PROIECT DE DIPLOMA - Insamantarile artificiale la animalele domestice (taurul ,oi si capre; scroafe , iapa)

TEMA PROIECTULUI DE DIPLOMA

ENUNT: Insamantarile artificiale la animalele domestice (taurul ,oi si capre; scroafe , iapa)

1.Date initiale __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ _____ _______ ______ _______________

2.Locul de documentare:__________ ______ ____ _____ _______ ______ ______

3.Conducatorul proiectului __________ ______ ____ __________________

4.Consultatii__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______________

5.Termen predare__________ ______ ____ _____ _______ ______ ___________

6.Data emiterii temei__________ ______ ____ _____ _______ ______ _________

7.Indrumator de proiect__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______

8.Absolvent____Amza Marius Iulian

CUPRINS

1.Recoltarea spermei:

1.1 recoltarea spemei cu ajutorul vacinei artificiale;

1.2 recoltarea spemei cu ajtorul manechinelor;

1.3 recoltarea spemei prin metoda electojacularii;

1.4 recoltarea spemei prin masajul ampulelor canalului deferent si a veziculelor seminale.

2.Recoltarea spermei la diferite specii:

2.1. Recoltarea la taur;

2.2. Recoltarea la berbec;

2.3. Recoltarea la armasar;

2.4. Recoltarea la vier;

2.5. Recoltarea la iepure;

2.6. Recoltarea la pasari;

2.6.1 Recoltarea la cocos;

2.6.2. Recoltarea la curcan;

2.6.3. Recoltarea la gascan si ratoi.

3.Principiile si tehnica inocularii spermei:

3.1.Inocularea spermei la vaca;

3.2. Inocularea spermei la oaie;

3.3. Inocularea spermei la capra;

3.4. Inocularea spermei la iapa;

3.5. Inocularea spermei la scroafa;

3.6. Inocularea spermei la iepuroaica;

3.7. Inocularea spermei la pasari (gaini, curci)

INTRODUCERE

Insamantarile artificiale reprezinta o biotehnica a reproducerii animalelor, componenta a manipularilor genetice care asigura procesul genetic al efectivelor. Datorita cresterii semnificative a eficientei utilizarii materialului seminal prin aplicarea insamantarilor artificiale este posibila utilizarea la reproducere a celor mai valorosi genitori masculi testate dupa descendenta si cu insusiri morfo-productive care maresc presiunea de ameliorare a efectivelor. Astfel, un taur testat, poate avea pe durata vietii intre 100.000 si 200.000 produsi , vierul, peste 1.000 intr-un an, iar un armasar, peste 100 manji pe sezon.

La speciile cu un interval mare intre generatii, asocierea insamantarii artificiale cu conservarea prin congelare a spermei permite crearea unor banci de material disponibile dupa finalizarea la taurii de 6 sau 7 ani, a testului de performare dupa prima lactatie normala a ficelor. In plus, peste 90% din caracterele morfo-productive, care au un determinism genetic, pot fi ameliorate prin folosirea insamantarii artificiale, dupa stabilirea indicilor de heritabilitate.

Afluirea masculilor donatori in ferme specializate permite mentinerea lor in conditii optime de sanatate si intretinere cu productie seminala de calitate si indemna de boli cu transmitere venerica (bruceloza, tricomonoza , vibroza).

Garantarea indemnitatii spermei fata de principalele boli infecto- contagioase face posibil schimbul interconditional de gene prin importul-exportul de material seminal congelat (M.S.C) fara suportarea inconvenientelor prilejuite de carantina.

Derularea diferitelor etape de la insamantarea artificiala majoreaza substantial aportul factorului uman la procesul reproducerii, fapt care face necesara intocmirea si pastrarea unor evidente zootehnice complrte ,reducand prin acestea pericolul transmiterii in descendeta a unor boli genetice.

Alte avantaje minore ale insamntarii artificiale se refera la reproducerea artificiala a unor specii monogene (vulpile) , hibridarea altor indivizi oportunand obtinerea unor specii cu talie si greutate corporala, care face posibila capulatia, reproducerea unor caini timizi sau care prezinta o erectie prematura a bulbilor perieni a Catelelor, care desi manifesta estru si ovulatie seminala, refuza sa accepte masculii.

Dezavantajele insamantarii artificiale constau in posibilitatea interferarii erorilor umane in toate etapele prelucrarii, conservarii, transportului , depistarii esterului si inseminarea femelelor. Este necesara existenta unui personal inalt calificat, cu manulitate, cunostiinte si care sa intocmeasca riguros evidentele reproductiei.

Prin neglijarea profiloxiei, bolilor genetice, insamantarile artificiale pot favoriza diseminarea unor boli, cum ar fii boala chistica, sindromul spastic, absenta libidoului si defecte de coformatie.

Istoricul insamantarilor artificiale

S-a relatat despre obtinerea unui produs de la un armasar valoros (secolul XIV) dupa preluarea spermei cu un tampon de vata dupa manta unei iepe si intoducerea lui imediat in vaginul unei iepe in calduri.

In 1677 Leevwenhock si Homm au observat pentru prima data celulele spermatice cu un dispozitiv optic de marire. Mai tarziu, in 1751, Spolozani demonstreaza capacitatea fecundanta a spermatozoizilor.

Millois obtine produsi de la 15 din 19 catele insemintate artificial, intre anii 1884-1896. In 1907 Ivanor raporteaza obtinerea de rezultate positive prin inseminarea artificiala la iepe, vaci si oi, extinderea acestora in U.R.S.S , atingand in 1938 cifra de 120.000 vaci si 15 milioane de ovine.

Dupa aceasta data S.U.A realizeaza reproducerea a 21% in 1956 si a 52% in 1969 di efectivele de taurine, prin aplicarea insamantarii artificiale. Danemarca, Japonia si Israel utilizeaza practice nuamai insamantarea artificiala la taurinle pentru lapte. La suine Metoda are extindere mare in Asia si Europa.

1.Metode de recoltare a spermei:

Recoltarea spermei este prima operatie in insamantarea artificiala .De altfel, de felul in care se face recoltarea spermei, depinde in mare masura succesul insamantarilor artificiale.

