STRUTI
Alimentatie
Alimentatia strutilor este cel mai important factor ce va influenta cresterea unor pasari sanatoase si productive. Foarte adesea se fac grave erori in ceea ce priveste nutritia strutilor lucru ce va reduce fertilitatea pasarilor si implicit scaderea productivitatii.
In ciuda marimii sale, strutul este una dintre cele mai economice specii in ceea ce priveste hrana. Nu are nimic de-a face cu crescutul altor animale sau pasari productive, a caror alimentatie devine adesea neprofitabila. Cu toate acestea, amestecul (compozitia) corect al alimentatiei strutului este o problema foarte delicata. Psihologia acestei pasari alaturi de particularitatile sale anatomice cer un amestec special, bine proportionat de ingrediente.Hranirea corecta garanteaza un venit substantial ca urmare a obtinerii unor pasari sanatoase, viguroase si productive.
De asemenea, trebuie amintit ca alimentatia strutilor din zona mediteraneeana difera de cea a pasarilor crescute la tropice. Strutii sunt animale ierbivore, hranindu-se in principal cu lucerna si anumite tipuri de graunte. Exista retete speciale de preparare a amestecului de mancare in functie de stadiul de viata al pasarii (de exemplu, continutul in proteine va avea variatii intre 16-22%) ratiile pentru puii de o zi foarte bogate in proteine nu sunt recomandabile deoarece pot genera anumite tulburari digestive.
Ratiile pentru strutii reproducatori trebuie sa contina un supliment de calciu. O alta problema a nutritiei strutilor este legata de obiceilul acestora de a manca orice este stralucitor, mai ales puii. De aceea este de dorit ca ei sa fie tinuti intr-un spatiu curat, de preferat o curte cu multa iarba, dar fara alte obiecte sau resturi in ea.
Iata alti cativa factori care determina alegerea unui spatiu inchis: usurinta curatarii; rezolvarea problemei sanitare; cost relativ redus. Strutii ingereaza mici pietricele pentru a putea ajusta digestia fiind recomandat ca astfel de pietricele sa fie raspandite in spatiul in care acestea stau. Prezenta unei surse de apa curata este absolut necesara.
Avantajele cresterii strutilor
Iata cateva din avantajele cresterii strutilor:
Pentru cresterea lor se pot utiliza zone abandonate sau care nu sunt folosite in agricultura
Nu trebuie hraniti abundent, hrana principala fiind constituita din produse naturale (ex: lucerna verde si graunte)
Productie nelimitata - Un trio (1 mascul si 2 femele) pot fi productivi timp de peste 30 de ani!
Nu polueaza atmosfera sau zona in care traiesc
Investitii limitate in echipamente, constructii, timp si personal
O piata a carnii foarte receptiva si in continua crestere ca urmare a apritiei bolii vacii nebune si altor epidemii in cadrul fermelor de vaci, piata satisfacuta doar intr-o proportie foarte mica (vezi articole in presa)
Calitatea si valoarea foarte ridicata a pielii
Productia anuala (nr oua, pui) mult mai profitabila decat la oricare alt animal
Modalitati de a incepe afacerea
CAPITALUL ANIMAL
De regula strutii sunt crescuti fie pentru reproductie fie pentru carne, piele si pene. In cazul cresterii petru sacrificare varsta optima este intre 12-14 luni. Pentru reproductie este necesar ca femelele sa aiba peste 2 ani iar masculii peste 3 ani. Solutia adoptata cel mai des este cresterea pasarilor in triouri, un mascul si doua femele.
Un nou fermier va alege un numar de triouri mai ales pe baza calitatilor reproductive, a perimetrului avut la dispozitie si a posibilitatilor de absorbtie a pietei pentru puii, adulti si pasari reproducatoare.
Referindu-ne la capitalul animal al unei ferme exista mai multe modalitati de a incepe o afacere, fiecare cu avantajele si dezavantajele ei. Aceste modalitati depind de cit de repede se dorete recuperarea investitiei initiale.
1. Oua - Pui
Cumpararea de oua sau pui 'de o zi' este cea mai ieftina metoda de a incepe o afacere, in acest caz si dezavantajele fiind numeroase:
mortalitatea la puii nou nascuti este foarte mare
necesita echipamente de incubare speciale
exista posibilitatea obtinerii a prea multor pui de acelasi sex.
De asemenea, pasarile nu se pot reproduce, deci aduce venituri, decat dupa 2-3 ani. Daca v-ati hotarat totusi pentru un astfel de inceput trebuie sa stiti ca riscul este destul de ridicat. Puii trebuiesc crescuti intr-un mediu curat si hraniti dupa un program foarte bine structurat. Pasarile se pot creste pentru comercializare pana la 3-6 luni sau mai mult sau pana la 2 ani pentru reproducere. Rata de supravistuire este de aproximativ 50-65%
2. Pui de 3-6 luni
Cumpararea de perechi de pui la 3-6 luni care pot fi catalogati dupa marime si conformatie; sexul este cunoscut si sunt mai putin costisitori decat adultii. Dezavantajele sunt redate de rata de mortalitate destul de ridicata pana la 6 luni si de asemenea timpul dupa care se obtin primele beneficii este destul de mare 2-3 ani pana cand pasarile ajung la varsta la carea se pot reproduce.
