ORDINUL TESTOASELOR (Testudinelor)

ORDINUL ŢESTOASELOR (Testudinelor)[1]

Familia testoaselor-de-balta (Emydidelor)[2]

Ţestoasa-de-balta (Emys orbicularis). La noi aceste testoase sînt înca numeroase, întîlnite din Nord (jud. Botosani) pîna în Dobrogea. Pe aiurea, cum e în Germania, sînt împutinate din cauza baltilor secate prin canalizari.

Macar ca de testoase în genere se zice ca sînt greoaie la mers, de ele fiind legata ideea de încetineala, avînd sa-si poarte în spate covata formata din oase ca si pavaza de pe piept, testoasa-de-balta, cînd se afla în apa, e de o vioic 616x2311g iune fara pereche. Înoata în toate partile asa de lesne, încît pare unul din acei carabusi de apa, negri, într-un acvariu din odaie.

Ziua nu se avîntura sa iasa din balta, caci picioarele ei scurte, cu gheare ascutite, nu-i permit sa fuga lesne, cînd îi iese în cale vreun dusman. Cel mult îsi trage capul, picioarele si codita subtire sub covata, cu un sîsîit ca si cînd ai strînge repede un foi; asteapta asa. Daca e însa aproape de balta, repede îsi da drumul în apa, unde n-o poate nimeni necaji. Acolo se lasa la fund, pe mîl. asa încît mai ca nu o poti deosebi, caci coloarea carapacei este castanie, cu dungi si pete galbii.

În apa este rapitoare. Poate vedea, caci ochii sînt acoperiti cu o perdea stravezie. Pestisorul, care trece pe dinaintea ei, se simte deodata apucat de mijloc. Oricît s-ar zbate nu poate scapa, caci gura fara dinti a dusmanului; are niste placi tari, taioase pe marginea falcilor care tin locul dintilor. Nu-si înghite prada întreaga, ci o rupe bucata cu bucata, pîna ce nu ramîn dintr-însa decît ciolanele. Nu-i displac nici buruienile de balta.

Primavara, cînd împerecherea are loc, semnele de dragoste le arata în balta. Barbatul se învîrte în jurul femeii, face toate soiurile de miscari, aratîndu-si mestesugul de înot. Femeia trebuie însa sa iasa din apa, ca sa-si puie ouale la soare si siguranta. Nici nu te-ai astepta de la o asemenea fiinta, luata ca putintica la minte, sa aiba atîta grija pentru oua. Mai întîi, sapa în pamînt o groapa. Cu udul moaie tarina. Drept sfredel îi serveste coada ascutita; tot uda si tot sfredeleste, largind sapatura cu labele dindarat, bune pentru sapat ca si cele de cîrtita. Nu arunca tarina prea departe, ci o scoate formînd un val lînga groapa. Pune ouale unul cîte unul. dar nu le da drumul de sus, caci s-ar strica; le asaza încet, tot cu labele dindarat.

Dupa ce s-a ouat, tot cu labele dindarat trage încetisor tarina peste oua si apoi o bate cu scutul de pe piept. Nu poti banui a doua zi unde a ascuns ouale asa de bine ce a batut pamîntul deasupra. Stau îngropate ouale toata iarna în pamînt si abia în primavara viitoare ies puii, razbind tarina cu ajutorul unui soi de unghie mai tare, ce o au la vîrful botului.

Familia testoaselor-de-uscat (Testudinidelor)[3]

Ţestoase-de-uscat sînt multe, mai ales în Dobrogea, venite din Peninsula Balcanica.

Fig. 138. Ţestoasa-de-balta.

Cea mai mare este [...] testoasa-fara-coada[4] (Testudo grae.ca ibera) cu carapacea boltita, formata din placi bronzate, cu picioarele de dinainte solzoase, cu gîtul scurt si botul taiat oblic. Îi plac locurile cu huceaguri sau cu iarba mai mare, fie la ses, fie la deal. Dealul Bestepe, de lînga Mahmudia, este plin cu asemenea broaste, care întrerup linistea adînca a locului, prin ciocaniturile carapacelor lor, parca ar taia cineva lemne cu o secure. Spre toamna îsi sapa, ca si ariciul, o groapa, se înfunda într-însa si asteapta vremea cea buna.

Fig. 139. Ţestoasa-de-uscat.

Se hraneste cu iarba, cu insecte, iar ouale le lasa în seama soarelui, punîndu-le într-o groapa anume sapata. Puisorii mici ca o jumatate de gaoace de oua sînt dragalasi si nestiutori. Atunci cad prada dusmanilor de care parintii nu se prea tem, carapacea fiindu-le o aparare sigura. Pentru ca vulturul sa-i poata sfîrcui carnea, o ridica în slava cerului si-i da drumul pe o stînca spre a se sfarîma în bucati. Numai asa îi vine de hac; altfel mi s-a întîmplat sa trec peste ea cu roatele carutii dobrogene; ferecata, fara sa sufere nimic, îsi continua drumul mai departe. Locuitorii din judetul Constanta folosesc supa de carne din aceasta testoasa, ca leac împotriva tuberculozei.

În afara de aceasta broasca mare, mai traieste testoasa-greceasca (T. hermanni hermanni) mai mica decît cealalta, cu gîtul mai lung. Se întîlneste pretutindeni din Muntenia pîna în Bucovina, din Dobrogea pîna în Ardeal.[5]