ORDINUL ODONATELOR

ORDINUL ODONATELOR[1]

Tot pe līnga ape īsi duc viata Libelulele, neamuri cu efemera[2] dar cu obiceiuri cu totul altele. Poporul le-a dat un nume foarte potrivit: calul dracului, calul-popii, calut-de-apa. Le vezi zburīnd ca o sageata, īn linie dreapta, cu zvīcnituri bruste. Socoti ca dau īn ochi, īn gura si cīnd sīnt aproape apuca deodata īntr-o parte, tot asa de iute. Zbor singuratece; zbor īn roiuri. Iubesc caldura, caci mai vioaie si mai iuti sīnt īn toiul zilei de vara, cīnd aripele lor stralucesc ca foi de mica, cu irizatii fel de fel. Chiar cīnd se pun pe o buruiana, nu se pun ca toate insectele, īn lungul trunchiului, ci ca o linie perpendiculara pe axa buruienii.

Pe cīt de vioaie sīnt aceste insecte īn zbor, pe atīt de lacome si hraparete sīnt la mīncare. Au falci zdravene si cad īn spatele altor 838n139i insecte, cīnd le e lumea mai draga.

Vad de minune; ochii lor cu mii de fatete, mari, bulbucati, acopera a-proape capul pe care-l pot īntoarce īn toate partile, asa īncīt chiar zburīnd repede vad lesne prada, ca si vulturul.

Interesanta e si īmperecherea. Barbatii se iau īn vazduh dupa o femeie, īn zbor nebun. Cel mai tare a ajuns-o, o prinde de ceafa de nu mai poate scapa.

Dupa īmparachere, care se face tot īn vazduh, īn bataia soarelui, femeia se īngrijeste sa puie ouale īn apa. Unele sīnt īnzestrate cu un aparat de zgīriat[3] coaja buruienilor de balta, ascunzīnd un ou īn rana. Larva se lasa prin mima plantei spre a creste apoi īn apa. Altele zboara pe luciul apei; atingīnd-o lasa si un ou.

Larva nici n-are a face ca forma cu adultul. E o hrapareata lacoma; nu se mai satura. O adevarata fiara pentru bietele animale de balta. A fost asemanata cu rechinii din oceane. Pentru prins are un aparat anumit, care īn repaus acopera fata ca o masca, de nu se vad cei doi ochi mari, bulbucati[4]. Cīnd vine aproape de prada, o īntinde brusc. La capatul mastii se afla doua cangi, adevarate gheare ascutite, care intra lesne si prin solzii pestisorilor, nu numai īn tpielea moale de mormoloc. Masca se strīnge, iar victima e dusa la gura, unde falcile puternice repede o hacuiesc. Īn acest chip larva de calul-dracului e groaza lacurilor, iar īn iazurile cu crescatorie de pesti un periculos dusman.t

Cīnd e sa iasa insecta adulta, un adevarat chin de nastere are loc. Urmarirea prefacerii nimfei, larva adulta, īn insecta zvelta si cu culori atīt de atragatoare e iarasi unul din fenomenele biologice cele mai interesante.

Fig. 190. Larva de libelula cu masca īntinsa (din R. Hertwig).

Prefacerile intime, de sub coaja larvei, sīnt adevarate minuni. Cīnd vine vremea schimbarii, la unele dupa 2 ani de viata acvatica la altele dupa un an, larva se ridica pe trunchiul unei buruieni, cu miscari domoale, respirīnd din greu. Pieptul i se umfla si plesneste la spate. Īn zbuciumari dureroase, apare īntīi pieptul insectei adulte, īnghebosat; apoi iese capul. La un moment dat se poate prinde adultul pe jumatate din larva, cu piciorutele strīnse gramada, cu aripile mici. Jumatatea de trup se da īnainte, se īndoaie īndarat. Vezi cum se zvīrcoleste sa traga afara si restul trupului din īncatusarea rigida. Īn cele din urma se libereaza; īnvelisul larvei ramīne uscat, īntepenit pe pai. Deasupra lui, prinsa de pai, cu picioarele īnca moi, sta insecta proaspat īn viata, strabatuta de fiori īn tot trupul, ametita parca de aerul ce-l respira. Aripele, la īnceput ca niste frunze din muguri, cresc vazīnd cu ochii, se desfasoara tremurīnd marunt. Nici un sfert de ceas nu trece si aripele stau īntinse, la īnceput de un alb-turbure, pe urma transparente si fragede.

Fig. 191. Cum iese insecta adulta din larva

Fig. 192. Cobilita (d. refacut de M.s.).

Insecta nou-nascuta, cu īnfatisarea ei de fecioara, straluceste īn curatenia-hainei de mireasa. E sloboda. E vesela ca a scapat la lumina si caldura soarelui. Pare ca de cīnd lumea se nascuse; īsi īncepe zborul ca de sageata, cu toata precautiunea, caci din balta o pīndeste broasca, dusmanca ei cea mai de temut.

Pe la noi sīnt macar vreo 50 de specii[5]. Cea mai mare si mai obisnuita este calul-dracului-latit, zis prin Ardeal si cobilita (Libellula depressa), cu pīntecele latit, albastrui, cu aripile mari, cea de a 2-a avīnd o pata triunghiulara la baza. Se gasesc asa de multe mai ales īn baltile Dobrogei, īncīt apar ca lacustele. Ba, cīteodata roiuri dese apuca asa, īn nestire, pe drumuri lungi.

Fig. 193. Paunita (R.).

Mult mai zvelta, mai delicata este tarancuta zisa si drumetul (Calopteryx cirgo), mai ales vazuta pe līnga apele cu trestii, ori ruda sa de aproape calusul zis si paunita (Calopteryx splendens). Iarasi si din aceasta din urma numire s-ar vedea ce fin simt de observare are poporul. Aceste insecte sīnt din cele mai frumoase din cīte traiesc pe la noi. Pīntecele lor subtire, lung si delicat, e ca din pietre scumpe de la albastru de otel, stralucitor. Dar mai ales aripile sīnt minunate, mai castanii la cea dintīi, verzii la cea de-a doua, īnsa cu ape variate dupa cum le bate soarele, ceea ce face ca aripele sa aiba colorile penelor de paun.

Frumoasa e si Aeschna cynanea, la marime intermediara īntre calul dracului si īntre calus. E lunga de mai bine de 1/2 decimetru. Pe frunte are o pata neagra ca un T, iar ochii sīnt albastri sau verzi;  pe partea de sus a pieptului are doua pete galbene, iar pīntecele, sirag de margele, e albastru de safir. Aripele ca de sticla, cu marunte si dese nervuri, sīnt transparente, albe, cu ape galbii.

Mai toate libelulele de la noi sīnt frumoase; fac podoaba insectelor. Īn tarile tropicale libelulele sīnt adevarate juvaieruri de smaragde, rubine, to-pazuri, punīndu-se la īntrecere prin vioiciunea colorilor din īmbracamintea lor cu colibrii.

Ca o ramura laterala, dintre pseudoneuroptere dupa unii, dupa altii dintre orthoptere, se socot niste insecte curioase, cu stramosi tertiari.