Triouri de 3 luni
Riscul este mediu. Pasarile ar trebui cumparate in perechi sau triouri pentru ca sunt la inceputul dezvoltarii unei familii.In acest stadiu se pot adapta usor oricarui tip de climat, insa exista riscul stresului cauzat de mutare, ceea ce mentine inca o rata ridicata de mortalitate pana la 15-20% (rata de supravietuire de aproximativ 80-85%)
Triouri de 6 -7 luni
Probabil calea cea mai utilizata - un risc relativ scazut. La varsta de 6-7 luni, strutii pot fi asigurati, au deja1.5 - 1.8m inaltime si sunt destul de rezistenti. Cresc vizibil in fiecare zi si sunt mai aproape de perioada de reproducere. Aceasta modalitate este adoptata de proprietarii pe termen lung. Pasarile la 6-7 luni sunt puternice - au nevoie de putina atentie si ingrijire, insa trebuie sa li se asigure o alimetatie naturala, sanatoasa, apa curata si un mediu in care sa poata alerga. Rata de supravietuire este de 90-95%.
3. pasari la 1 an
Pasari sau triouri la 1 an ce pot fi
cunoscute dupa marime, conformatie. Mortalitatea nu mai este un factor de risc
major, iar pasarile se pot asigura. Cu toate acestea trebuie sa mai treaca 1-2
ani pana se pot reproduce, iar in acest moment potentialul lor reproductiv nu
poate fi determinat.
4. perechi la 2 ani sau struti preproducatori
Avantajul este ca sunt pe punctu de a incepe sa se reproduca. Sunt rezistenti si se pot asigura. Zgomot, batai dese din aripi si dansuri - acestea sunt semne ce prevestesc primele oua. Aceasta este ultima sansa de a cumpara pasari inainte ca pretul lor sa creasca cu cateva mii de dolari.
5. Pasari reproducatoare (mai mari de 3 ani)
Cea ma rapida cale de a obtine profituri, insa si cea mai costisitoare. Sunt necesare si echipamente de incubare si exista si riscul generat de cresterea puilor pana la varsta de vanzare.Sunt asigurabili, sanatori si rezistenti, pot fi foarte usor exportati, produc oua si pui de calitate, sunt o solutie pentru crescatori pe termen lung, pot depune aproape 40 oua pe an. Triourile (1 mascul - 2 femele) sunt foarte atractive, insa exista si o alta alternativa - cea a cvartetelor (1 mascul - 3 femele).Pentru a avea pui sanatosi trebuie tinut cont de faptul ca femelele sa nu fie surori cu masculul decat pe o linie genealogica cat mai departata.Singurul dezavantaj este pretul destul de ridicat si riscul ca pasarile cumparate sa nu fie reproducatori de calitate.
Date generale
Strutul este un animal intrigant. Este o
pasare dar nu poate zbura.
Face parte alaturi de Emu, Rea, Cazuar (Noua Guinee) si Kiwi (Noua Zeelanda) din familia ratitelor. Termenul 'ratite' provine din latinescul ratis cuvant care inseamna lipsa musculaturii de pe osul pieptului (stern). Lipsa acestei musculaturi a dus la pierderea abilitatii de zbor dar a fost compensata de cresterea capacitatii de alergare.
Ca membru al acestei familii, strutul a fost inzestrat cu o pereche de picioare puternice capabile sa-l propulseze cu o viteza de pina la 70Km/h in caz de pericol (find dupa ghepard cel mai rapid animal), in mod normal putand mentine o viteza de 50Km/h timp de 20 de minute. Este cea mai mare pasare din zilele noastre. Un adult poate atinge pana la 2.75m inaltime si pana la 150-180Kg putand trai in libertate pana la 70-80 de ani.
Masculul adult are cea mai mare parte a penajului negru cu parti albe la coada si in virful aripilor, femela este colorata in gri-maro pe tot corpul cu anumite nuante de gri spre alb catre coada si varful aripilor. Puii nou nascuti au aproximativ 1kg si 25 cm inaltime si sunt colorati in maro, galben, portocaliu sau crem cu pete negre, iar cei pina intr-un an au coloritul penajului asemanator cu cel al femelelor.Ouale strutului sunt cele mai mari in comparatie cu ale altor pasari - 1-2 Kg in greutate, insa ele sunt cele mai mici daca le raportam la dimensiunea parintelui.
Specii de struti
Strutul sau Strutio Camelus cuprinde 4 subspecii: Strutio Camelus Australis si Strutio Camelus Molybdophanes, mai cunoscuti sub numele de Blue necks; Strutio Camelus Camelus si Strutio Camelus Masaicus cunoscuti sub numele de Red Necks. Cele mai uzate nume de identificare a subspeciilor sunt:
AFRICAN BLACK (BLACK NECK) - este rezultatul a foarte multe incrucisari, care au inceput acum mai bine de 100 ani, in Africa de Sud, mai intai pentru a creste calitatea penelor (pentru piata franceza) si dupa cativa ani pentru productia de piele. Strutii din aceasta specie au gatul si picioare mai scurte pielea fiind de culoare gri. Pe piele, foliculii sunt numerosi si foarte desi. Ciocul si picioarele femelelor au zone mai deschise. In medie depun 65 oua pe sezon fiecare ou cantarind 1.1 - 1.6 kg. In general este o pasare linistita si docila.