Primii cercetatori au obtinut rezultate slabe in acest domeniu,tocamai din cauza modului defectuos in care se facea recoltarea spermei.

Recoltarea spermei trebuie sa fie facuta cu in conditii perfecte de curatenie,pentru a evita infectarea spermei cu diferiti germeni patogeni. Pe langa acest considerent, aparatura cu care se face r ecoltarea spermei trebuie sa fie confectionata dintr-un material nedaunator pentru spermatozoizi.

Recoltarea spermei cu vagina artificiala se face la cobaline, taurine, ovine, porcine, iepuri etc.

Vagina artificiala este formata dintr-un tub cilindric , din cauciuc tare, ebonita, metal sau material plastic. In interior acest tub este captusit de o camasa de cauciuc, subtire si rezistenta, numita camasa vaginala. Capetele camasii vaginale se rasfrang in afara, pe peretele tubului, fixanadu-se cu inele de cauciuc.

Metoda recoltarii spermei cu vagina artificiala tinuta de operator are inconvenientul ca nu se gasesc totdeauna female, care sa accepte masculul. Acest neajuns i-a facut pe cercetatori sa inlocuiasca celula cu manechine, constituite din diferite materiale

Folosirea acestor manechine se bazeaza pe elaborarea reflexelor conditionate la reproducator.La masculul obisnuit cu practica recoltarii spermei, mai intai cu femela in calduri, iar apoi cu female care nu sunt in calduri, se dezvolta reflexul de imbratisare si ejaculare , in care senzatiile genetice sunt associate cu vederea unor obiecte cunoscute ( locul de recoltare, tehnicianul, vagina artificiala etc.) . Aceste reflexe se intalnesc dupa un timp de obisnuire si in functie de temperamentul masculului, astfel incat femela adevarata poate fii inlocuita apoi ,cu un manechin mai mult sau mai apropiat de specia respectiva . Desigur, ca pentru obisnuirea reproducatorului cu monta pe manechin, trebuie multa rabdare, pana cand acesta isi formeaza reflexe conditionate.

1.3. Electrojacularea - acesta metoda de recoltare se bazeaza pe excitatia electrica a centrului ejaculator, localizat in regiunea lombara. In acest scop se foloseste un aparat electric cu transformator , cu ajutorul caruia se produc o serie de excitatii lombosacrale, excitatii care provoaca ejacularea spermei.

Pentru aceasta, animalul, dupa ce i s-a facut toaleta, se fixeaza pe o masa si i se introduce in rect un electrod, iar cel de-al doilea electrod i se aplica in regiunea lombara , la nivelul vertebrelor L2-L4. Se foloseste un curent de 30 V, cu o frecventa de 50 perioade pe minut. Se obtin rezultate bune, cu excitatie electrica, avand durata de 3-4 secunde, urmata de o pauza de 5-10 secunde, executandu-se o pauza de 8-12 excitatii , in urma acestor excitatii animalul eliminand sperma.

Electrojacularea se utilizeaza la berbec, la taur si la pasari, in special pentru efectuarea unor hibridari intre pasari care refuza imperecherea , din cauza repulsiei sexuale.

1.4.Recoltarea spermei prin masajul ampulelor canalului deferent si a veziculelor seminale - aceasta metoda se foloseste numai la taur si se bazeaza pe faptul ca la aceasta specie ampulele canalului deferent servesc ca rezervor temporar pentru spermatozoizi. Prin masaj pe cale rectala se obtine contractia musculaturii peretilor ampulelor si eliminarea spermei. De o parte si de alta a uretrei, inapoia gatului vezicii urinare se gasesc veziculele urinare. Prin masajul lor inainte-inapoi, dupa 1-2 minute se obtine eliminarea spermei , cvare se colecteaza intr-o eprubeta , prevazuta cu o palnie , tinuta in regiunea preputului. Deoarece prin aceasta metoda penisul nu intra in erectie si deci nu iese in afara din furou, regiunea preputului trebuie sa fie tunsa si spalata pentru a evita murdarirea spermei.

2.Recoltarea spermei la diferite specii:

2.1.Recoltarea spermei la tauri

Insamantarile artificiale au cunoscut o raspandire deosebita la taurinele pentru lapte si reprducerea in rasa curata a taurilor pentu carne, biotehnica fiind facilitata de existenta unor metode hormonale de sincronizare a esterului si ovulatiei care face posibila gruparea fatarilor , taurii adulti pot fii recoltati intr-un ritm de 3-4 ori pe saptamana, in doua reprise, la cateva zeci de minute interval, fiecare.

Metoda vaginului artificial:

Aceasta tehnica de colectare permite obtinerea unui ejeculat concentrate, nepoluat, cu insusiri asemanatoare celui natural si fara a necesita un personal inalt calificat, sau precautii deosebite in manipularea taurilor.

Dispozitivul de colectare se compune dintr-o carcasa de cauciuc gros, de 7 cm diametrul si cu o lungime de 42 cm pt. taurii adulti si 35,5 cm pentru masculii tineri pana la 3 ani, carcasa este prevazuta cu orificiu filetat , la care se poate adauga un robinet.Prin rastrangerea peste cele doua capete ale carcasei , camasa vaginala de forma cilindrica si confectionata din cauciuc,se aplica la extremitatea vaginului.

In ultimul timp se utilizeaza dispozitive cu dimensiuni mai reduse, de 30 cm, respective, de 26 cm, la care ejectarea se realizeaza in piesa de cauciuc de forma triconica, de care se ataseaza recipintul colector, o eprubeta cu capacitatea pana la 15ml, din sticla neutral si gradate, protejata termic si mechanic,cu un manson.

In pregatirea vaginului artificial pentru recoltare se va urmarii :

--indepartarea prin spalare, a talcului aplicat pe camasa vaginala, care este spermatoxic;

-- clatirea cu apa a tuturor pieselor de cauciuc, imediat dupa utilizarea vaginului artificial

-- pentu sterilizare,echipamentul de recolectare se spala cu o solutie de 0,2-0,3% metafosfat de sodium, sau fosfat tetrasodic si perii pentru sticlarie, dupa care se clateste abundant cu apa calda, apoi cu osolutie 70% alcool etilic, si in final se usuca. Nu se utilizeaza detergenti organici , iar autoclonarea sau fierberea acestora, duce la distugerea permanenta.

