ORDINUL FLUTURILOR (LEPIDOPTERELOR).
Sīnt insecte cu patru aripi mari, acoperite cu solzisori marunti.
Se hranesc cu nectarul din flori. Pentru a putea ajunge la el, partile din jurul 22522p1513w gurii sīnt transformate īntr-o trompa lunga, pe care o tin obisnuit, cīnd zboara, īnvīrtita īn spirala. Viata adultului e numai īntre flori, de unde si asociatia dintre aceste doua fiinte, mai ales īn poezii. Ambele se īntrec īn īmbracaminte, de unde si asemanarea fluturilor cu petale luate de vīnt.
Ar fi cele mai ideale fiinte; frumoase, usoare, ducīndu-si traiul numai īntre flori, īn lumina si caldura soarelui.
Din pacate din ouale depuse de ftuturoaica ies o-mizile, larvele fluturelui, cu totul deosebite ca viata de parintii lor. Contrastele īn natura sīnt uneori neīntelese. E un joc al naturii ori o chibzuinta mestesugita? Poporul romān n-a putut mai bine concretiza lacomia decīt prin omizi. Ele n-au alta de facut decīt sa manīnce. Fiind erbi-vore, ataca plantele; le distrug frunzele de ramīn numai beldii.
Omida manīnca, nu se mai satura, pentru ca are de īnmagazinat grasime, rezerva. Ca sa iasa din omida un fluture, este un popas. Larva devine nimfa. Aceasta nu manīnca, dar īn trupul ei are loc o metamorfoza. Omida urīcioasa se preface īn fluturele dragalas, īn taina īnvalisului gros. Prefacerea, iarasi una din tainele naturii, cere materie de rezerva pentru adausul picioarelor, al aripelor etc.
Iata de ce omida este nesatioasa.
Daca fluturele e simbolul dragostei, al vietii fara grija, brutala nevoie de toate zilele, lupta pentru hrana e reprezentata prin omida.
345. Cap de fluture (din I. Simionescu si Th.Badarau).
|
