ORDINUL PURICILOR (APHANIPTERELOR)[1]
Sînt si insecte fara aripi, numeroase si din pacate adevarata pacoste pentru ora.
În frunte se cuvine de pus puricele (Pulex iritans); chiar daca nu zboara, dar sare cît colo, de se fac 212r1713c e mai repede nevazut decît o insecta cu zbor domol.
Cine nu-l cunoaste? Negru stralucitor ca un drac, cu corpul turtit lateral, subtiat spre cap si umflat spre pîntece, are pieptul format din inele care nai sînt topite în unul singur. Picioarele sînt zdravene, cu multe cangi si gheare, cele din urma mai lungi, asa încît, cînd se încordeaza, puricei* sare de nu-l mai prinzi. Vorba cimiliturii:
«Saritura de ciuta
Urma de nimica»
Sau:
«Ce-i mic ca un fir de mac
si sare-n sus ca si un tap?»
De aceea nu e urît ca plosnita, caci nu are mirosul ei. Nu e urît nici ca paduchele. Cînd îl gasesti, nu te prinde scîrba, macar ca el si suge sîngele, si el da în împunsaturi o otrava[2] care irita si formeaza pata rosie dupa care se cunoaste pe unde a trecut.
Se înmulteste si el din cale afara. Femeiusca pune cîte 10 - 12 oua, pe unde poate mai la adapost, în crapaturile dintre podele, din pereti. Dupa cîteva zile, cel mult o saptamîna, din fiecare ou iese cîte o larva ca un viermisor albiu, paros, cu zdravene falci, dar fara picioare si fara ochi, deoarece mîncarea o are de-a gata în murdariile gunoaielor, unde a depus marna ouale. De aceea nu e mai buna aparare împotriva puricilor, ca si a plosnitelor de altfel decît curatenia casei. Iarasi dupa cîteva zile, larva s-a schimbat în nimfa, din care iese puricele.
Daca se tine socoteala ca fiecare femeie de purice pune cîte 7 - 800 de oua, se poate deduce cît de mult se înmultesc puricii. Cînd nu mai gasesc ce suge într-o casa parasita, bunaoara, se aduna mare cu mic, tînar si batrîn si. pornesc în pribegie.
Sînt diferite si numeroase soiuri de purici. S-au gasit pîna acum vreo 2 000 de specii, aproape pentru fiecare mamifer cîte unul. Din cauza aceasta sînt pusi la
Fig. 343. Puricele (refacut de M.s.).
carantina, dovedindu-se ca puricii de pe guzgani pot transmite ciuma la om.
Ord. SIPHOKAPTERA sau APHAMPTERA cuprinde speciile de purici. Ei sînt paraziti numai în stadiul de adult, pe diferite pasari si mamifere. Cea mai cunoscuta specie este Pulex iritans; paraziteaza omul si diferite mamifere domestice si salbatice. Citam si alte genuri: Xenopsplla, Archaeapsylla, Clenocephalides, Ardtopsylla, Hyslrichopsylla etc. Fata de editiite precedente ale volumului "Fauna României", textul titlului este completat cu numele popular al speciilor care alcatuiesc acest ordin (Nt.G.)
|