BLUE NECK -
BLUE NECK
RED NECK - are un corp masiv, este destul de
agresiv si neproductiv. Pielea de pe intregul corp este colorata in roz, mai
intensa in perioada de imperechere. Capul este lipsit de puf. Femela incepe sa
depuna oua dupa ce ajunge la 3-5 ani; se adapteaza foarte greu pentru
reproductie in mediul artificial si de aceea se intampla sa nu depuna nici un
ou sau atunci cand o face, puii rezultati sunt foarte slabi.
African Black este cea mai comuna specie din lume, a fost obtinuta de fermierii sud africani prin incrucisari selective obtinand o pasare docila cu o productie ridicata de oua, ajung devreme la maturitate sexuala, cu o productie de piele si pene de o calitate superioara. Tot ei au fost si primii exportatori in intreaga lume. Fiind crescuti de multa vreme, imperecheati si selectati pentru productia de pene si piele, au o marime mai mica si de aceea cantitatea de carne furnizata este mai mica.
In ceea ce priveste Blue Neck
In acele locuri in care cresterea strutilor a devenit o activitate serioasa, cele 2 subspecii anterioare sunt din ce in ce mai des substituite cu Blue neck Zimbabwe, care au dimensiuni mai mari ceea ce duce la o productivitate mai mare de carne; mai mult pentru ca datorita originii lor se adapteaza mai usor climatului temperat continental de la noi.
Blue neck
Anatomia strutului
Strutul este cea mai mare pasare care
traieste in zilele noastre. Atinge o inaltime de peste doi metri si o greutate
de 130-150kg.
Anatomia strutului are anumite insusiri specifice, in principal datorita lungimii gatului.
Narile strutului sunt localizate pe cioc, foarte in fata si nu la baza lui cum se intalneste la alte pasari. Traheea este mare si localizata in partea de jos a gurii. Esofagul se afla deasupra deschiderii traheei si se continua in jos pe partea dreapta, alaturi de vena jugulara.
Sistemul respirator al strutului ca al oricarei alte pasari consta din plamani si un sistem de saci cu aer care se gasesc in spatiile intercostale. Strutul utilizeaza acesti saci pentru a-si regla temperatura corpului. Rata normala de respiratie este de 7-12 respiratii/minut.
Ca orice alta ratita, strutii, desi au aripi, nu zboara. Strutul are un piept putenic ce acopera cutia toracica protejand inima si ficatul. Un fapt caracteristic strutului si familiei din care acesta face parte (ratite) este ca aceste pasari nu au muschi pe stern, muschi ce le-ar putea permite sa zboare.
Inima, ficatul si plamanii se afla in cavitatea toracica.
Sistemul digestiv are particularitati si diferente importante fata de cel al unei pasari de curte, al unui curcan sau al oricarei alte pasari mai mari.
Nu au fiere, dar au un stomac glandular numit proventricculus. Acest stomac se goleste intr-un stomac muscular numit ventricculus. Deoarece intestinul este anormal de lung, timpul necesar mancarii sa-l traverseze este proportional, ajungand pana la 36 ore.
Picioarele sale sunt foarte lungi si prezinta pericolul fracturarii, mai ales pe suprafete alunecoase sau inghetate. Structura sa musculara este astfel creata incat sa dea pasarii o foarte mare agilitate, precum si o viteza de deplasare foarte mare, ceea ce il face, dupa ghepard, cea mai rapida creatura in viata de pe pamant. Poate atinge si mentine timp de zeci de minute o viteza de 65 km/h uneori surclasand chiar si viteza ghepardului. Piciorul se termina cu doua degete dintre care unul singur prezinta o gheara. Principalul rol al acesteia este in aparare, loviturile execuate de un strut adult putand duce la rani foarte grave. De aceea este recomandata apropierea cu mare grija de aceste pasari, mai ales de masculi in timpul perioadei de imperechere.
Bolile strutului
Strutul este o pasare foarte sanatoasa si robusta, apta sa suporte toate conditiile climaterice, incepand cu tropicele si pana in cele mai reci regiuni din nord. Merge sau alearga pe intinsele campii acoperite cu zapada din nord cu aceeasi usurinta cu care o face in nisipurile fierbinti ale deserturilor sau savanelor de la tropice.
In general nu se imbolnaveste foarte usor. Sensibilitati sau imbolnaviri ale strutilor apar in general ca urmare a unei hraniri necorespunzatoare sau a unor conditii proaste de adapost.
Mult mai expusi la boli sunt puii de pana la 3 luni. La aceasta varsta exista o rata ridicata a mortalitatii, dar care scade aproape de zero dupa varsta de 1,5 - 2 ani.
