ORDINUL EFEMEROPTERELOR[1]
Cel mai curios reprezentant la noi al acestei grupe este efemera, vetriga īn graiul poporului (Ephemera vulgata).
Pe la īnceputul verii, īn lungul Bistritei, al Dunarii ca si al altor rīuri, asisti la un spectacol din cele mai surprinzatoare. Prin aer flutura mii si mii de insecte gingase ca niste mascati fulgi de zapad 22522r176w 9;. Nu cad din cer, ci s-au ridicat din zbuciumul valurilor. Cu atīt e mai feeric spectacolul, cu cīt se īntīmpla, de regula, cum se lasa amurgul si numai sus, pe vīrf de munte, lumineaza o dunga din soarele asfintit sau cīnd luna plina cerne īn aer o lumina fosforescenta. Fulgii vii se zbat cīt se zbat si apoi se lasa pe ape. A doua zi acopera drumurile, ca si fata rīului. Nu mai misca. Devin prada pasarilor, bucuroase ca le-au cazut mana din cer; mai bucurosi sīnt pestii ca le vine de-a gata o mīncare atīt de aleasa. Īndeosebi pastravii fac tumbe īn apa, venind de la adīnc ca sa īnghita trupurile īnca nu de tot rigide ale gustoaselor insecte.
Spre seara ies din īmbracamintea nimfei, din apa. Zboara īn placerile nuntii cīteva ceasuri. Dupa īmperechere barbatii cad ca trasniti la pamīnt. Mor īn ultimele zvīcnituri de fericire. Femeile mai traiesc doar atīta cīt leapada ouale la fata apei. Mor si ele īndata.
Fig. 187. Efemere (d.C. Motas).
Traiesc viata ideala. N-au nevoie sa manīnce, caci, pentru cele cīteva ore de viata, au provizii īn trup. Nici n-ar putea mīnca. Gura le e ca si cusuta. Sīnt fapturi gingase, dantela fina de matasa. Trupul e lungaret, subtirel si terminat la vīrful cozii cu un smoc de perisori lungi, albi ca egreta. Au aripi mari, cafenii deschis cu nervuri si pete mai īnchise, dar care īn īntunerecul serii par albe, iar cīnd joaca īn purpuriii razelor de la asfintit par batute-n aur. Daca adultii traiesc numai cīt tine zborul nuntii, īn schimb larvele au viata lunga, ascunse īn mīlul de pe līnga malurile apelor. Parintii sīnt copiii aerului; puii cunosc īn-tunerecul coloanelor ce le sapa si pentru care au la cap un sfredelus cu 2 vīrfuri, iar picioarele de dinainte ca niste sape de cīrtita. Seamana mai degraba cu o urechelnita, mai ales ca la coada au trei prelungiri subtiri. De o parte si de alta a pīntecului au niste foite respiratorii. Larvele traiesc īn mīlul apelor 2 -3 ani; de aceea roiul de vetrige nu e īn toti anii la fel de numeros. Cīnd e sa se nasca adultul, nimfa iese din apa, se urca pe buruieni. Coaja de chitina plesneste la spate si iese o insecta īnaripata; dupa o napīrlire īsi ia zborul īn vazduh cu haina curata, neatinsa. Asa se lamureste de ce pe buruienile de pe līnga rīurile unde zbor vetrigele sau pe fata apelor se gasesc mii si mii de camasi goale, cu forma insectei, hainele lasate de mire si mireasa īnainte de a apuca drumul de nunta.
Pe la noi oamenii admira numai spectacolul īn adevar unic ce-l procura nunta vetrigelor. Cel mult folosesc iesirea lor ca sa prinda mai lesne pestele de la adīnc, atras la fata. Iarasi mai folosesc larva, ca nada īn undita. Pe aiurea, oamenii sīnt mai practici. Aprind felinare īn calea roiurilor de. efemere. Acestea sīnt atrase de lumina, se īngramadesc si sīnt prinse. E hrana minunata pentru pasari.
Roiurile de "efemere", sub care se cuprind diferite genuri, sīnt de altfel enorme. Īntr-o calatorie pe Marea Neagra, prof. I. Athanasiu de la Iasi le-a īntīlnit ca un nor des, macar 100 insecte pe mc. Coverta vaporului ca si pontoanele pare ca erau ninse de īnvalisurile fragile din care au iesit insectele.
Fig. 188. Larva unei efemere carpatice, Sinaia (d. Bogoiescu si d.ra C. Crasnaru).
Fig. 189. Larva de Ecdyonurus (d.Popovi. Baznosianu).
Erau roiuri de Palingenia longicauda a caror larve īsi sapa galerii īn mīl la nivelul apei, asemenea unor coropisniti. Dupa ce traiesc cītiva ani sub forma de larva, dainuiesc apoi ca nimfe. Dupa o noua napīrlire, din nimfa iese stadiul premergator (subimago) adultului. De aceea īn vremea cīnd «rusaliile» ies din valuri fata apelor se acopera si de resturile nimfei, ca si de trupurile insectei, care moare de īndata ce a depus ouale.
«Pentru pesti si pentru pasari ele constituie o adevarata mana cereasca. Prin multimea lor pot servi si ca īngrasaminte. Aceasta enorma cantitate de materie vie iesita din apa, ca din pamīnt, da īn acelasi timp o idee despre productivitatea apelor noastre dulci» (C. Motas).
Neamurile efemerii sīnt destul de numeroase si la noi. Larvele lor alcatuiesc o īnsemnata hrana pentru pesti. Adultii traiesc, mai la toate, putina vreme. Larvele īnsa īsi duc viata lor proprie īndelung, īn apa. De aceea se observa la ele tot soiul de adaptari fie ca sa reziste la iuteala apei, fie ca sa-si apere pielea. Larva unei efemere carpatice, din apele Bucegilor, au delicate palete laterale pentru respirat. Larva efemerei Ecdyonurus, de prin apele iuti de la Sinaia, ca sa reziste curentului, pe līnga forma latita a corpului, se tin de pietricelele de pe fund prin cangi ascutite de la picioare[3].
|
