ROTIFERELE

Fac placerea celui care obisnuieste sa se uite cu microscopul la o picatura de apa luata dintr-un iaz bogat īn alge, dintr-un poloboc cu apa stă 242b116c ;tuta sau o picatura de roua dintre muschii de pe casele vechi.

Pe līnga tot soiul de infuzorii si alte protozoare, nu se poate sa nu prinda īn cīmpul microscopului si cīte o fiinta, neastīmparata, al carui corp e īmpartit īn doua. Partea de sus e mai umflata, jumatatea de jos ca o coada subtire, sfīrsita cu 2 - 3 spini. Ceea ce atrage atentia sīnt doua rotocoale de cili la partea superioara, mereu īn miscare. Sīnt bratele lor. Prin miscarea cililor se naste Vīrtej de apa, care aduce hrana la gura, dar si miscarea animalului, fiind asemenea elicelor de la aeroplan.

Animalul e atīt de straveziu, īncīt se vede īn el tubul digestiv cu un stomac care are fata launtrica mai īntarita prin 2 placi chitinoase mereu īn miscare, spre a sfarīma organismele īnghitite. Macar ca acest rotifer are 1 mm lungime, totusi este superior alcatuit, avīnd ochi, sistem.nervos.

Traieste si īntr-o picatura de apa strīnsa īntre firele de muschi. Cum ajunge acolo?

De regula locul lor de trai e īntr-un ochi de apa. Daca acesta e pe cale de a seca, rotiferul se īnveleste īntr-o carapace chitinoasa rezistenta si asteapta zile mai bune. Vine o ploaie care aduce apa la loc; se descatuseaza din īnchisoarea ei si traieste mai departe. S-a uscat de tot balta? Chistul e luat de vīnt si īmprastiat departe. Cade īntre muschi. Aici, de regula, umezeala se pastreaza. Pielita ce-l īnvalea dispare si traieste ca īn balta sau e luat de ploaie de pe acoperisul casei si trecut īn polobocul cu apa. Spre toamna, da un ou trainic, īnvalit cu coaja mai groasa, care rezista frigului. Primavara iese din el alt rotifer[2].

Fig. 441. Un rotifer.