NECESARUL PT PRODUCTIA DE LAPTE
Este considerat un necesar mare care la vacile de mare productie poate depasi chiar de 4 ori necesarul de intretinere. Aceasta face ca o vaca de mare productie sa exporte subst nutritive in cantitate de 3 – 4 ori mai mare decat cele ale propriului corp intr-o lactatie.
Necesarul de energ.
a) Factorii care influenteaza necesarul de energie
Este influentat de:
Nivelul prod de lapte:
Este evident ca la o productie mai mare de lapte corespunde un neceasr de energ mai mare. E influentat de rasa si stadiul lactatiei.
Rasa :
E cunoscut faptul ca sunt rase specializate pt productia de lapte (Holstein-friza). In cadrul fiecarei rase exista linii care pot avea productii de lapte total diferite.
Stadiul lactatiei:
De-a lungul unui ciclu productiv la vaci (10 luni) productia de lapte creste de la fatare atingand maximum la 1-1,5 luni. Urmeaza un relativ platou cca 2-3 luni dupa care productia de lapte scade pana la intarcare. De-a lungul intregii vieti productive productia de lapte creste de la prima lactatie pana la lactatiile 2 -3, dupa care urmeaza o scadere m 646b14g ai lenta pana la lactatiile 4 -5, iar dupa aceea o scadere mai evidenta. De-a lungul unui ciclu productiv vacile isi modifica greutatea corporala. Acest fapt influenteaza necesarul de energ pt productia de lapte. In primele 10 sapt de lactatie vacile pierd in medie 1/2 kg / zi. Intre 11-20 sapt isi mentin relativ ct greutatea, iar apoi peste 20 sapt pana la intarcare depun in medie 1/2 kg / zi.
Compozitia chimica a laptelui
Este influentata de :
Factori non nutr:
Principalii factori sunt : specia, rasa,varsta, stadiul lactatiei.
o Specia:
Laptele obt de la diferite spp are o compozitie diferita : vaca 13%SU si 4%GB, scroafa 18%SU si 8%GB.
o Rasa:
Exista deosebiri in compozitia laptelui si intre rasele apartinand aceleasi spp.
Ex: Holstein-friza laptele are un comp mediu in GB 3,7-3,8%, iar la rasa
o Varsta:
Odata cu inaintarea animalelor in varsta scade cont laptelui in elemente nutritive. Se apreciaza in acest sens ca, cont laptelui de vaca in prot, grasime si lactoza scade liniar cu 2-3g/kg lapte anual pana in lactatiile 5-6, iar dupa aceea mai evident.
o Stadiul lactatiei:
De la fatare pana la atingerea productiei maxime la 1,5 luni, cont laptelui in prot si grasime scade. In a doua parte a lactatiei cand productia de lapte scade, creste cont laptelui in prot si grasime. Cont in lactoza al laptelui are o evolutie inversa.
Factori nutritionali
Ponderea concentratelor in ratii:
Daca in ratiile vacilor ponderea concentratelor e mare, peste 40%, (nu mai mult de 70%) atunci scade cont laptelui in GB, chiar cu 8-10g GB/kg. Cont in prot creste, insa panta de crestere e de 3-4g/kg.
Cant si calitatea prot din ratii:
Daca in ratii se introduce cant mari de PB, creste continutul laptelui in prot. In privinta calitatii prot, s-a dem ca folosirea unor AA de sinteza (lizina, metionina) a condus la cresterea continutului in prot a laptelui.
Adaugarea grasimilor in ratii:
In ratiile vacilor de mare productie, grasimile se folosesc uzual ca sursa de energ. Aceasta conduce la cresterea productiei de lapte. Insa, continutul in grasime al lapteluui scade iar continutul in prot scade sau ramane acelasi.
Folosirea aditivilor in ratii:
In anummite situatii precum folosirea unor cant mari de concentrate in ratii se folosesc anumiti aditivi : bicarbonate de sodium sau oxid de magneziu, in scopul mentinerii pH-ului rumenal in apropiere de neutru. In acest sens creste cont laptelui in grasime.
b) Caculul necesarului de en pt prod de lapte
Se face factorial. Intr-o prima faza se det caloricitatea laptelui, fie prin arderea unei probe de lapte in bomba calorimetrica, fie prin intemediul unor relatii. In a doua situatie trebuie cunoscut continutul laptelui in prot, grasime si lactoza. 1 kg lapte vaca are 760 kcal, iapa cca 600 kcal, oaie 1100 kcal, scroafa 1200 kcal, catea 1650 kcal. Intr-o a doua faza se calc cant de energ care trebuie consumata de animale pt producerea 1 kg de lapte.
Calculul se face pe baza urmatoarelor elemente : ED/EB, ED/EM, EN/EM(K)
In ferme, practici UN ovaz/kg lapte necesarul de energ la diferite spp e urmatorul: 0,35-0,45 iapa, 0,45-0,55 vaca, 0,75-0,8 oaie, 0,80-0,85 scroafa.
Necesarul de prot
Este influentat de: cant de lapte si cont laptelui in prot.
