PROTOZOARELE

Lumea fiintelor, fie animal, fie planta, nu se restrīnge la formele vazute cu ochiul liber. Īn apa ce pare limpede ca lacrima, microscopul arata fiinte marunte, care-si duc viata aceeas 18518h79s i ca si a animalului urias, restrīnsa la hrana, la apararea de dusmani si la īnmultire.

Ce uimit a fost cel dintīi īnvatat, oladezul Leeuwenhoek, cīnd a cercetat cu microscopul fabricat de el stropi de apa dintr-un poloboc!....

«Spre surprinderea lui, zari un mare numar de fel de fel de fiinte, mici, mici de tot, poate de 10 000 de ori mai mici decīt o insecta de apa. Una avea īn partea de dinainte doua cornite, care se miscau īntruna ca urechile unui cal; īn partea de dindarat a trupului tīrīia o coada. Asta specie īsi schimba necontenit īnfatisarea.»

Nestiind ce sa creada, Leeuwenhoek scrie presedintelui Societatii de stiinte din Londra, aratīnd ce a descoperit.

Īnvatatii clatinara din cap neīncrezatori. Cam asa se īntīmpla adesea, cīnd vine vorba despre o descoperire. Nu trebuie uitat ca faptul a avut loc īn veacul al 17-lea, cam pe vremea lui Mihai Viteazul.

La vreo jumatate de an dupa cele īntīmplate, īn aprilie 1676, īi trecu prin minte lui Leeuwenhoek sa cerceteze la microscop de unde vine iuteala piperului. A spalat boabe de piper si mare i-a fost mirarea cīnd a gasit īn apa lasata cīteva zile īntr-un vas deschis puzderie de fiinte marunte.

Astfel au fost descoperite protozoarele, animalele cele mai simple, al caror trup este redus la o bucatica de protoplasma, īnvelita de o pielita subtire, alteori chiar neīnvelita.

Protozoare se afla pretutindeni: īn apa marilor, īn apele dulci, īn ochiul de apa de primavara ca si īn orice loc umed. Aceasta este conditia existentei lor: umiditatea. Nu pot trai unde nu e apa.

Nu trebuie trasa īncheierea ca se gasesc, bunaoara, si īn apa curata de izvor, iar cīnd bem apa īnghitim si multe asemenea animale. Nu.

Protozoarele sīnt studiate de o disciplina aparte a biologiei, protozoologia (N.G.).

Protozoarele sīnt fiinte, deci au nevoie de hrana. Apa de izvor, limpede, venita din adīncul pamīntului, nu cuprinde decīt substante minerale; putreziciuni n-au avut cum sa se faca, iar protozoarele numai īn apa cu substante organice pot trai. Nu se īntīlnesc īn apa ce curge pe turloiul cismelei, īnsa foiesc īn baltoacele adunate jos, līnga izvor.

si sīnt atīt de variate, ca forme, īncīt e o adevarata placere sa stai ceasuri īntregi cu ochiul la microscop, privind īn picatura de apa īn care furnica fiintele marunte, lumea celor mici: microcosmul.

Uimirea celor dintīi īnvatati a fost mare; cīnd au pus o mīna de fīn, din stogul de pe cīmp, īntr-un pahar de apa calduta si limpede. Dupa o zi, doua, īn apa se aflau fel de fel de protozoare. De unde au iesit? Gīndul celor care le-au observat a fost ca asemenea fiinte au luat nastere asa, dintr-odata, spontan (generatie spontana). Altii, aducīndu-si aminte de vorba unui filosof ca din nimic nu poate iesi nimic (Ex nihil), s-au caznit si au gasit lamurirea.

Protozoarele sīnt fiinte marunte, cu trupul moale. Cīnd balta īn care traiesc multumite seaca, se strīnge ghem fiecare si se īnvaluie cu o pielita mai groasa, ca īntr-o carapace. Se īnchisteaza si putin le pasa de seceta. Vīntul le ia, ca si pe orice fir de praf, si le īmprastie peste fīnul de pe cīmp, pe acoperisurile caselor, pretutindeni. Cīnd ploua, sīnt spalate de pe acoperis, cad īn poloboc. Acolo li se topeste īnvelisul, traind iarasi īn libertate. Tot asa cīnd fīnul e pus īn apa calduta, protozoarele īnchistate, aduse de vīnt, prind a foi. De chestiunea generatiei spontane se leaga si marele bine pe care l-a facut omenirii īnvatatul Pasteur. Cautīnd sa dovedeasca ca generatia spontana este o parere gresita, a dovedit si existenta īn aer a bacteriilor. Poti lasa apa īntr-o retorta cīte zile vrei, fara sa se gaseasca vreo bacterie īn ea, cu conditia ca apa fiarta sa fie izolata de aer. De īndata ce vine īn contact cu aerul, se īnsemīnteaza cu microbi.