Vaginul artificial pregatit pentru colectare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- temperature optima de folosire a dispozitivului este de 42-25 grade, o temperature mai scazuta nu reuseste sa induca ejacularea, una prea ridicata durere si crearea unor reflexe conditionare inhibitorii, afectand in acelasi timp si calitatea spermei, prin imobilizarea unui numar mare de spermatozoizi. La introducerea in vaginul artificial temperature apei trebuie sa fie de circa60 grade vara si de 70 iarna.

- lubrifierea cu o cantitate adecvata de gel hidrosolubil steril, la extremitatea neobturata a vaginului. Aplicarea in exces a lubrifiantului va determina poluarea ejaculatului, in cosecinta va afcta calitatea spermei;

gradul de umplere al vaginului artificial cu apa calda, este in functie de varsta masculului donator, reprezentand ½-1/3 din capacitatea dispozitivului de recolectare.

Decongelarea

Este rapida si consta in imersia in apa la 35-37 grade.Dupa decongelare sperma trebuie sa aiba o mobilitate minima de 0,3 si se va insemina in decurs de 15 minute. Rezultatul optim se obtine la inseminarea vacilor 6-24 ore inaintea ovulatiei.Locul depunerii spermei este corpul uterin sau cervixul anterior.

Inocularea spermei

Inseminarea propriu-zisa se realizeaza prin cu tehnica bimanuala(rectovaginala) .Intr-o pipeta din material plastic, de 40 cm lungime, 6mm diametrul exterior se aspira cu o suzeta de cauciuc , materialul seminal ambalt in fiole. Dupa inserarea mainii stangi in rect, se curate cu un tampon din vata, fata interna a labiilor vulvare,apoi se apasa ventral asupra perineului pentru a dilata inelul vulvar.Cu mana dreapta se introduce in caile genitale, pipeta de insamantare, fara ca aceasta sa atinga labile vulvare ale cervixului.Se evita cu rabdare faldurile endocervixului prin actiunea coordonata si sincrinizata de manevrare bimanuala a cervixului pe cale transparenta si a pipetei de insamantare.

2.2. Recoltarea spermei la berbeci- pentru aceasta se folosesc doua metode:

- cu vagina artificiala;

- electrojacularea.

Metoda recoltarii spermei cu vagina artificiala este cea mai raspandita si da rezultatele cele mia bune. Vagina artificiala este constituita pe acelasi principiu ca si la tauri, insa de dimensiuni mai mici. Pregatirea vaginei artificiale in vederea recoltarii spermei se face ca si la taur in mai multi timpi. La berbec nu este necesara insuflarea de aer. Dupa introducerea penisului in vagina artificiala , unde gaseste aceleasi conditii ca si in vaginul oii , berbecul face deodata miscarea caracterizata de ejaculare , aruncand sperma in paharul colector.Indata ce aceasta miscare ne-a anuntat ca berbecul a ejaculat sperma , se scoate vagina de pe penis si se intoarce cu paharul in jos.

A doua metoda, desi aplicata la animalele de insamantare la unele statiuni de insamntare , nu a luat extinderea metodei cu vagina artificiala deoarece operatia este mai costisitoare si mai greu de manipulat. Totusi se poate spune ca aceasta metoda se uilizeaza cu rezultate bune in cercetarile de laborator.

2.3.Recoltrea spermei la armasar

Recoltrea spermei la armasar se face dupa acelasi principiu ca si la taur si berbec, cu ajutorul vaginei artificiale, care este de dimensiuni mai mici decat la taur. Pregatirea vaginei artificiale se face la fel ca si la alte specii, insa este necesar sa se insufle aer.

Sperma de armasar trebuie sa fie filtrata, printr-un tifon sterilizat, inainte de intrebuintare, pentru a se indeparta o mare parte din secretiile mucoase ale glandelor anexe. Aceste secretii sunt bogate in ioni de clor care diminueaza viabilitatea spermatozoizilor. Se trece apoi la examenul spermi si numai dupa aceea se efectueaza insamantarea. Pentru a obtine o sperma mai curata, este bine, ca inainte de recoltare sa se spele penisul cu apa calda. Se inlatura astfel cantitatea mare de smogna, care se amesteca cu sperma in momentul ejacularii.

2.4. Recoltarea la vier

Aplicarea pe scara larga a insamantarilor artificiale la porcine a intampinat si inampina dificultati din cauza unor greutati in conservarea spermei, in cunoasterea completa a fiziologiei genitale la scroafa si a timpului optim de inoculare a spermei. Din aceasta cauza, fecundalitatea care se obtine dupa insamantare este de 5-6% si este inca nesatisfacatoare in practica.

Recoltarea spermei se face cu vagina artificiala, in functie de particularitatile anatomo-fiziologice ale organelor genitale la vier. In prezent se utilizeaza diferite metode de vagina artificiala (sovietic, norvegian, japonez, etc.); vagina artificiala de tip sovietic se utilizeaza si in tara noastra , cu mici modificari.

Recoltarile mai dese, la intervale mai scurte determina scaderea concentratiei si viabilitatii spermatozoizilor.

2.5. Recoltarea la iepure

La iepure, pana in prezent, insamantarea artificiala se foloseste numai in scop experimental. Pentru recoltarea spermei la iepure se folosesc diferite tipuri de vagine artificiale, construite din cauciuc, tabla sau sticla, dupa acelasi principiu ca si la celelalte animale domestice. Cantitatea de sperma obtinuta de la un iepure este de 0,5-6,5 ml.

2.6. Recoltarea spermei la pasari

Insamantarile artificiale la pasari au trecut recent , din stadiul experimental , in practica. Prin aplicarea tehnicii insamantarii artificiale la pasari, se poate obtine, ca si prin imperecherea naturala, o fecundatie de peste 80% a oualelor.

