ORDINUL NEUROPTERELOR
Se aseamana mult cu pseudoneuropterele, dupa cum arata numele. Au fost despartite pentru ca neuropterele au metamorfism complet, cu larva si nimfa.
Obicei carnivor are la 17117k1012r rva de leul-furnicilor (Myrmeleon formicarius). Ca adult seamana cu o libelula, dupa corpul lungaret, subtire, numai ca antenele sînt ca de fluture, umflate mai mult la capat. Cînd sta linistit, trupul e învelit de 4 aripi, stravezii ca de borangic, mai ales ca si nervurile sînt des tesute ca într-o pînza rara. E întîlnit mai ales înspre padurile de brazi. Sta toata ziua lenes, aninat cu picioarele de crengute, de ai crede ca e mort. Numai catre seara cît mai zboara, încet si putin.
În schimb copilul, larva, e un drac si jumatate. Mai rar atîta deosebire între apucaturile lui si ale parintilor. Ca forma seamana cu un paduche ceva mai latut, dar cu pieptul îngust; la cap are doua cangi ascutite si lungi, care îti spun de mai înainte ce poama e.
Traieste în pamînt; îi plac locurile nisipoase sau cu tarîna uscata, în care îsi sapa capcana. E o minune cum lucreaza si ce forta desfasoara. În cîteva secunde sapa în nisip o groapa ca o pîlnie, în fundul careia se înfunda, de-i ramîne afara numai capul cu cangile.
Interesant e cum sapa. Pîntecele cu chitina groasa e si sfredel si sapa. Cu capul, adevarata lopata, azvîrle nisipul chiar la 2 dm departare, în felul buhaiului mîniat.
Fig. 210. Leul-furnicilor si larva (A.).
Fig. 211. Gropile sapate de larva.
Daca întîlneste o pietricica în cale sau o apuca cu cangile si o scoate din drum sau o azvîrle cu dosul capului cît colo. Asa de iute ce lucreaza, încît se formeaza în locul acela un Vîrtej de nisip, pare ca ar fi o minuscula masina rotatorie.
Dupa ce si-a facut capcana, se pune la pînda.
De unde sa stie biata furnica ce o asteapta? Ea fuse, harnica cum e, cu hrana în gura. Cînd ajunge la marginea leicii, pentru dînsa o prapastie, nisipul se naruie si furnica se rostogoleste drept în ghearele fiarei. Daca cumva în drum are vreme sa se opreasca din rostogolire, fiara din fund o împrosca cu nisip, de o face sa-si piarda cumpatul si cade la fund.
Fig. 212. Adultul, larva (L) si pupa (P) de Pryganca.
Dupa ce o manînca, partile chitinoase, ramase, le azvîrle afara din pîlnie, spre a tinea peretii curati.
Cînd i-a venit vremea sa se schimbe în nimfa, se înfunda în nisip, îsi tese un învalis solid, întarit cu fire de nisip si asteapta. În primavara iese insecta plapînda, tremurînda, ce-si duce viata aeriana cu nevinovatia unei fiinti delicate.
|