvoltarea rumenala ;

.  Īn alcatuirea ratiilor furajere solutia ideala o constituie noul concept de nutritie totala, prin aplicarea sistemului R.T.A. (ratii totale de amestec);

.  Trebuie acordata atentie ierarhiei īn cireada, vārstei individuale a animalelor, precum si frontul de furajare.

Principiile, regulile si tehnicile succint prezentate īn aceasta lucrare, respectate cu strictete, sunt īn masura sa asigure exprimarea la maximum a programului genetic indus, ceea ce nu poate fi decāt īn interesul fermierului, a cresterii profitabilitatii īn exploatatia de vaci din rasa Holstein, dar si din alte rase.