ORDINUL PURICILOR (APHANIPTERELOR)[1]
Sīnt si insecte fara aripi, numeroase si din pacate adevarata pacoste pentru ora.
Īn frunte se cuvine de pus puricele (Pulex iritans); chiar daca nu zboara, dar sare cīt colo, de se fac 212r1713c e mai repede nevazut decīt o insecta cu zbor domol.
Cine nu-l cunoaste? Negru stralucitor ca un drac, cu corpul turtit lateral, subtiat spre cap si umflat spre pīntece, are pieptul format din inele care nai sīnt topite īn unul singur. Picioarele sīnt zdravene, cu multe cangi si gheare, cele din urma mai lungi, asa īncīt, cīnd se īncordeaza, puricei* sare de nu-l mai prinzi. Vorba cimiliturii:
«Saritura de ciuta
Urma de nimica»
Sau:
«Ce-i mic ca un fir de mac
si sare-n sus ca si un tap?»
De aceea nu e urīt ca plosnita, caci nu are mirosul ei. Nu e urīt nici ca paduchele. Cīnd īl gasesti, nu te prinde scīrba, macar ca el si suge sīngele, si el da īn īmpunsaturi o otrava[2] care irita si formeaza pata rosie dupa care se cunoaste pe unde a trecut.
Se īnmulteste si el din cale afara. Femeiusca pune cīte 10 - 12 oua, pe unde poate mai la adapost, īn crapaturile dintre podele, din pereti. Dupa cīteva zile, cel mult o saptamīna, din fiecare ou iese cīte o larva ca un viermisor albiu, paros, cu zdravene falci, dar fara picioare si fara ochi, deoarece mīncarea o are de-a gata īn murdariile gunoaielor, unde a depus marna ouale. De aceea nu e mai buna aparare īmpotriva puricilor, ca si a plosnitelor de altfel decīt curatenia casei. Iarasi dupa cīteva zile, larva s-a schimbat īn nimfa, din care iese puricele.
Daca se tine socoteala ca fiecare femeie de purice pune cīte 7 - 800 de oua, se poate deduce cīt de mult se īnmultesc puricii. Cīnd nu mai gasesc ce suge īntr-o casa parasita, bunaoara, se aduna mare cu mic, tīnar si batrīn si. pornesc īn pribegie.
Sīnt diferite si numeroase soiuri de purici. S-au gasit pīna acum vreo 2 000 de specii, aproape pentru fiecare mamifer cīte unul. Din cauza aceasta sīnt pusi la
Fig. 343. Puricele (refacut de M.s.).
carantina, dovedindu-se ca puricii de pe guzgani pot transmite ciuma la om.
Ord. SIPHOKAPTERA sau APHAMPTERA cuprinde speciile de purici. Ei sīnt paraziti numai īn stadiul de adult, pe diferite pasari si mamifere. Cea mai cunoscuta specie este Pulex iritans; paraziteaza omul si diferite mamifere domestice si salbatice. Citam si alte genuri: Xenopsplla, Archaeapsylla, Clenocephalides, Ardtopsylla, Hyslrichopsylla etc. Fata de editiite precedente ale volumului "Fauna Romāniei", textul titlului este completat cu numele popular al speciilor care alcatuiesc acest ordin (Nt.G.)
|