In trecut, pentru recoltarea spermei s-au utilizat diferite dispozitive care se atasau deasupra cloacei, la pasari, sau metoda bazata pe electroejaculare. In prezent se utilizeaza pe scara larga metoda bazata pe masajul abdomenului la masculi. Pentru recoltarea spermei se foloseste o aparatura destul de simpla. Ea se compune din:

-un colector de sperma, in forma de palnie, atasat la un tub de sticla, sau material plastic;

-un balon Erlenmayer cu dop, continand 1% solutie de clorura de sodiu, pentru pastrarea instrumentarului;

- o seringa de 1 ml, divizata in 100 de parti.

2.6.1 Recoltarea spermei la cocos

Cocosul este sparat de gaini si de alti cocosi, cu cel putin 24 ore inainte de recoltare.

Cocosii vor fii tinuti in custi separate cu dimensiuni de 50-52 cm. La recoltare se aplica metoda masajului abdominal. La cocos se pot face trei recoltari saptamanal. La majoritatea raselor volumul unui ejaculat este de 0,7-1ml cu variatii de 0,2- 2 ml.

2.6.2. Recoltarea spermei la curcan

In general la curcan se aplica aceleasi masuri ca la cocos. Se separa curcani de femele cu 24-48 ore inainte de recoltare. Recoltarea spermei la curcan se poate efectua de 2-4 ori pe sapatamana, activitatea sexuala la aceasta specie fiind influentata mult de lumina. Recoltarea spermei se face la fel ca la cocos, cu mici modificari.

Pentru colectarea spermei se poate utiliza si un aparat aspirator, prin care sperma este trecuta din canalul deferent, direct intr-un tub de sticla sau material plastic, in timpul operatiei de colectare a spermei prin masaj. Aceasta metoda economiseste timp, insa exista pericolul de murdarie a spermei, cu fecale si uratii.

Volumul ejaculatului variaza dupa rasa, insa in medie este de 0,45-0,30 ml. Deci cantitatea de sperma la curcan este cu mult mai mica decat la cocos.

2.6.3. Recoltarea la gascan si ratoi.

La cele doua specii metoda de recoltare se bazeaza tot pe masajul abdominal. De asemenea metoda de recoltare prin autojaculare s-a experimentat cu succes la ratoi si gascan.

Metoda de recoltare prin masajul abdominal a fost deschisa de JOHNSON si in principiu este asemanatoare cu cea folosita la cocos si curcan.

La aceste specii, organul capulator fiind dezvoltat, sperma se elimina prin canalul care strabate acest organ. Sperma poate fii colectata ,fie direct din acest canal, fie la extremitatea lui. Recoltarea trebuie facuta cu atentie deoarece se pot produce hemoragii, care impreuna cu fecalele ,sa murdareasca sperma . Cantitatea de sperma la o recoltare este de 0,05-0,06 ml la gascan si de 0,23-0,32 ml la ratio. Se pot efectua 2-3 recoltari pe saptamana.

3. PRINCIPIILE SI TEHNICA INLOCUIRII SPERMEI

In executarea inocularii spermei trebuie sa tinem seama de urmatorii factori:

prin felul de introducere a spermei sa se asigure intalnirea spermatozoizului cu ovule in cele mai bune conditii , fara a diminua puterea de fecundare a spermei;

inocularea spermei sa se faca in momentul in care ovula este maturate, deci in apropierea momentului ovulatiei;

Tipurile de insamantare artificiala. Metodele de introducere a spermai in organelle genitalefemele, variaza in functie de specia de animale.Insamantrea de tip vaginal este metoda prin care sperma este depusa in vagin. Are dezavantajul ca trebuie introdusa o mare cantitate de sperma pentru a asigura fecundatia. Aceasta metoda poate fii folosita la oile si vacile tinere, la care sperma nu poate fii inoculate in canalul cervical.

Insamantarea de tip cervical este cea mai recomandata pentru oaie, vaca, capra. Sperma poate fii inoculate in partea anterioara a canalului cervical sau in partea profunda .

3.1.Inocularea spermei la vaca:

Pentru aceasta s-au utilizat diferite metode, in functie de depunerea spermei in vagin, cervix sau uter. In present in practica insamantarilor la vaci se utilizeaza pe scara larga , doua metode de inlocuire a spermei: metoda vaginala, cu ajutorl specumului, si metoda cervicala , sau uterine, pe cale recto-vaginala.

METODE DE INOCULARE A SPERMEI CU AUTORUL SPECUMULUI(metoda italiana)

Echipamentul necesar pentru aplicarea acestei metode este format din : speculum vaginal, model PALANSKY, modificat de FILCOIANU, sau speculum tubular de metal, sticla sau material plastic,prevazuta cu suzeta de cauciuc (sau material plastic) si o lampa frontala .

Pentru imobilizarea vacii in calduri se utilizeaza un stand de insamantari.

Tehnica de lucru consta in efectuarea unei toalete sumare a vulvei si a regiunii perivulvare si introducerea speculumului vaginal dupa metoda cunoscuta. Prin introducerea si deschiderea speculumului si apoi iluminarea orificiului vaginal al gatului cu ajutorul sursei luminoase se fixeaza locul de depunere a spermei. Pipeta ce contine sperma pentru insamantare se introduce pe canalul cervical, pe o distanta de 1-3 cm. Insamintarea cervicala cu ajutorul speculumului este destul de simpla si usoara. Inconvenientul pe care-l prezinta aceasta metoda consata in faptul ca dupa fiecare vaca, speculumul trebuie curatit si sterilizat. In cazul in care nu se face sterilizarea specumului se pot raspandii unele boli genitale.

METODA RECTO-VAGINALA DE INLOCUIRE A SPERMEI

Ecipamentul necesar pentru aceasta metoda consta din pipete de insamantare si manusile de cauciuc, sau din material plastic.

Metoda recto-vaginala este foarte raspandita. Tehnica de lucru consta in introducerea mainii protejate de o manusa in rectul animalului si fixarea cervixului prin traversul rectal.