O buna stocare a oualelor inainte de incubare, utilizarea unor incubatoare moderne si o alimentatie corespunzatoare reduce foarte mult rata de imbolnavirea a puilor si a tinerelelor pasari.
Produse
Oua
Sunt foarte cautate pentru incubare, decor si incondeiere. Ouale infertile se pot folosi si pentru consum, un ou are 14-18 cm lungime, 12-15cm diametru si in medie 1.1-1.6kg; cu alte cuvinte 1 ou de strut este echivalentul a aproximativ 24 oua gaina, omleta pregatita dintr-un singur ou fiind suficienta pentru hrana a 12 persoane.
Pielea
Pielea de strut este un produs foarte popular
pentru confectionarea de cizme, haine si tapiterii. Un strut adult poate
produce 1.5mp piele, iar din aceasta se pot confectiona pana la 4 perechi de
cizme. Pielea este foarte moale, dar rezistenta si usor de tabacit, doar pielea
de elefant este mai rezistenta decat cea a strutului. Ea a fost intotdeauna
considerata foarte pretioasa, confectionandu-se lucruri luxoase de tipul:
pantofilor si posetelor. Pielea este recunoscuta in toata lumea pentru
calitatea si durabilitatea ei piata pentru aceasta incepand sa se extinda. La
mijlocul anilor 90 producatorii din SUA utilizau annual aproximativ 150000 de
piei aduse din Africa de Sud, deoarece oferta nu satisfacea cererea.
Penele
Penele sunt unele din cele mai cautate
produse datorita durabilitatii lor de-a lungul timpului, dar si datorita
faptului ca sunt foarte matasoase. Penele de strut pot fi stranse odata pe an
si sunt utilizate pentru o varietate intreaga de produse, inclusiv in ceea ce
priveste cunoscutele pamatufuri pentru praf. Penele sunt utilizate in industrie
din ce in ce mai mult, in principal pentru proprietatile antistatice, dar si
pentru faptul ca au un continut foarte mic de grasime in ele.. Pamatufurile
atrag si mentin praful asa cum nici un alt instrument asemanator nu o face.
Cu o piata mai mica, dar in continua crestere sunt utilizate la costume si la carnavale, pentru ornamente in industria de distractii. Penele mici si puful de pe gat sunt utilizate pentru a produce perii sofisticate pentru instrumentele electronice si de mare precizie, dar si in industria de calculatoare si cea de masini (pentru curatarea acestora inaintea vopsirii). Penele sunt curatate, masurate, spalate si vopsite in aproape orice culoare, pentru ca apoi sa fie utilizate in confectionarea diverselor obiecte din industria vestimentara. Cele mai frumoase si de calitate pene sunt cele de pe aripile si coada masculilor. Principalele clase de pene sunt:
Cele albe (de pe aripile masculilor)
Cele negre (de pe aripile masculilor)
Fantezii (de la capatul aripilor)
Feminas (de pe aripile femelelor)
Puf (de sub aripi)
Cele de la coada (de la cozile masculilor si femelelor)
Carnea
Carnea de strut este promovata ca fiind una
dintre cele mai sanatoase carni, cu un continut foarte scazut in grasimi si
calorii fata de carnea de vaca, porc, pui sau curcan prezentand un continut
bogat de proteine si fier. De asemeni carnea de strut este cunoscuta ca fiind
foarte saraca in colesterol constituindu-se ca o alternativa excelenta pentru
persoanele care prefera carnea rosie (asemanatoare celei de vaca) si sunt
ingrijorati de nivelul ridicat de grasimi din dieta lor.
Studiile recente din SUA, au aratat ca in medie 57.57% din carnea ce imbraca carcasa osoasa a animalului poate fi folosita. De aceea, de exemplu, pentru un strut cu o greutate de 250kg, 130kg o reprezinta carnea.
Carnea de strut se comercializeaza ca muschi, carnaciori, pastrama si salam de vara, iar in restaurante a devenit din ce in ce mai solicitata. Carnea proaspata este destul de rara in restaurantele din Africa de Sud, dar in mod evident a devenit din ce in ce mai solicitata in cele din Europa (datorita bolii vacii nebune), nemaifiind o raritate in supermarketuri si restaurante.
Carnea de strut a inceput sa fie servita si
in avioane, British Airways incluzand-o in meniurile pasagerilor de la
'First Class' care circula pe rutele transatlantice. Belgia si
Elvetia sunt doua dintre tarile ce se intrec pentru locul intai in lume la
consumul de carne de strut pe cap de locuitor. Acest fenomen este strans legat
de fobia cauzata de boala vacii nebune, de colesterol si grasimile nesaturate.
Nu este numai o problema de curiozitate gastronomica, ci mai degraba un semn al
intentiei de a ne schimba modalitatile de alimentatie.
Pentru a analiza gustul acestei carni, pe scurt, putem spune ca este undeva intre gustul celei de vaca si a celei de pui. Are aceeasi culoare rosu inchis ca cea de vaca, adeseori avand nuanta cireselor rosii. Are un gust particular, propriu, mai putin pronuntat ca cea de vaca, dar mai pronuntat ca cea de pui; este usor de digerat datorita faptului ca nu necesita o preparare indelungata, si nici nu necesita garnituri sau sosuri pentru a-i imbogati gustul. Are un continut sarac in grasimi si colesterol (1-2%). Este bogata in minerale, in special fier si fosfor, si saraca in sodiu. 100 g carne avand o valoare energetica de 105kcal.
