FURNICILE
A treia grupa dintre bimenoptere o formeaza furnicile[1], care se bucura de aceeasi faima ca si albinele.
Traiesc o viata sociala: lucratoare, barbati ş 11111y241l ;i femei. Pe cīnd albinele zboara, culegīnd nectarul florilor, furnicile misuna prin iarba, pe scoarta copacilor, īn padure, īn gradini si chiar īn case. Unde le cauti, acolo le gasesti. Harnicia lor e proverbiala.
De studiul vietii lot se leaga activitatea multor īnvatati, si cu cīt sīnt mai īn amanunt cercetate, cu atīta se descopera mai multe manifestatii, a caror lamurire ramīne īnca īn parte tainuita.
Societatile de furnici sīnt adevarate orase īn miniatura, īntr-un musuroi existīnd si peste 50 000 de indivizi.
si īn societatea furnicilor este o matca, regina, care adesea nu se deosebeste de lucratoare decīt ca la o anumita vreme capata aripi. Lucratoarea, marunta, nearipata, cu antenele ca rupte la mijloc, pot uneori si ele sa dea oua nefecundate.
Mare forfota e atunci cīnd barbatii si femeile aripate zboara īn roiuri dese, spre īmparechere.
Cetatea furnicilor este musuroiul, cu o arhitectura mai complicata decīt a albinelor, caci īl cladesc din crengi, cetini, tarīna; e nevoie de anumite calcule mecanice pentru ca sa nu se naruie cīnd se sapa caminele, odaile de locuit, tunelurile, un musuroi fiind ca o Cetatuie. O parte īl sapa īn pamīnt, dar e cladit si deasupra pamīntului, la furnicile noastre de padure īnalt cīt un brat bun de fīn.
Musuroaiele sīnt facute pentru adapostul furnicilor, dar mai ales pentru cresterea puilor. Cine n-a vazut, cīnd a stricat un musuroi, cu cīta graba ies din pamīnt furnicile, cu cīte «un ou» alb īn gura, care adevarat este nimfa, adusa mai la fata, īn bataia soarelui, sau mai la adīnc, cīnd e ploaie.
Hrana furnicilor este orice substanta dulce, nectar ori dulceata. Umbla moarte dupa zahar si dulciuri, dar nu ramīn numai la īntīmplare. Spre a avea oricīnd hrana, se folosesc de paduchii-de-plante, nelipsiti de oriunde este o vegetatie. Se urca, īi ajung cu antenele, iar ei dau o picatura dulce; furnica, se grabeste sa o linga.
E atīt de mare grija de hrana, mai ales pentru pui, īncīt uneori furnicile tin purecii īn captivitate, ca īntr-un staul, la īndemīna oricīnd.
Unele furnici din tarile calde ajung chiar sa creasca ciuperci īn īntunerecul coloanelor lor subpamīntene ori sa semene adevarate ogoare īn preajma musuroiului lor.
Furnicile duc razboaie īntre ele. Iau sclavi de la īnvinsi, de-i cresc si folosesc ca lucratori. Se crede ca au si chipul lor de a se īntelege, ca mutii, caci altfel nu s-ar lamuri si «omenia» lor fata de tovarasele prea īncarcate, ranite. Da de veste unei stafete si aceasta repede aduce batalionul de salvare.
Fig. 302. Furnica-de-padure.
si la noi sīnt mai multe soiuri de furnici. Cele mai variate traiesc īnsa īn tinuturile calde.
Furnica-de-padure (Formica rufa) e aceea care-si construieste la noi cele mai īnalte musuroaie. Mai ales pe līnga padurile de brad pot avea si 1 metru īnaltime, o īngramadire de ace, crengute, bucatele de lemn, pe care te miri cum le cara, fiind de 2 - 3 ori mai mari decīt trupul lor. Lucratoarele (4 - 7 mm), de coloare neagra-roscata, duc munca grea. Īn seama lor sta cladirea cetatii. Deschideri mai largi la suprafata musuroiului sīnt portile mari prin care ies si intra cīrdurile de furnici, pe strazile largi dinlauntru, din care apoi se desprind cotloanele īnguste ce duc īn toate partile cuibului.
Cīnd le stricam musuroiul, īti dai seama de bogatia furnicarului. Cu miile ies de īnnegresc fata. Mīnioase, īmproasca din ele un suc īntepator, ce se evaporeaza repede. Aceste furnici sīnt o adevarata binefacere, caci curata padurile de multe insecte marunte, stricatoare.
Furnica-rosie (Formica sanguinea) nu construieste musuroaie īnalte. Īn schimb sīnt razboinice. Īn coloane compacte se īndreapta spre musuroaiele altor soiuri de furnici, le ataca si le iau nimfele, spre a le creste drept sclavi. De obicei furnicile atacate apartin la Formica fusca, mai micuta. Furnicile care se īntīlnesc mai adesea pe crengile cu pureci-de-plante apartin la furnica-neagra (Lasius fuliginosus) cu trupul stralucitor. Īsi fac cuiburile mai ales pe līnga trunchiurile de arbori.
Fig. 303. Parte din musuroiul de furnici-de-padure (R., refacut de M.s.).
Furnica obisnuita (Lasius niger), marunta, e tot neagra. si ea se tine de purecii-de-planta. Lasius flavus, ca chihlimbarul la coloare, e asa pentru ca īsi duce viata sub pamīnt, fara musuroi extern. Ele sīnt si mai cuminti. Nu se aburca pīna la purecii-de-plante, ci-i aduc īn musuroi, le fac o īncapere mai larga, punīndu-i pe līnga radacinile plantelor, īn care-si īnfig rostrul ca sa suga hrana. Astfel fiecare cuib de furnici are «vaci» īn staul.
Sīnt furnici la noi, mari, care aduc īnsemnate pagube padurilor. Īn Ocolul Teregova (Banat), īn primavara anului 1942, ele au ros nu numai lemnul, dar si liberul moliftilor (dupa Fotoc).
Fig. 304. Parte din cuib de furnica-neagra
«Traiesc īn colonii īn lemnul de molift, brad, stejar, chiar sanatosi, preferīnd pe cei cu putregai la baza; se suie īn sus pe trunchi uneori, pīna la 10 m rozīnd galerii īn diferite sensuri, dar mai ales verticale, īn zona de primavara care īn cele din urma ajunge sa fie cu totul distrusa. Ghionoaiele catīnd "oua" de furnici, produc gauri si mai mari, depreciind astfel valoarea trunchiului»
(CC Georgescu si A. Melanide).
Fig. 305. Musuroi de furnici alaturi de un staul de "vaci".
Fig. 306. Lemn atacat de Formica ligniperda (din CC. Georgescu si A. Melanide).
|