Pipeta de insamntare se introduce apoi, cu cealalalta mana in vagin, si de aici este ghidata cu ajutorul mainii introduse in rect, in canalul cervical.

Varful pipetei se introduce dirijat in sus sub un unghi de 20-30 grade , in canalul cervixului. Pentru insusirea practica a acestei metode este necesara o practica cat mai buna a tehnicienilor insamantatori. Aceasta metoda s-a impus ca o metoda curenta deoarece nu necesita o aparatura complicata. Pipeta de insamantare se schimba dupa fiecare vaca, iar manusile se pot spala si dezinfecta usor. Prin aceasta metoda se stimuleaza activitatea uterului si altor segmente ale organelor genitale, fapt care probabil contribuie la obtinerea unei fecunditati mai ridicate, decat prin metoda speculumului.

In viitor aceasta metoda va trebui introdusa pe scara larga si in tara noastra.

Timpul optim de insamantare dupa fatare.

Evolutia uterina. Dupa fatare, starea morfo-functionala a uterului influenteaza % de fecunditate. S-a observat de catre VAN DEMARK si SALISBURY ca in functie de regresiunea corpului galben de gestatie si involutia uterului se manifesta stadiul de estrus. La vaci, in functie de rasa, productia de lapte , starea de intretinere si starea sanitara a organelor genitale, estrul se manifesta incepand din prima luna, a doua si a treia, si uneari, la vacile recordiste chiar in a 4-a luna dupa fatare.

Fecundalitatea vacilor insamantate dupa fatare merge, crescand din luna I dupa fatare si ajunge la nivel ridicat in luna a II-a si a III-a (70-78% ) si incepe sa descreasca din luna a IV-a.

Mentionam ca involutia uterului- cu refacerea completa a mucoasei si glandelor uterine- se termina la multe vaci deobie intre 45-55 zile dupa fatare ( SALISBURY si VAN DEMARK ,1950) . Acest fenomen explica in mare parte fecunditatea ridicata intre 60-90 de zile la multe vaci.

Locul de depunere a spermei in organele genitale la vaca si doza de sperma

Locul de depunere a spermei in organele genitale la vaca este canalul cervical, metoda denumita insamantare intra cervicala sau insamantare uterina , utilizata astazi pe scara larga . Doza de insamantare la vaca este de 1 ml. sperma diluata sau de 0, 5 ml, sparma nediluata. Fiecare doza de sperma trebuie sa cuprinda in medie 20 milioane de spermatozoizi dotati cu miscari vioaie de inaintare.

Nu trebuie sa consideram aceasta cifra ca fixa , deoarece dupa cercetarile recente s-a constatat ca chiar si cu un numar de 10- 12 milioane de spermatozoizi cu mobilitate buna se poate asigura o fecundiate normala, deci in cazul taurilor de mare valoare zootehnica se pot efectua dilutii mari, asigurand pe 1 ml sperma diluata cel putin 10- 12 milioane spermatozoizi. Timpul optim de insamantare in timpul estrului poate fi conditionat de durata viabilitatii spermatozoizilor si de ovulatie.

Dupa cum se stie, ovulatia se produce dupa sfarsitul estrului, in medie de la 12 ore. Dupa TRIMBERGER (1948 ) , insamantarea efectuata intre 2- 24 ore, inainte de ovulatie , constituie timpul optim pentru obtinerea celei mai bune fecundatii (79%) .

In practica TRIMBERGER considera ca vacile la care s-a observat aparitia caldurilor dimineata , sa fie insamantate in aceeasi zi.

Daca se insamanteaza a 2-a zi este prea tarziu. La vacile la care caldurile apar dupa amiaza insamantatarea se va face a 2-a zi dimineata. Insamantarea efectuata dupa amiaza este tardiva.

3.2. Inocularea spermei la oaie

Echipamentul necesar pentru insamantare se compune din: speculum vaginal,seringi, lampa frontala ,stand pentru insamantare. Standul pentru insamantare este necesar pentru a fixa animalul in timpul insamantarii. Se pot utiliza diferite modele de stand, cu 1, 2,4 locuri. Personalul necesar este compus din tehnicianul insamantator si doua ajutoare. Unul din ajutoare introduce oile in stand si face toaleta oii, al doilea ajutor scoate oile insamantate din stand, dupa ce in prealabil le-a identificat dupa numarul de inmatriculare si apoi le conduce la lotul oilor insamantate. In felul acesta se pot insamanta dimineata sau seara 60-125 oi.

Cele doua ajutoare vor efectua sub supravegherea tehnicianului, alegerea oilor in calduri , dimineata. La alegerea oilor in calduri se pot utiliza, atat berbeci incercatori, cu sortul aplicat pe regiunea abdominala inferioara, cat si berbeci vazectomizati.

Inocularea spermei: Dupa ce instrumentele necesare au fost pregatite, se trece imediat la insamantarea propriu-zisa. Oaia in calduri este introdusa de un ajutor, in camara de insamantare si este aseza in stand. Dupa efectuarea toaletei vulvare, operatorul, cu lampa asezata pe frunte, introduce speculumul in vaginul oii.

Odata ce speculumul a fost deschis, se examineaza vaginul si se cauta gatul uterin, luminandu-se cu lampa. Se examineaza astfel diferitele modificari normale sau patologice ale cervixului si vaginului in timpul caldurilor. Daca animalul este in calduri si nu sufera de nici o boala se face inocularea spermei in canalul cervical.

Se introduce varful canulei seringii cu grija ( pentru a nu se lovi de speculum si anu se sparge) in canalul cervical, la o distanta de 0,05-1cm si apoi prin apasare pe piston se depune sperma.