Poate ca nu este atat de surprinzator faptul ca o astfel de carne sa serveste de foarte multa vreme in caminele, spitalele si clinicile elvetiene. Faptul ca nu a fost inclusa in preparatele prezente in cartile de bucate poate constitui un motiv in plus pentru pasionatii de bucatarie, insa pentru moment se pare ca nimeni nu a depasit faza de file sau muschi de strut. Ea poate fi, insa, un ingredient util pentru hamburgeri sau rulouri cu carne si legume sau ravioli. Ca metode de preparare - in afara de traditionalul gratar se poate incerca carnea uscata (tip pastrama), sau preparatele inabusite.
Informatii referitoare la piata mondiala a strutilor
In ultimii ani, datorita in principal 'bolii vacii nebune' si a diferitelor epidemii ce au afectat fermele de vaci din Europa, a aparut tot mai pregnanta necesitatea gasirii unui inlocuitor pentru aceasta carne. Faptul ca este o carne rosie cu un gust intre cel al carnii de vaca si cel al carnii de pui a dus la alegerea strutilor ca o alternativa viabila.
Carnea de strut este promovata ca fiind una dintre cele mai sanatoase carni, cu un continut foarte scazut in grasimi si calorii fata de carnea de vaca, porc, pui sau curcan prezentand un continut bogat in proteine si fier. De asemeni carnea de strut este cunoscuta ca fiind foarte saraca in colesterol constituindu-se ca o alternativa excelenta pentru persoanele ce prefera carnea rosie (asemanatoare celei de vaca) si sunt ingrijorati de nivelul ridicat de grasimi din dieta lor.
Datorita cererii foarte mari de pe piata europeana stocurile multor ferme s-au epuizat rapid, recurgindu-se astfel la importuri din Africa de Sud, Israel si alte tari.Anul acesta crescatorii din Africa de Sud se asteapta sa poata exporta pana la 350.000 de pasari in Uniunea Europeana si tarile din Asia.( sursa:
Datorita cererii foarte mari si a epuizarii stocurilor de pasari pretul strutilor a crescut constant in ultima perioada.
In
Facand un calcul estimativ putem
avea o viziune asupra pietei strutilor in
Strutul (Struthio camelus) face parte din familia ratitelor, ca si
Emu, Cassowary, Rhe si Kiwi. Este cea mai mare pasare de pe glob, nu poate
zbura, dar alearga cu o viteza de pana la 60-70 Km / ora pentru o durata de 20
de minute. Strutul este ultima specie in viata din familia Struthionidae,
ordinul Struthioniforme. In urma cu 40-50 milioane de ani, in Eocen, putea fi
gasit in stepele asiatice ulterior raspindindu-se in Asia, Europa si
Termenul 'ratite' provine din latinescul ratis cuvant care inseamna lipsa musculaturii de pe osul pieptului (stern). Lipsa acestei musculaturi a dus la pierderea abilitatii de zbor dar a fost compensata de cresterea capacitatii de alergare. Strutul comun are o inaltime cuprinsa intre si 2,5 metri, o lungime de circa 2 metri, greutate de circa 75 kg, un corp puternic, gat lung si aproape neacoperit, cap foarte mic si plat, cioc de lungime mijlocie, forma dreapta, la capat rotunjit si aplatizat. Masculul adult are cea mai mare parte a penajului negru cu parti albe la coada si in virful aripilor, femela este colorata in gri-maro pe tot corpul cu anumite nuante de gri spre alb catre coada si varful aripilor. Puii nou nascuti au aproximativ 1kg si 25 cm inaltime si sunt colorati in maro, galben, portocaliu sau crem cu pete negre, iar cei pina intr-un an au coloritul penajului asemanator cu cel al femelelor.
Anatomia strutului are anumite insusiri specifice, in principal datorita lungimii gatului.
Narile strutului sunt localizate pe cioc, foarte in fata si nu la baza lui cum se intalneste la alte pasari. Traheea este mare si localizata in partea de jos a gurii. Esofagul se afla deasupra deschiderii traheei si se continua in jos pe partea dreapta, alaturi de vena jugulara. Sistemul respirator al strutului ca al oricarei alte pasari consta din plamani si un sistem de saci cu aer care se gasesc in spatiile intercostale. Strutul utilizeaza acesti saci pentru a-si regla temperatura corpului. Rata normala de respiratie este de 7-12 respiratii/minut. Ca orice alta ratita, strutii, desi au aripi, nu zboara. Strutul are un piept putenic ce acopera cutia toracica protejand inima si ficatul. Un fapt caracteristic strutului si familiei din care acesta face parte (ratite) este ca aceste pasari nu au muschi pe stern, muschi ce le-ar putea permite sa zboare.
Ouale strutului sunt cele mai mari in comparatie cu ale altor pasari - 1-2 Kg in greutate, insa ele sunt cele mai mici daca le raportam la dimensiunea parintelui.
