ORDINUL FLUTURILOR (LEPIDOPTERELOR).
Sînt insecte cu patru aripi mari, acoperite cu solzisori marunti.
Se hranesc cu nectarul din flori. Pentru a putea ajunge la el, partile din jurul 22522p1513w gurii sînt transformate într-o trompa lunga, pe care o tin obisnuit, cînd zboara, învîrtita în spirala. Viata adultului e numai între flori, de unde si asociatia dintre aceste doua fiinte, mai ales în poezii. Ambele se întrec în îmbracaminte, de unde si asemanarea fluturilor cu petale luate de vînt.
Ar fi cele mai ideale fiinte; frumoase, usoare, ducîndu-si traiul numai între flori, în lumina si caldura soarelui.
Din pacate din ouale depuse de ftuturoaica ies o-mizile, larvele fluturelui, cu totul deosebite ca viata de parintii lor. Contrastele în natura sînt uneori neîntelese. E un joc al naturii ori o chibzuinta mestesugita? Poporul român n-a putut mai bine concretiza lacomia decît prin omizi. Ele n-au alta de facut decît sa manînce. Fiind erbi-vore, ataca plantele; le distrug frunzele de ramîn numai beldii.
Omida manînca, nu se mai satura, pentru ca are de înmagazinat grasime, rezerva. Ca sa iasa din omida un fluture, este un popas. Larva devine nimfa. Aceasta nu manînca, dar în trupul ei are loc o metamorfoza. Omida urîcioasa se preface în fluturele dragalas, în taina învalisului gros. Prefacerea, iarasi una din tainele naturii, cere materie de rezerva pentru adausul picioarelor, al aripelor etc.
Iata de ce omida este nesatioasa.
Daca fluturele e simbolul dragostei, al vietii fara grija, brutala nevoie de toate zilele, lupta pentru hrana e reprezentata prin omida.
345. Cap de fluture (din I. Simionescu si Th.Badarau).
|