Doza de sperma - Cantitatea de sperma nediluata care se introduce este de 1/20- 2/20 dintr-un ml, adica 0,05 , respectiv 0,1 ml. Cantitatea de sperma diluata in galbenusul de ou citratat, sau in lapte sterilizat, necesara pentru inoculare este de 0,1-0,2 ml. In cazul in care numarul oilor este mic si avem o cantitate mai mare de sperma se poate inocula si o doza mai mare de sperma. La oile tinere, cand nu se poate deschide prea mult speculumul, pentru a gasi gatul uterin, insamantarea se poate face si in vagin, inoculand o cantitate mai mare de sperma ( 3/20 - 4/20 ml ) . Sperma va fi depusa pe peretele superior al vaginului, deasupra gatului uterin . Cand sperma este folosita intr-un interval de timp de 30-60 minute dupa recoltare, ea poate fi conservata in paharul colector la o temperatura de la +20 la +25 ° C. Doza de sperma ce se inoculeaza intracervical la oaie trebuie sa contina circa 50 milioane-100 milioane spermatozoizi pentru a sigura fecundatia.

In urma experientelor efectuate de F.V. OJIH in 1951, in U.R.S.S. , pentru stabilirea dozelor de sperma necesare pentru obtinerea unei fecundatii, s-au obtinut rezultatele mentionate in tabel:

Deci chiar cu o cantitate de 0,03ml de sperma, daca este bine conservata si inoculata , se pot obtine peste 90% fecundatii. Sperma diluata intr-un mediu in proportie de 1:2 - 1:3 este introdusa in capsule lungi de 1,5 cm si cu diametrul de 6-8 mm. Fiecare tub contine 0,1 - 0,3 ml sperma. Tubul continand sperma este introdus in vaginul oii , apoi cu ajutorul unui piston de lemn sau sticla, sperma este impinsa in cavitatea vaginala, iar tubul gol este apoi scos afara.

Timpul optim de insamantare:

Dehiscenta foliculara si ovulatia , la oaie , se produce in a doua jumatate a estrului. Insamantarea , daca se va efectua in prima zi a caldurilor si daca caldurile persista, se repeta si a doua zi.

Insamantarea artificiala a oilor

Se practica pe scara larga in Rusia, Argentina, Australia, Franta, Germania si in alte tari. Recoltarea spermei se realizeaza cu success prin metoda vaginului artificial, cu un ritm de recoltare de 2-6 ori pe zi.

O mare parte din insamantarile artificiale se efectueaza cu sperma bruta, prin divizarea ejaculatului proaspat, fiind suficienta inseminarea a 0.05-0,1 ml si a 100 milioane spermatozoizi, pentru obtinerea unei fecundalitati normale.Pana la insamantare sperma se mentine la temperatura de 35-37 sau 20 grade. Daca isamantarea se face la un interval de cateva ore , ejaculatul se poate dilua 1:1 ,lana la 1:10, diluantii pentru sperma fiind asemanatori cu cei folositi la taurine, continand 5-20% galbenus de ou, 2,9% citrate de sodium, 0,5-1% glucoza si lapte degresat.

Pastrarea spermei diluate se face la temperature de 5 grade. Timpul optim pentru insamantare este de 12-24 ore dupa varful de manifestare clinica a estrului, delectarea acestuia necesitand utilizarea berbecilor razectomizati , cu penisul deviat sau cu sort. Durata estrului este de 35-36 ore , iar ovulatia se produce spre sfarsitul caldurilor. Pentru insamantare se utilizeaza un stand pentru contentie, facilitand astfel abordarea aparatului genital. Vizualizarea ostiumului vaginal al cervixului se face cu un speculum cilindric (15 cm lungime si 2cm diametru ) di sticla, cu o lampa frontala. Insamantarea se face cu o pipeta gradate, care se insera in cervix.

Doza de insamantare trebuie sa contina intre 50-100 milioane spermatozoizi mobile intr-un volum de 0,005-0,2 ml.

3.3. Inocularea spermei la capre

Instrumentarul necesar pentru insamntare este asemanator cu cel de la ovine.

La capre, durata caldurilor este ceva mai mare decat la oi si anume de 48-72

de ore. Insamantarea se efectueaza , ca si la oaie , in prima zi a caldurilor, a

doua si atreia zi, daca caldurile se prelungesc.

La aceasta specie insamantarile artificiale nu au luat o dezvoltare mare

ca la ovine. In tarile unde se practica insamantarea artificiala se utilizeaza

atat sperma bruta cat si diluata.

Pentru dilutie se folosesc aceleasi medii diluate ca si pentru sperma de

berbec. Dupa o serie de autori, daza de sperma pentru o insamantare este

de0,1-0,2 ml cu 80- 100 milioane spermatozoizi pe doza. Fecunditatea dupa

prima insamantare este cuprinsa intre 55,5 - 78 % si globala de 92- 97%.

3.4. Inocularea spermei la iapa

Insamantarile artificiale la iapa

Aplicarea biotehnicii insamantarilor artificiale preznta uramatoarele avantaje si dezavantaje:

face posibila combaterea eficienta a durinei si anemiei infectioase

maximizeaza utilizarea la reproducere a genitorilor masculi deosebit de valorosi

prelevarea spermei la armasar este dificila si riscanta;

sperma armasarului are un aspect neomogen, componenta cu vascozitate inalta, secretate de veziculele seminale, trebuie indepartata inainte de prelucrare;

la temperatura camerei,spermatozoizii isi pierd capacitatea fecundate in 6 ore.

Durata mare a esterului face dificila aprecierea corecta a producerii ovulatiei sip e aceasta cale , insamantarea la timp optim.

In conditiile prelucrarii proprii a spermei evitandu-se agitarea si scaderea temperaturii, sperma bruta poate fi folosita la insamantrea timp de o ora.

Fractiunea spermatica cu vascozitate inalta se retine prin filtrare la recoltarea cu bazinul artificial , sau se indeparteaza mai tarziu cu o bagheta de sticla.

Coborand treptat temperatura la 5 grade si diluand sperma bruta de 4 ori, capacitatea fecundata poate fi mentinuta timp de 3 zile. Pentru aceasta sperma se diminueaza initial 1:1, se asigura o racire la 5 grade in 90 minute; dilutiile ulterioare se fac tot la aceeasi temperatura. Indiferent de diluantul folosit inainte de congelare, sperma diluata trebuie concentrata prin centrifugare pentru a obtine o concentrare de 10 ori 20 mil.spermatozoizi/ml.