Inima, ficatul si plamanii se afla in cavitatea toracica.
Sistemul digestiv are particularitati si diferente importante fata de cel al unei pasari de curte, al unui curcan sau al oricarei alte pasari mai mari.
Nu au fiere, dar au un stomac glandular numit proventricculus. Acest stomac se goleste intr-un stomac muscular numit ventricculus. Deoarece intestinul este anormal de lung, timpul necesar mancarii sa-l traverseze este proportional, ajungand pana la 36 ore.
Picioarele sale sunt foarte lungi si prezinta pericolul fracturarii, mai ales pe suprafete alunecoase sau inghetate. Structura sa musculara este astfel creata incat sa dea pasarii o foarte mare agilitate, precum si o viteza de deplasare foarte mare, ceea ce il face, dupa ghepard, cea mai rapida creatura in viata de pe pamant. Poate atinge si mentine timp de zeci de minute o viteza de 65 km/h uneori surclasand chiar si viteza ghepardului. Piciorul se termina cu doua degete dintre care unul singur prezinta o gheara. Principalul rol al acesteia este in aparare, loviturile execuate de un strut adult putand duce la rani foarte grave. De aceea este recomandata apropierea cu mare grija de aceste pasari, mai ales de masculi in timpul perioadei de imperechere.
Cresterea acestor pasari a suscitat un interes continu incepand cu anii 1980 pana astazi ceea ce arata tendinta de a atinge dimensiuni majore deoarece carnea de strut are o valoare nutritiva considerabila, in conditiile in care aceasta contine foarte putine grasimi.
In ultima perioada cresterea strutilor in ferme, a luat o deosebita amploare datorita cererii tot mai mari de carne de pe piata Uniunii Europene.
Iata cateva din avantajele cresterii strutilor:
- Pentru cresterea lor se pot utiliza zone abandonate sau care nu sunt folosite in agricultura
- Terenul necesar unei ferme este mic, ajungand doar 1-2 hectare.
- Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, porumb, grau, orz si concentrate
- Productie nelimitata - Un trio (1 mascul si 2 femele) pot fi productivi timp de peste 30 de ani!
- Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile
- Nu polueaza atmosfera sau zona in care traiesc
- Perioada mare de fertilitate - peste 30 de ani.
- Investitii limitate in echipamente, constructii, timp si personal
- O piata a carnii foarte receptiva si in continua crestere ca urmare a apritiei bolii vacii nebune si altor epidemii in cadrul fermelor de vaci, piata satisfacuta doar intr-o proportie foarte mica
- Calitatea si valoarea foarte ridicata a pielii
- Pielea este folosita in marochinaria de lux
- Penele sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita proprietatilor electrostatice)
- Randament mult superior celorlalte animale si pasari
- Sunt foarte prolifice - pot ajunge la peste 80 oua / an
- Ajung la o greutate de sacrificare de peste 100 kg in 12 luni
- Au cea mai mare rata de conversie a mancarii in greutate
- Grasimea este cautata in industria farmaceutica si cosmetica
- Ministerul Agriculturii acorda o serie de subventii pentru crescatorii de struti
- Carnea de strut se vinde cu aproximativ 200.000 lei vechi/kg, ouale fecundate se vand cu 2-3.000.000 lei/bucata, iar 1,5 metri de piele costa in jur de 3.000.000 lei vechi.
- De la o singura femela strut se pot obtine anual 5.000 USD numai din valorificarea oualor.
Alimentatia strutilor este cel mai important factor ce va influenta cresterea unor pasari sanatoase si productive. Foarte adesea se fac grave erori in ceea ce priveste nutritia strutilor lucru ce va reduce fertilitatea pasarilor si implicit scaderea productivitatii.
In ciuda marimii sale, strutul este una dintre cele mai economice specii in ceea ce priveste hrana. Nu are nimic de-a face cu crescutul altor animale sau pasari productive, a caror alimentatie devine adesea neprofitabila. Cu toate acestea, amestecul (compozitia) corect al alimentatiei strutului este o problema foarte delicata. Psihologia acestei pasari alaturi de particularitatile sale anatomice cer un amestec special, bine proportionat de ingrediente.Hranirea corecta garanteaza un venit substantial ca urmare a obtinerii unor pasari sanatoase, viguroase si productive.
De asemenea, trebuie amintit ca alimentatia strutilor din zona mediteraneeana difera de cea a pasarilor crescute la tropice. Strutii sunt animale ierbivore, hranindu-se in principal cu lucerna si anumite tipuri de graunte. Exista retete speciale de preparare a amestecului de mancare in functie de stadiul de viata al pasarii (de exemplu, continutul in proteine va avea variatii intre 16-22%) ratiile pentru puii de o zi foarte bogate in proteine nu sunt recomandabile deoarece pot genera anumite tulburari digestive.
Ratiile pentru strutii reproducatori trebuie sa contina un supliment de calciu. O alta problema a nutritiei strutilor este legata de obiceilul acestora de a manca orice este stralucitor, mai ales puii. De aceea este de dorit ca ei sa fie tinuti intr-un spatiu curat, de preferat o curte cu multa iarba, dar fara alte obiecte sau resturi in ea.
