Determinarea sexului la puii de porumbel

Determinarea sexului la puii de porumbel

Conventional, pe masculi îi vom nota cu (1,0), pe femele cu (0,1) iar o pereche de porumbei o vom nota cu (1,1). Când împerechem doi porumbei din rase diferite, notati cu "P" (parent), descendentii directi ai acestora îi notam cu "F1" (first cross). Când împerechem descendenti din prima generatie ("F1") între ei, obtinem descendenti din a doua generatie notaţ 343g64d ;i cu "F2". Când împerechem descendentii (F1) cu unul din parinti ("P") sau cu un porumbel din aceeasi rasa cu acesta obtinem generatia "B1" (back cross). Împerechind porumbei din generatia "B1" cu porumbei din rasa parintelui "P" obtinem generatia "B2". Continuarea acestor doua tipuri de selectie se face notând numeric în mod crescator urmatoarele generatii de descendenti. Primul tip de selectie poate fi folosit pentru obtinerea si stabilizarea unor noi combinatii. Tipul de selectie "back cross" este util atunci când, la o anumita rasa "P" (cu care vom împerechea mai târziu "F1"), încercam sa introducem o gena recesiva prezenta in forma homozigota la parintele din cealalta rasa. De asemenea, al doilea tip de selectie se poate folosi, dupa ce am introdus un porumbel dintr-o rasa diferita petru a creste variabilitatea genetica si vitalitatea rasei, în tendinta de a reveni la standardul morfo-fiziologic al rasei. Câteva notiuni simple de genetica si despre fenotipul genelor sex-linkate ne-ar putea ajuta sa cunoastem sexul puilor înca înainte sa iasa la zbor sau chiar de când acestia ies din ou. Astfel, având doi cromozomi sexuali "Z", masculii au doua gene sex-linkate pentru fiecare locus de pe fiecare cromozom. Fiecare spermatozoid va avea un astfel de cromozm, masculii transmitând una din aceste gene atât descendentilor masculi cât si descendentilor femele. Având numai un singur cromozom sexual "Z" si un cromozom mic "W", femelele au numai o singura gena sex-linkata pentru fiecare locus de pe acest cromozom, ele determinând totodata si sexul descendentilor. Unele ovule vor avea micul cromozom "W" fara informatii similare cromozomului "Z"si din ele vor rezulta femele iar alte ovule vor avea un cromozom "Z" din care vor rezulta masculi, femelele transmitând gena sex-linkata odata cu cromozomul "Z" numai descendentilor masculi. Voi nota mai jos cu "A"o alela dominanta a unui locus situat pe cromozomul sexual "Z" si cu "a" o alela recesiva a aceluiasi locus. Genotipic, masculii vor putea fi A//A, A//a sau a//a iar femelele vor putea fi doar A//. sau a//.. 1. Prima situatie si cea mai cunoscuta este cea în care efectul unei gene sex-linkate în varianta homozigota (A//A - la masculi) este diferit de cel ala aceleiasi gene în varianta hemizigota (A//. - la femele). Astfel, gena Faded (alela a locusului Almond) determina o decolorare a culorii de baza la nivelul întregului corp. La rasa Texan autosex porumbitele care sunt hemizigote (St*F//.) sunt colorate mai sters si sunt mult mai închise la culoare decât masculii, care sunt homozigoti (St*F//St*F) si sunt aproape albi, situatie valabila atât la adulti (vezi pozele de mai jos) cât si la pui. Aceste observatii ne pot ajuta sa determinam sexul puilor înca de la definitivarea penajului cu mult înainte de iesirea lor la zbor.