Pentru asigurarea unei fecundalitati normale in uterul iepelor, trebuie depuse 1-2 miliarde spermatozoizi vii, cu un volum de 10-50 ml, in functie de talia iepelor. Inseminarea artificiala se poate face in a treia zi a caldurilor, cu repetarea dupa 48 ore, pana la incetarea caldurilor.Pregatirea femelelor in vederea insamantarii consta in contentia ca pentru monta, in bandajarea cozii si dezinfectarea vaginului perivulvare. Mana stanga acoprita cu o manusa si abundant lubrifiata se introduce in vagin, iar cervixul se tunelizeaza digital. Semileta din material plastic se aluneca in lungul mainii stangi, apoi se introduce in cervix; doza de insamantare se injecteaza cu o seringa.

Echipamentul necesar pentru inocularea spermei consta in : o seringa, un speculum si o lampa frontala. O alta metoda pentru inocularea spermei la iapa consta in folosirea unui flacon avand capacitatea de 50 cm³, prevazut cu un dop de cauciuc, prin care trec doua tuburi de sticla. Unul din tuburi este mai lung si ajunge pana la fundul flaconului. De acest tub este atasat un cateter de cauciuc, lung de 75 cm. Al doilea tub de sticla este scurt si patrunde cu 1-2 cm sub dopul de cauciuc cu suflerie. Folosirea acestei metode evita introducerea aerului. In acest scop cateterul trebuie sa fie umplut complet cu sperma.

Inocularea spermei: Iapa in calduri este cantentionata pentru a nu putea hevi. Se face toaleta regiunii perivulvare , spalandu-se cu apa si sapun si stergandu-se cu un prosop, sperma se injecteaza direct in uter. In acest scop seringa cu canula de sticla sau capatul cateterului atasat de flaconul cu suflorie se introduce la o adancime de 5-8 cm in gatul uterin, care in cazul caldurilor ramane deschis.

Doza de sperma : Cantitatea de sperma necesara pentru o insamantre este de 15- 20 ml. Insamantarea se repeta la 48 ore, cat timp iapa prezinta calduri. In anotimpul rece, atat seringa , cat si celelalte instrumente folosite la insamantare trebuie incalzite la temperatura camerei (18- 25°C ) , inainte de a fi introduse in organele genitale ale iepei. Sperma de armasar se poate folosi cu jumatate de ora de la recoltare , cu conditia sa fie tinuta la temperatura de 18- 25°C.

Folosirea spermei in capsule de gelatina la iepe:

pentru a se evita fezionarea mucoasei uterine prin instrumente rigide, la iapa se poate folosi de asemenea sperma in capsule de gelatina.

Se confectioneaza din gelatina capsule cilindrice cu o capacitate de 10 ml si se umple cu sperma diluata. Capsula se introduce cu mana in cervix si apoi se impinge in uter. La iapa se pot introduce mai multe capsule (3-4 bucati ) . Inainte de operatie mana tehnicianului trebuie sa fie dezinfectata si unsa cu vaselina. In cazul folosirii spermei conservate , aceasta trebuie adusa inainte de insamantare la temperatura de 18- 25°C si apoi controlata prin examen microscopic. Dupa aceea , tinand seama de gradul de dilutie, se inoculeaza o cantitate ce trebuie sa contina circa 15 ml sperma bruta. Daca dilutia a fost, de exemlu, 1;2- 1;3 se vor inocula 30- 50 ml sperma diluata. O doza de sperma este necesar sa contina in medie 600- 800 milioane spermatozoizi.

Timpul optim de insamantare :

La iapa, deoarece este greu de precizat durata estrului, se recomanda insamantarea la fiecare trei zile, sau din doua in doua zile .

Fecundatia iepelor insamantate artificial este destul de scazuta, ca si dupa monta naturala. Dupa primul ciclu de calduri poate ajunge la 70- 85%. Iepele se manifesta insa normal, caldurile raman insa greu fecundate, se poate folosi cu rezultate bune stimularea hormonala cu substante gonadotrope luteinizante.

Prin administrarea pe cale subcutanata a 1.000 - 1.200 U.I gonadotrofina corionica se stimuleaza maturarea foliculara si ovulatia. Acest tratament se aplica in prima zi a caldurilor si dupa 24- 48 ore se produce ovulatia.

3.5. Inocularea spermei la scroafa

Se acorda o deosebita atentie depistarii scroafelor in calduri si aplicare insamantarii in momentul cel mai favorabil pentru fecundatie. In acest scop unii autori recomanda utilizarea vierilor incercatori.

Insamantarea scroafelor in calduri se face in functie de momentul ovulatiei, care se produce cu incepere de la 18 ore de la inceputul caldurilor si dureaza pana la 46- 54 ore. Insamantarea se va face deci in a doua zi si in a treia zi a caldurilor. In alegerea scroafelor in ca;lduri se vatine seama de comportarea animalului. Scroafa se opreste pe loc si nu mai inainteaza, chiar daca este impinsa de ingrijitor.

Ingrijitorul facand apasari pe trenul posterior, animalul sta pe loc si se produce o tensiune musculara a corpului, insotita de redresarea urechilor. Simdromul este asemanator cu lordoza, reflex ce se observa la soboloance in calduri.

Simptomul de imobilitate se observa la majoritatea scroafelor, 84% insa sunt si femele la care predomina starea de agitatie, insotita de grohaituri si inapetenta. Reflexul de imobilitate dureaza intre 13,5 si 44 ore in perioada de estrus.

Inocularea spermei:

Echipamentul pentru inocularea spermei diluate sau nediluate se compune dintr-un cateter de cauciuc semirigid, sau de ebonita, material plastic, etc. , lung de 50 cm, care poate fi atasat fie la o seringa cu o capacitate de circa 100 ml, la un vas de sticla cu sufferie, fie la o sticla de material plastic cu peretii etansi. In prealabil, scroafa in calduri este introdusa intr-un stand de monta , sau in lipsa acestuia fixata cu ajutorul unei frangii de maxilarul superior si tinuta de catre un ingrijitor. Cateterul lubrifiat cu parafina lichida si sterilizat, se introduce usor in vagin si apoi in cervix si in uter. Inocularea spermei se efectueaza cu multa atentie, pentru a nu refula in vagin.