Īn infuziile de fīn, dar si īn apa de iazuri, se gaseste mai adesea cel mai obisnuit infusoriu (Paramecium) cu contur oval, cu īnfundatura a membranei īn partea anterioara, care are functiunea gurii. Trupul e acoperit cu prelungiri fine, transparente, de forma pufului de par, prin a caror clatinare se misca animalul, īn drum spiralat. Prin transparenta īnvelisului se vede īn protoplasma o vezicula pulsatila, ce se strīnge si se largeste īn felul contractiei inimii. Se īnmulteste prin ruperea trupului īn doua. Se gītuie la mijloc deodata, apoi jumatatile se despart, dīnd doi indivizi diferiti. Acestia cresc, se īmpart īn doua la rīndul lor, asa īncīt s-a putut cultiva īn vreme de 13 ani dintr-un singur Paramecium, nu mai putin de 9 000 generatii, fara sa sleiasca puterea de viata a infuzorului. Dintr-o bucatica de protoplasma nici cīt 1/3 de milimetru de lunga, s-au format 9 000 de generatii de infuzori, formīnd uneori o pielita laptoasa la suprafata apei dintr-un vas cu gura mai īngusta.

Fig. 446. Paramecium.

Īn apa curata nu le prea merge, caci le trebuie substante organice provenite din putrezire. De aceea Paramecium joaca rolul vulturilor din tinuturile calde. Cīnd au dat peste un cadavru de peste, īl curata īncetul cu īncetul īn īntregime de nu ramīn decīt oasele. Cu cīt trupul putrezeste, sucurile trec īn corpul infuzorului.

Sīnt fel de fel de infuzori īn apele dulci, care mai de care mai atractive ca īnfatisare si viata. Asa e, bunaoara, Vorticella, care spre deosebire de Paramecium traieste fixata. Are o codita lunga, transparenta; la vīrf e trupul animalului ca un paharel pe marginea caruia sīnt numerosi cili. Acestia provoaca un Vīrtej lesne de prins, daca īn apa se pun cīteva fire de carmin. A-trase de vīrtejul cililor le vezi cum se īnvīrtesc īn dreptul «gurii», intrīnd apoi cīte unul īn trup. Simte animalul ceva pericol, ceva ce nu-i place, īntr-o clipa, nu bagi de seama, se schimba. Piciorusul se strīnge ca o spirala deasa, iar trupul devine o sfera mica, cu un manunchi de cili.

Tipurile pomenite de protozoare, numite infuzorii, sīnt cele mai complexe, avīnd un īnvelis. Se aseamana cu majoritatea celulelor din trupul animalelor superioare.

Fig. 447. Styichia mitilus. Infuzor care se tīraste, cu niste cilinoi tepeni.

Fig. 448. Vorticella.

Īn afara lor se gasesc alte forme de protozoare, cu trupul redus numai la protoplasma. Unele din ele au darul de a-si face un īnvalis mineral, din piatra de var (foraminifere) ori din materii silicioase (radiolare). Foraminifere se gasesc si īn apele dulci. Radiolarele sīnt marine. si la unele si la altele se poate prinde extraordinara bogatie de forme delicate, cum numai natura poate sa īnchipuie.

Īn sfīrsit sīnt de pomenit si protozoarele parazite. Din neamul lor face parte si Plasmodium, care provoaca frigurile la om (malaria) si Babesia, descoperit de profesorul Babes, care naste epidemii la vite. Asemenea protozoare sīnt transmise cel dintīi prin tīntari (Anopheles), al doilea printr-un acarian asemenea capuselor.

E nesfīrsita varietatea lumii animale, de la cele mai simple, ca o celula, pīna la acele din care se trage si spita omului[2].