Iata alti cativa factori care determina alegerea unui spatiu inchis: usurinta curatarii; rezolvarea problemei sanitare; cost relativ redus. Strutii ingereaza mici pietricele pentru a putea ajusta digestia fiind recomandat ca astfel de pietricele sa fie raspandite in spatiul in care acestea stau. Prezenta unei surse de apa curata este absolut necesara.
Strutul este o pasare foarte sanatoasa si robusta, apta sa suporte toate conditiile climaterice, incepand cu tropicele si pana in cele mai reci regiuni din nord. Merge sau alearga pe intinsele campii acoperite cu zapada din nord cu aceeasi usurinta cu care o face in nisipurile fierbinti ale deserturilor sau savanelor de la tropice.
In general nu se imbolnaveste foarte usor. Sensibilitati sau imbolnaviri ale strutilor apar in general ca urmare a unei hraniri necorespunzatoare sau a unor conditii proaste de adapost.
Mult mai expusi la boli sunt puii de pana la 3 luni. La aceasta varsta exista o rata ridicata a mortalitatii, dar care scade aproape de zero dupa varsta de 1,5 - 2 ani.
O buna stocare a oualelor inainte de incubare, utilizarea unor incubatoare moderne si o alimentatie corespunzatoare reduce foarte mult rata de imbolnavirea a puilor si a tinerelelor pasari.
Strutul sau Strutio Camelus cuprinde 4 subspecii: Strutio Camelus Australis si Strutio Camelus Molybdophanes, mai cunoscuti sub numele de Blue necks; Strutio Camelus Camelus si Strutio Camelus Masaicus cunoscuti sub numele de Red Necks. Cele mai uzate nume de identificare a subspeciilor sunt:
AFRICAN BLACK (BLACK NECK) - este rezultatul a foarte multe incrucisari, care au inceput acum mai bine de 100 ani, in Africa de Sud, mai intai pentru a creste calitatea penelor (pentru piata franceza) si dupa cativa ani pentru productia de piele. Strutii din aceasta specie au gatul si picioare mai scurte pielea fiind de culoare gri. Pe piele, foliculii sunt numerosi si foarte desi. Ciocul si picioarele femelelor au zone mai deschise. In medie depun 65 oua pe sezon fiecare ou cantarind 1.1 - 1.6 kg. In general este o pasare linistita si docila. African Black este cea mai comuna specie din lume, a fost obtinuta de fermierii sud africani prin incrucisari selective obtinand o pasare docila cu o productie ridicata de oua, ajung devreme la maturitate sexuala, cu o productie de piele si pene de o calitate superioara. Tot ei au fost si primii exportatori in intreaga lume. Fiind crescuti de multa vreme, imperecheati si selectati pentru productia de pene si piele, au o marime mai mica si de aceea cantitatea de carne furnizata este mai mica.
BLUE NECK -
BLUE NECK
Strutii sunt crescuti in conditii cat mai apropiate de cele naturale. In acelasi timp, am adoptat principiile cresterii intensive, fiecare animal in parte fiind atent supravegheat in vederea obtinerii unui randament cat mai ridicat.
Familiile de struti sunt separate pe culoare, fiecarei familii asigurandu-i-se necesitatile proprii de hrana si apa
Pe timp de iarna sau in cazul unor conditii de vreme neprielnica, strutii sunt adapostiti in interiorul unui grajd unde am amenajat despartituri din lemn pentru fiecare familie. Tot in interior are loc si depunerea oualor.
Modalitati de organizare a unei ferme de struti
Cresterea strutilor se structureaza in patru faze principale: reproductie, incubare, cresterea puilor si ingrasarea strutilor tineri in vederea sacrificarii. Acest ciclu nu este obligatoriu de urmat pentru toti crescatorii. Necesita efort de invatare si presupune riscurile unei activitati pe care o practica deocamdata putine persoane. Mai mult decat atat, in vederea reducerii costurilor, este de dorit sa intervina specializarea crescatorilor pentru o parte din cele patru faze. De exemplu, cine achizitioneaza pui in vederea ingrasarii si sacrificarii, nu mai este obligat sa-si asume riscul incubarii si cresterii puilor dincolo de varsta critica pentru supravietuire. Cine se ocupa cu precadere de reproductia strutilor va putea sa dezvolte tehnici de selectie genetica in vederea imbunatatirii raselor.
In conditiile in care cresterea
strutilor este la inceput in
Daca va decideti sa realizati o ferma de reproductie, luati in considerare urmatoarele date, cuprinse intr-un studiu facut in Marea Britanie in anii 1997-1998: in conditiile unui management bun, este de asteptat ca in mod curent 75% dintre oua sa fie fertile, 75% dintre ouale fertile sa eclozeze si 75% dintre pui sa supravietuiasca peste varsta de 4 saptamani. Astfel, din 100 de oua depuse, 75 se vor dovedi fertile, 56 vor ecloza, 42 de pui vor supravietui peste varsta de 4 saptamani. Rezulta o transformare a oualor in pui de peste 4 saptamani de sub 50%. In ultimii 2-3 ani, in urma adoptarii unor tehnici mai performante, situatia s-a imbunatatit, insa scopul fermelor de reproductie ramane gasirea unor tehnologii intensive de incubare, eclozare si cresterea puilor in perioada critica.