In acest scop, cateterul trebuie sa fie apropiat ca diametru de lumenul canalului cervical. Unele catetere sunt prevazute la extremitatea lor cu o manseta sau rondea din cauciuc sau material plastic, care impiedica refularea spermei dupa inoculare.

Sperma introdusa in uter este supusa unui proces de resorbtie si se produce in decurs de 5 ore. Fecundatia va fi asigurata de spermatozoizii care in acest interval de timp ajung si trec de jonctiunea utero-tubara , fara a fi supusi procesului de liza din uter. Pentru ase evita liza unui numar mare de spermatozoizi in uter este necesar ca ei sa treaca cat mai repede prin uter si sa ajunga in portiunea incipienta a oviductelor. In acest scop KVATSHITKI a elaborat o metode de inoculare fractionata a spermei. Se inoculeaza initial sperma in uter si apoi imediat se inoculeaza o cantitate de 80-100 ml ser fiziologic, sau diluant in cavitatea uterina.

Aceasta cantitate de lichid stimuleaza contractiile uterului, grabind trecerea spermatozoizilor in oviducte.

Doza de sperma:

Doza de sperma necesara pentru fecundatie variaza dupa calitatea ei. Se recomanda pentru inoculare o doza in medie de 40- 50 ml si cand sperma este de calitate superioara din punctul de vedere al concentratiei in spermatozoizi se poate inocula 30 ml.

La stabilirea dozei de sperma trebuie sa tinem seama de numarul spermatozoizilor, iar o doza de sperma diluata sau nediluata sa contina peste 2 miliarde spermatozoizi.

Rezultatele obtinute in urma insamantarilor artificiale la porcine nu sunt insa satisfacatoare 66%. In unele experiente efectuate in U. R.S.S, japonia, Anglia, etc. , s-a obtinut o fecunditate de 80% . Aceste rezultate ne fac sa credem ca printr-o perfectionare continua a tehnicii de insamantare artificiala la porcine se vaputea spori fecunditatea si prolificitatea pana la cea obisnuita prin metoda naturala. Timpul optim de insamantre ste in a 2-a si a 6-a zi a estrului.

3.6. Inocularea spermei la iepuroaica

La epuroaica insamantarea se efectueaza cu ajutorul unei seringi pentru oaie sau cu o pipeta gradata de sticla , avand o capacitate de 1-2 cm, lunga de 10- 15 cm , prevazuta la un capat cu o perie de cauciuc. Operatorul introduce canula de sticla a seringii in vagin, pe o distanta de 5- 8 cm , si apasand pe piston sau presand peria de cauciuc , sperma este expulzata in organele genitale ale femelei. Doza de sperma necesara pentru o insamantare este de 0,25 - 1 ml.

Intrucat la epuroaica ovulatia e provocata de actul sexual si se produce la 8 -10 ore dupa aceasta, se recomanda ca femela sa fie data inaintea insamantarii artificiale, la monta cu un mascul vasectomizat. Insamantarea se va face apoi la 2 -5 minute dupa monta naturala.

3.7. Inocularea spermei la pasari (gaini, curci)

3.7.1. Inocularea spermei la gaini

La pasari, insamantarea spermei se face direct in oviduct , deoarece fac parte din animalele cu insamantare tubara.

Pentru inocularea spermei la pasari se poate folosi o seringa de 1 cm³ , subdivizata in 100 parti egale.

Metoda de insamantare este urmatoarea : Operatorul tine pasarea cu mana stanga tinuta sub piept , cu degetul aratator intre membrele femelei. Cu varfurile degetelor apuca pielea abdomenului si comprima viscerele abdominale. Prin aceasta comprimare cloaca iese afara. Cu degetul mare si aratatorul mainii drepte, operatorul prinde cloaca de o parte si de alta, respingand coada cu podul palmei si executand apasari bruste ce provoaca iesirea cloacei si a orificiului oviductului. Cand orificiul oviductului se vede bine, un ajutor introduce ,fara a forta, varful seringii in oviduct , la o adancime de 3-5 cm . Dupa introducerea seringii in oviduct, operatorul inceteaza apasarile pe abdomen si mentine seringa pe loc. Oviductul se retracta , traganand dupa el si seringa . In acest moment se apasa pe piston si se inoculeaza sperma. Tehnica de inoculare a spermei a suferit unele modificari de mica importanta , in functie de autorii care s-au ocupat de aceasta problema. Doza de sperma diluata ce se inoculeaza la gaini este de 0,05 - 0,1 ml , iar doza de sperma de luata de 0,1 ml . Maximul de fecunditate se obtine prin inocularea spermei la interval de 7 zile. Se poate utiliza si insamantarea la 12 - 14 zile , interval cu o usoara scadere a fecundatiei. Din cauza scaderii fecundatiei spre sfarsitul anului, unii autori recomanda ca intervalul intre insamantari sa fie de 4 zile.

3.7.2 . Inocularea spermei la curci

La insamantarea curcilor este necesar sa se exercite o presiune suficienta asupra abdomenului pentru a se produce proiectarea oviductului . Curca este tinuta de un ajutor, cu capul introdus intre picioarele lui si se preseaza cu ambele maini , de o parte si de alta a cloacei. In felul acesta se pune in evidenta oviductul. Operatorul fixeaza cu mana stanga picioarele pasarii, iar cu dreapta face inocularea spermei .

Seringa se introduce in oviduct , pe o distanta de 2,5 - 3 cm.

Exista si alte metode de tinere a curcii in timpul insamantarii.

Doza de sperma pentru insamantare este de 0, 025 - 0,035 ml. Spre sfarsitul sezonului de imperechere doza de sperma se poate mari la 0,05 ml .

Se recomanda sa se faca o insamantare la 3-4 saptamani. Fecunditatea medie este de circa 85% intr-o perioada de 30 zile . In luna a treia a sezonului de imperechere se va face o insamantare la 2- 3 saptamani .