 
Porumbita Texan hemizigota faded, usor decolorata (Expo Cluj Napoca 2007 // D. Mergeani) (B*A,St*F//.)
Porumbel Texan homozigot faded, aproape alb (Expo Timisoara 2006 // D. Mergeani) (St*F//St*F)

2. A doua situatie este cea în care ambii parinti sunt, fenotipic, expresia unei alele dominante (masculul poate fi A//A sau A//a iar femela este A//.) iar unul din pui exprima în fenotip o alela recesiva de pe acel locus. Aceasta alela poate fi mostenita numai de la tata; daca mama af fi avut aceasta gena în genotip, fiind una singura, ar fi avut-o prezenta si în fenotip) si poate fi exprimata în fenotip numai daca este singura (adica doar daca este a//.) deci acest pui este porumbita. a. Astfel, din doi parinti cu o nuanta intensa a culorii penajului (masculul poate fi D*+//D*+ sau D*+//d iar femela este D*+//.), aparitia unui pui cu un puf foarte scurt si foarte rar (expresie a genei recesive pentru dilutia culorii) ne semnaleaza ca acest pui este o porumbita (d//.).

Stânga - pui cu puf normal (D+//?), dreapta - pui cu puf scurt si rar (d//.) care va fi porumbita,  cu ambii parinti cu o culoare intensa a penajului (Sergiu Ungureanu, Pascani, Iasi // S. Ungureanu)

Exista o singura exceptie de la aceasta regula, data de aparitia unui pui homozigot pentru gena autozomala Pink-eyed dilute (gena foarte rar întâlnita si cu mare probabilitate absenta la porumbeii de la noi) care va avea tot o culoare diluata a penajului dar, la maturitate, acesti porumbei au ochii rozalii si un tremor al capului si gâtului.   b. De asemenea, aparitia din doi parinti de culoare albastru-negru (masculul poate fi B*+//B*+ sau B*+//b iar femela este B*+//.) a unui pui maroniu-coicolatiu dar care, ca pui, avea puful embrionar normal ca lungime si desime (deci nu este purtator al unei gene pentru dilutia culorii care determina puful embrionar scurt si rar), astfel fiind purtator al genei recesive brown, ne semnaleaza ca acest pui este de fapt porumbita (b//.). 3. A treia situatie este reprezentata de un mascul purtator al unor alele recesive (a//a) si de o femela purtatoare a unei alele dominante (A//.). Toti puii cu expresie a alelei recesive în fenotip vor fi porumbite (mostenind numai o singura gena sex-linkata de la tata, adica a//. si nemostenind alela dominanta de la mama) iar toti puii cu penajul asemanator alelei dominante vor fi masculi (mostenind alela dominanta de la mama si o alela recesiva de la tata, adica A//a). a. Astfel, dintr-o porumbita care este si fenotipic si genotipic rosu-cenusiu (B*//A.) si un mascul care este albastru-negru (B*+//B*+), toti puii rosu-cenusiu vor fi masculi (B*A//B*+) si toti puii albastru-negru (B*+//.) vor fi porumbite. Mentiunea ca porumbita trebuie sa fie nu numai fenotipic ci si genotipic rosu-cenusiu se refera la excluderea situatiilor când ea mimeaza fenotipul rosu-cenusiu, ea putând fi homozigot Indigo sau homozigot Recessive opal red-phase (ambele gene sunt autozomale - nu sunt situate pe cromozomii sexuali - prima fiind dominanta iar a doua fiind recesiva). b. O situatie similara avem când porumbita este purtatoare a uneia din alelele dominante ale locusului Almond (Almond - St//., Qualmond - St*Q//. sau Faded - St*F//.) iar masculul este purtator al alelelor corespunzatoare wild-type pentru acest locus (st*+//st*+). În acest caz, toti puii care fenotipic vor fi Almond, Qualmond sau Faded în varianta heterozigota (St//st*+, St*Q//st*+ respectiv St*F//st*+) vor fi masculi iar puii care nu vor exprima aceste gene în fenotip vor fi femele (st*+//.). În cazul genei Almond putem face aceste predictii imediat dupa iesirea din ou, stiut fiind ca puii Almond (adica masculii în situatia de fata) au un puf mai rar si mai scurt decât normal.