PSEUD OKEUROPTERELE[1]
Dintre insectele cu aripi sīnt cele mai vechi aparute. La umbra ferigilor din carbonifer (era paleozoica), pe līnga margine de ape, traiau insectele cele mai mari din cīte se cunosc. Erau īns&# 19219y2415t 259; si cele mai primitive. Dintre neamurile lor sīnt pastrate si pīna azi.
Pseudoneuropterele au corpul lung, cu pīntecele format din numeroase inele. Aripele gingase, aproape asemenea toate patru, ca niste foi de mica, transparente, au nervuri dese ca un tesut cu ochiurile marunte. Gura este alcatuita pentru taiat hrana. Metamorfoza nu este completa[2].
Ord. PLECOPTERA cuprinde insecte pe care putini oameni le cunosc. Adultii traiesc foarte putin (la fel ca si efemeropterele), cel mult 2 - 3 saptamīni; cea mai mare parte a ciclului lor de dezvoltare este reprezentata de stadiile larvare, gasite mai ales īn apele curgatoare din zonele montane. Sīnt foarte sensibile la modificarea temperaturii sau a continutului de oxigen al apei. Īn zona de cīmpie sīnt rare, localizate īn specialīn izvoarele reci Larvele, numeroase īn pīraiele montane, ascunse pe sub pietre, se recunosc dupa cei doi apendici codali (cerci) si dupa branhiile situate pe torace (larvele de efemeroptere au īn general 3 cerci, uneori al 3-lea redus, iar branhiile sīnt situate pe abdomen).
Īn fauna Romāniei se cunosc peste 100 specii de plecoptere, grupate īn urmatoarele familii: Taeniopterygidae (genurile Brachyplera, Rhabdiopleryx, Taeniopteryx), Leuctridae, (genul Leuctra), Capniidae (genurile Capnia si Capnopsis), Nemouridae (genurile Amphinemura, Nemoura, Nemurella, Protonemura), Perlidae (genurile Perla. Dinocras, Marthamea), Perlodidae (genurile Arcynopleryx, Isogenus, Diure, Perlodes, Isoperla) si Chloroperlidae (genurile Chloroperla, Xanthoperla, Siphnonoperla, Isoplena (N.G.).
|