Eficienta utilizarii prot din hrana(EUPH). Scroafa produce 6 kg lapte cu 5,5% prot, EUPH e de 33% are nevoie ca prin hrana sa intre 1kg prot/zi.
Se poate exprima in mai multe feluri:
Daca se exprima numai pt productia de lapte si in g PBD/kg lapte, necesarul e de: iapa 45-55, vaca 55-65, oaie 75-80, scroafa 80-85.
Daca se exprima global (intretinere+prod lapte) exista 2 posibilitati: g PBD/UN ovaz (90-100vaci cu prod mici si medii; 100-110 pt vaci cu prod mari, oi si scroafe).
Alta modalitate : %PB in SU a ratiei (13-14 la oi si vaci cu productii mici sau medii; 17-18% la vaci cu productii mari de lapte).
La rumegatoare cand se discuta de necesarul de prot trebuie tinut seama de raportul dintre prot degradabila in rumen si prot nedegrabila in rumen. Daca prin hrana nu se asigura suficient PDR at microorg din rumen nu au substratul necesar sintezei de prot proprie; iar daca nu se asigura suficienta PNR nu se absoarbe o cant suficienta de prot, trebuie sa se respecte un raport intre PDR/PNR.
La monogastrice, trebuie avut in vedere si necesarul de AA.
La rumegatoare cu productii mici sau medii de lapte nu se pune problema stabilirii necesarului de AA pt ca acestia pot fi sintetizati in rumen. La prod mari de lapte se pune problema asigurarii unor AA, in special lizina si metionina.
Necesarul de minerale
Productia de lapte solicita cant mari de min.
Dintre factorii care influenteaza marimea acestui necesar amintim:
Nivelul prod de lapte
Continutul in min a laptelui
Biodisponibilitatea min din hrana in org
Laptele de vaca are cca 1,2g Ca/kg si 0,9g P/kg, iar cel de scroafa 2,5g Ca si 1,7g P. Daca acceptam faptul ca biodisponibilitatea Ca e de 50%, inseamna ce prin hrana trebuiesc asigurate 5g de Ca pt productia 1 kg de lapte de scroafa, nu e inclus necesarul pt intretinere. Biodisponibilitatea aceluiasi min in org e foarte variabila. Pornind de la aceasta idee s-au suplimentat dincolo de necesarul stabilit teoretic ratii cu minerale, pt a acoperi variabilitatea. Multe min in exces au potential toxic.
Cand se discuta de necesarul de min al femelelor in lactatie trebuie sa se tina seama de totalitatea ciclului productiv si reproductiv.
Cel mai bun ex e legat de Ca. In prima parte a lactatiei indiferent de nivelul Ca in hrana acesta nu poate acoperi necesarul animalelor, deoarece gradul lui de absorbtie e scazut. In aceste conditii femelele apeleaza la Ca scheletic pt a sustine productia de lapte. Este un mecanism hormonal si este un act fiziologic normal, un fel de osteoporoza normal. Daca o vaca produce 10kg lapte/zi, ea are un necesar de cca 70g Ca/zi. Daca produce 30kg, necesarul se dubleaza. Necesarul de P poate fi estimat pe baza raportului dintre Ca si P. Pe masura cresterii productiei de lapte creste sensibil si raportul Ca/P insa in limitele normale.
Necesarul de vitamine
Femelele in lactatie au nevoie de vit atat pt derularea fct fiziologice cat si pt a compensa pierderile de vit prin lapte. Se considera dupa unii ca daca si-ar asigura necesarul de vit pt intretinere, cel pt gestatie si cel pt sporul in greutate (in a doua parte a lactatiei), at nu ar mai fi nevoie sa se stabileasca necesarul de vit pt prod de lapte. Femelele in lactatie au un necesar stabilit de vit . Toate vit liposolubile trebuie asigurate prin hrana, chiar daca pentru unele, cazul vit A si D, exista precursori ai acestora.
La rumeg, teoretic nu s-ar pune problema asigurarii vit din complexul B si C, pt ca in rumen acestea pot fi sintetizate. Insa, cel putin la vacile de mare productie s-a constatat ca adaugarea unor vit hidrosolubile in hrana (niacina, biodina, ac folic, ac ascorbic) are efecte favorabile atat asupra prod de lapte, cat si asupra sanatatii animalelor. Cand se discuta de necesarul de vit trebuie sa se mai tina seama ca nou nascutii sunt dependent in totalitate de continutul laptelui in vit.
Cont in vit al laptelui poate oscila destul de mult.
Ex : laptele obt de la vaci catre sf stabulatiei are un cont mai scazut in vit A, consecinta modului de hranire. Org poate mobiliza vit A stocata in ficat si muschi anterior, dar de multe ori si acest lucru e insufficient. De aceea cele mai multe probleme de reproductie, inclusiv moartea viteilor se consemneaza in aceasta perioada.
Necesarul de vit al animalelor se poate exprima fie prin raportare la greutatea corporala, fie a SU ingerata. Daca se raporteaza la greutatea corporala , necesarul de vit A e de100 UI/kg GC, iar a vit D e de 10 UI/kgGC.
|
