NECESARUL PENTRU REPRODUCTIE
Necesarul reproducatorilor masculi
Necesarul de energie
Necesarul de energ al reproducatorilor masculi e considerat necesar mic.
Problema care se pune e cu cat trebuie majorat necesarul de energ pt intretinere in asa fel incat sa fie permisa si o activitate de reproductie normala dar sa evite ingrasarea animalelor care ar avea efecte negative asupra comportamentului sexual si asupra aplomburilor (sa nu se modifice structura scheletului).
In aceste cond se considera suficienta o majorare a necesarului de energ pt intretinere cu 10-15% care ar raspunde ambelor deziderate.
Dintre factorii care determina marimea necesarului de energie pt fct 949d35j de reproductie a masculilor, printre care:
v Intensitatea folosirii la monta,
v Compozitia chimica si caloricitatea materialului seminal,
v Eficienta utilizarii energiei hranei pt reproductive.
In leg cu compozitia materialului seminal remarcam cont foarte mic in SU 5% la vier, 10% taur, 15% berbec.
Constituentul majoritar al SU al spermei e prot, peste 50% din aceasta. In cant relativ mari se gaseste si fructoza.
La o asemenea compozitie chimica, a reultat ca, caloricitatea spermei de taur are cca 100 kcal/100ml.
La o folosire mai intensa la reproductie si la o caloricitate mai mare a materialului seminal necesarul de energie pt fct de reproductie a reproducatorilor masculi e mai mare.
Necesarul de prot
Marimea acestui necesar e influentata de :
v Cont in prot al spermei, peste 50% din SU.
v Eficienta utilizarii prot din hrana pt functia de reproductie.
110-120 g PBD/UN ovaz = necesar mediu al reproducatorilor masculi.
Necesarul de min si vit
In mod normal pt functia de reproductie trebuie luate in consideratie toate min si vit cunoscute implicate in aspectele calitative ale materialului seminal.
In cond practice insa, se acorda o imp mai mare necesarului de Ca, P, Mn, Zn dintre min si vit A si E.
Deficienta prelungita in vit A provoaca la masculi reducerea cant de sperma si a gradului de fertilitate al acesteia.
Deficienta prelungita de vit E duce la sterilitate.
Necesarul femelelor gestante
Necesarul de energ:
La stabilirea necesarului de energ pt gestatie se au in vedere cateva elemente precum:
v Intensificarea met bazal Starea de gestatie det intensificarea fct org. Se apreciaza ca in prima parte a gestatiei met bazal creste cu 10-15%, iar ultima parte chiar cu 40%. Aceasta det marimea necesarului de energie pt intretinere.
v Ritmul de dezvoltare al fetusilor. In primele 2/3 ale gestatiei ritmul e lent asa incat, nu se pune problema suplimentarii necesarului de energ pt intretinere. In ultima 1/3, insa ritmul de dezvoltare se accelereaza, asa incat se impune asigurarea unui supliment energetic .
v Dezvoltarea uterului, a anexelor fetale si ugerului. In paralel cu depunerea de rezerve corporale energetice in fetusi, are loc si fixarea de energ in corpul matern. Mai mult, se apreciaza ca la vaci in ultimele 2 luni 80% din energ fixata e in corpul matern si numai 20% in fetusi. Pe intreaga perioada de gestatie insa, se apreciaza ca aprox 1/2 din energ e in corpul matern si 1/2 in fetusi. Pt vaci necesarul de energ pt gestatie e precizat numai pt ultimele 2 luni (8 si 9). Pt luna a-8-a dincolo de necesarul de energ pt intretinere se mai acorda 2 UN ovaz/zi, iar pt luna a-3-a 3 UN/ovaz. Pt scroafe si oi, in ultima treime a gestatiei se recomanda 2 UN ovaz/100 kg GC, in aceasta cifra fiind inclus si necesarul pt intretinere si gestatie.
v Eficienta energ hranei pt gestatie. Daca se in consideratie numai eficienta utilizarii energ hranei numai pt dezvoltarea fetusilor e numai de 10-15%.
Daca se ia in consideratie si depunerea de energ in corpul matern, randamentul poate ajunge la 20-30%.
Necesarul de prot
Pt gestatie e influentat:
Stadiul gestatiei,
Cont in prot al fetusilor si corpului matern (15-20%),
Eficienta utilizarii prot din hrana pt gestatie.
