ORDINUL NEUROPTERELOR
Se aseamana mult cu pseudoneuropterele, dupa cum arata numele. Au fost despartite pentru ca neuropterele au metamorfism complet, cu larva si nimfa.
Obicei carnivor are la 17117k1012r rva de leul-furnicilor (Myrmeleon formicarius). Ca adult seamana cu o libelula, dupa corpul lungaret, subtire, numai ca antenele sīnt ca de fluture, umflate mai mult la capat. Cīnd sta linistit, trupul e īnvelit de 4 aripi, stravezii ca de borangic, mai ales ca si nervurile sīnt des tesute ca īntr-o pīnza rara. E īntīlnit mai ales īnspre padurile de brazi. Sta toata ziua lenes, aninat cu picioarele de crengute, de ai crede ca e mort. Numai catre seara cīt mai zboara, īncet si putin.
Īn schimb copilul, larva, e un drac si jumatate. Mai rar atīta deosebire īntre apucaturile lui si ale parintilor. Ca forma seamana cu un paduche ceva mai latut, dar cu pieptul īngust; la cap are doua cangi ascutite si lungi, care īti spun de mai īnainte ce poama e.
Traieste īn pamīnt; īi plac locurile nisipoase sau cu tarīna uscata, īn care īsi sapa capcana. E o minune cum lucreaza si ce forta desfasoara. Īn cīteva secunde sapa īn nisip o groapa ca o pīlnie, īn fundul careia se īnfunda, de-i ramīne afara numai capul cu cangile.
Interesant e cum sapa. Pīntecele cu chitina groasa e si sfredel si sapa. Cu capul, adevarata lopata, azvīrle nisipul chiar la 2 dm departare, īn felul buhaiului mīniat.
Fig. 210. Leul-furnicilor si larva (A.).
Fig. 211. Gropile sapate de larva.
Daca īntīlneste o pietricica īn cale sau o apuca cu cangile si o scoate din drum sau o azvīrle cu dosul capului cīt colo. Asa de iute ce lucreaza, īncīt se formeaza īn locul acela un Vīrtej de nisip, pare ca ar fi o minuscula masina rotatorie.
Dupa ce si-a facut capcana, se pune la pīnda.
De unde sa stie biata furnica ce o asteapta? Ea fuse, harnica cum e, cu hrana īn gura. Cīnd ajunge la marginea leicii, pentru dīnsa o prapastie, nisipul se naruie si furnica se rostogoleste drept īn ghearele fiarei. Daca cumva īn drum are vreme sa se opreasca din rostogolire, fiara din fund o īmprosca cu nisip, de o face sa-si piarda cumpatul si cade la fund.
Fig. 212. Adultul, larva (L) si pupa (P) de Pryganca.
Dupa ce o manīnca, partile chitinoase, ramase, le azvīrle afara din pīlnie, spre a tinea peretii curati.
Cīnd i-a venit vremea sa se schimbe īn nimfa, se īnfunda īn nisip, īsi tese un īnvalis solid, īntarit cu fire de nisip si asteapta. Īn primavara iese insecta plapīnda, tremurīnda, ce-si duce viata aeriana cu nevinovatia unei fiinti delicate.
|
