ORDINUL HIMENOPTERELOR[1]
Nici una din grupele numeroase de insecte nu s-a bucurat de o mai mare atentie ca himenopterele.
E de-ajuns sa se stie ca īn ele sīnt cupri 12212o1416m nse albinele si furnicile pentru ca sa se lamureasca interesul desteptat. Maelerlinck a scris despre ele nepieritoare volume, iar Darwin si Lubbeck lucrari clasice.
Tot de la himenoptere a luat si Fabre cele mai minunate exemple de inteligenta animalelor, ajungīnd sa destepte uimirea tuturora.
Ordinul himenopterelor nu cuprinde numai numeroase, ci si interesante insecte prin felul lor de viata. Īndrazneala si istetimea viespilor a ridicat probleme de psihologie comparata, nelamurite īnca īn totul.[2] Viata sociala a albinelor si a furnicilor, mai mult decīt a viespilor, este atīt de apropiata de viota omeneasca. Politia īn natura, mijloacele de a pastra un echilibru mai statornic īntre diferitele grupuri de animale, tot īntre himenoptere este mai usor de urmarit.
Numele de himenoptere vine de la īnfatisarea celor 4 aripi, transparente, cu nervuri rare, care formeaza o retea cu ochiuri largi.
Se mai recunosc si prin faptul ca partile principale din trup abia se tin una de alta, atīt de subtire este gītul, ca si mijlocul. Pe cap, pe līnga cei doi ochi mari, bulbucati, luciosi, se mai afla trei ochisori simpli, spre frunte.
Felul de viata al himenopterelor este foarte variat, chiar la fiecare din cele trei grupe īn care se īmpart: Albine, Viespi, Furnici.
Ord. HIMENOPTERA este unu) din cele mai mari ordine de insecte (alaturi de coleoptere, lepidoptere si diptere). Pentru zoologul amator, cele mai cunoscute himenoptere sīnt albinele, viespile, bondarii si furnicile. Exista īnsa multe alte grupe, cu specii libere sau parazite. Ordinul este īmpartit īn doua subordine mari: CHALASTOGASTRA sau STMPHITA, la care abdomenul este prins de torace pe toata suprafata de contact, si CLISTOGASTRA sau APOCRITA, la care abdomenul se prinde de torace prin intermediul unei portiuni īnguste. Subordinul Symphitelor cuprinde familiile: Xyelidae, Panipuiliidae, Megalodontidae, Xyphidridae, Sirieidae, Orusiidae, Cephidae, Tenthredinidae (cea mai numeroasa familie din acest subordin cu genurile Hoplocampa, Eriocampa, Athalia, Caliroa etc), Diprionidae, Argidae, Cymtocidae. Subordinul Apocrifelor cuprinde mai multe suprafamilii, trei dintre ele (Apoidea, Vespoidea si Formieoidea) fiind exemplificate īn text (N.G.).
|
