PSEUD OKEUROPTERELE[1]
Dintre insectele cu aripi sînt cele mai vechi aparute. La umbra ferigilor din carbonifer (era paleozoica), pe lînga margine de ape, traiau insectele cele mai mari din cîte se cunosc. Erau îns&# 19219y2415t 259; si cele mai primitive. Dintre neamurile lor sînt pastrate si pîna azi.
Pseudoneuropterele au corpul lung, cu pîntecele format din numeroase inele. Aripele gingase, aproape asemenea toate patru, ca niste foi de mica, transparente, au nervuri dese ca un tesut cu ochiurile marunte. Gura este alcatuita pentru taiat hrana. Metamorfoza nu este completa[2].
Ord. PLECOPTERA cuprinde insecte pe care putini oameni le cunosc. Adultii traiesc foarte putin (la fel ca si efemeropterele), cel mult 2 - 3 saptamîni; cea mai mare parte a ciclului lor de dezvoltare este reprezentata de stadiile larvare, gasite mai ales în apele curgatoare din zonele montane. Sînt foarte sensibile la modificarea temperaturii sau a continutului de oxigen al apei. În zona de cîmpie sînt rare, localizate în specialîn izvoarele reci Larvele, numeroase în pîraiele montane, ascunse pe sub pietre, se recunosc dupa cei doi apendici codali (cerci) si dupa branhiile situate pe torace (larvele de efemeroptere au în general 3 cerci, uneori al 3-lea redus, iar branhiile sînt situate pe abdomen).
În fauna României se cunosc peste 100 specii de plecoptere, grupate în urmatoarele familii: Taeniopterygidae (genurile Brachyplera, Rhabdiopleryx, Taeniopteryx), Leuctridae, (genul Leuctra), Capniidae (genurile Capnia si Capnopsis), Nemouridae (genurile Amphinemura, Nemoura, Nemurella, Protonemura), Perlidae (genurile Perla. Dinocras, Marthamea), Perlodidae (genurile Arcynopleryx, Isogenus, Diure, Perlodes, Isoperla) si Chloroperlidae (genurile Chloroperla, Xanthoperla, Siphnonoperla, Isoplena (N.G.).
|