Necesarul de prot pt gestatie e de 90-100 g PBD/UN ovaz sau de 11-12% PB in SU a hranei.
Necesarul de min
Problema necesarului de min se pune ca si in cazul altor elemente nutr; in ultima treime a gestatiei, cand se produce adevarata mineralizare a fetusilor. O nota in plus pt corecta stabilire a neceasrului de Ca, P, Fe si de I.
Necesarul de vit
Pt stabilirea necesarului de vit se iau in vedere unele criterii precum:
Cant de vit depusa in fetusi si corpul matern.
Biodisponibilitatea vit din hrana pt gestatie.
Dincolo de necesarul de vit stabilit strict in experiente s-a obs ca suplimentarea cu unele vit in ultima parte a gestatiei are efecte favorabile.
Necesarul pt prod de oua
Printre criteriile care se iau in consideratie pt prod de oua sunt de amintit:
Greutate pasari:
Greutatea medie a gainilor crescute in complexele avicole e de 2kg,
Compozitia chimica si caloricitatea oualor.
Continutul mediu in subst nutritive a oualor de gaina e aprox 12% prot, 10% grasime si mai putin de 1% hidrati de C. 67% apa si 10% cenusa.
Valoarea energ , caloricitatea unui ou de gaina in greutate de 60 g e de cca 100 kcal.
Procentul mediu de ouat
Reprez nr de oua obt de la un lot de pasari / zi sau nr de oua obt de la o pasare/ an.
In avicultura industriala procentul mediu de ouat e de 70-80%.
Eficienta utilizarii en hranei pt prod de oua
Se estimeaza o eficienta de cca 80%;
Necesarul total al unei gaini outoare e de 270 kcal EM/zi;
Aceasta cifra a stat la baza stabilirii nivelului energetic al retetelor de nutr combinate pt gainile ouatoare;
In stabilirea cifrei de 2700 kcal EM/kg NC s-a avut in vedere si faptul ca o gaina consuma cca 100g nutret combinat /zi in conditiile administrarii la discretie;
In practica se folosesc retete de nutr combinate a caror densitate energ e intre 2650-2800 kcal EM/kgNC;
Daca s-ar produce nutr combinate cu mai putin de 2650, pasarile ar consuma mai mult pt a-si acoperi necesarul de energ (reglarea consumului la pasari se face pe cale metabolica);
Consumand mai mult, consuma si mai multa prot, vit, iar acestea se risipesc, se elimina din org nevalorificate;
Daca s-ar prod nutr combinate cu mai mult de 2800, at pasarile consuma mai putin, dar isi acopera necesarul de energ, dar nu mai dispune de vit, min si prot si astfel productia de oua scade.
Necesarul de prot
E influentat in principal de :
v Greutate pasari
v Procent mediu ouat 70%
v Cont in prot al oualor
v Eficienta utilizarii prot din hrana e estimata la cca 75%
Necesarul de prot exclusive pt prod de oua ar fi 11gPB/cap/zi. La fel ca si in cazul energ, 16-17% PB in NC a stat la baza stabilirii parametrului proteic.
La pasarile ouatoare, in NC trebuie avut in vedere sa fie asigura la niveluri optime si nivelurile AA.
Necesarul de min
Fata de alte forme productive, pasarile ouatoare au un necesar mare de min.
Dintre min o atentie in plus se indreapta catre :
Necesarul de Ca e foarte ridicat
P se stabileste in raport cu cel de Ca
In momentul formarii cojii oului, in stomac are loc o hipersecretie de HCl, care permite o mai buna solubilizare a sarurilor de Ca, Na, Cl.
Sarea de bucatarie se introduce obligatoriu in hrana pasarilor ouatoare 0,4%. Daca e mai putin sau deloc apare o tulburare de comportament (ciugulire pene….sangerare…cannibalism). Daca e mai mult sarea are efecte toxice.
Necesarul de vit
Problema asigurarii necesarului de vit se pune in primul rand pt pasarile care produc oua destinate incubatiei. Aceasta pt ca s-a constatat ca daca se face o suplimentare cu vit, at se obt performante mai bune in privinta procentului de incluziune si a viabilitatii puilor dupa incluziune.
La pasari, beta-carotenul are un grad foarte redus de conversie in vit A si ca vit D3 e de cca 10 ori mai activa decat vit D2.
|