Capacitatea de depunere a oualor este influentata de interesul cuplului de struti reproducatori relativ la imperechere. Asigurarea selectiei naturale a cuplurilor, asigurarea unui spatiu corect dimensionat pentru o familie de struti - de cel putin 10m. x 50m. precum si nutritia sunt factorii cheie care contribuie la obtinerea unei productii bune de oua. Formarea unui ou de strut dureaza cca. 48 ore, in consecinta depunerea oualor are loc o data la doua zile. Perioadele de depunere neintrerupta a oualor, de cca. 2-3 saptamani, alterneaza cu perioadele de pauza, de alte 2-3 saptamani, timp in care organismul femelei de strut isi reface provizia de elemente chimice - in special calciu, necesare formarii urmatoarelor oua. Sezonul de depunere a oualor dureaza in emisfera nordica cu aproximatie intre martie si septembrie, timp de cca. 6 luni. Potentialul de depunere a oualor ajunge astfel la 40 - 60 oua pe sezon, in mod exceptional femele reproducatoare ajungand sa depuna pana la 80 oua pe sezon.
Incubarea cu succes depinde de
calitatea oualor. Ouale prea mici, sub 1,2 kg., vor conduce la nasterea unor
pui nerezistenti a caror crestere ulterioara va fi neeconomica. De asemenea,
ouale ai caror
S-a constat ca puii de strut raspund cel mai bine daca sunt tinuti in conditii cat mai apropiate de cele naturale - in aer liber, pe o suprafata nebetonata dar usor de curatat si sunt hraniti cu produse naturale - lucerna, fan tocat, graunte sparte dar nemacinate complet. Supravietuirea puilor este influentata de reglarea temperaturii incintei in care sunt tinuti. Puii nu vor avea pofta de mancare intr-un mediu in care temperatura este prea mare sau, daca temperatura este prea mica, se vor strange in apropierea sursei de caldura, pierzandu-si interesul pentru mancare. Depinde de fiecare fermier gasirea unui mod de crestere adaptat la conditiile de care dispune, dar care sa respecte aceste principii.
Ferma de ingrasare este locul in
care sunt tinuti strutii de la varsta de 3 luni - varsta dupa care mortalitatea
scade mult, pana la varsta de sacrificare - respectiv pana la 10-12 luni.
Obiectivul fermei de ingrasare este aducerea strutului la parametri optimi -
circumferinta corporala si masa musculara, in vederea obtinerii unor produse -
carne, piele si pene de calitate. Pentru ferma de ingrasare, nutritia este
elementul cheie al obtinerii profitului. Nutritia este importanta atat in ceea
ce priveste compozitia cat si in ceea ce priveste stabilirea costurilor finale
de productie. Marele avantaj al fermelor de ingrasare a strutilor din
Plecand de la starea de fapt ca strutul este o pasare, initial acestuia i s-a administrat aceeasi dieta precum celorlalte pasari. Studiile ulterioare au demonstrat insa ca, in realitate, strutul are mai multe in comun cu ierbivorele decat cu pasarile. In natura, strutul obtine mai mult de 50% din energie din consumul de material fibros - iarba, lucerna, fan. Trecerea hranei prin tubul digestiv dureaza 48 de ore, comparativ cu 4 - 6 ore la pasari. In cazul in care strutului i se administreaza hrana specifica pasarilor de curte - graunte, concentrate, etc., energia metabolizata de strut este semnificativ mai mare, fapt ce conduce la obezitate si alte dereglari. Compozitia optima a hranei strutului este de 60% material fibros, 40% amestec de cereale - orz, ovaz, grau, floarea soarelui, porumb.
In urma studiilor efectuate de crescatorii europeni, s-a constatat la strut un raport mediu de 3,5:1 al transformarii hranei in masa corporala, in perioada cuprinsa intre varsta de 3 luni si varsta de 10-12 luni care este varsta optima de sacrificare. Studiile au fost facute pe un grup de 4000 de pasari. Considerand ca strutului i se administreaza in medie 1-2 kg. de hrana pe zi - cantitatea variind cu varsta animalului, rezulta ca pentru a-l aduce la greutatea de sacrificare de cca. 100 kg., un strut consuma cca. 350 kg. hrana. intr-o perioada de 7-9 luni. Daca strutului i se administreaza regimul de hrana optim, rezulta un consum per capita de 210 kg. material fibros si 140 kg. amestec de cereale. Cu toate ca nivelul costurilor cu hrana este specific fiecarui crescator, in conditiile Romaniei acestea se inscriu cu siguranta sub nivelul de 50 euro pentru aducerea unui pui de strut de la varsta de 3 luni la varsta de sacrificare.
In concluzie, raportul de transformare a hranei in masa corporala si costul de productie scazut al hranei confera cresterii strutului un avantaj important relativ la alte animale - ierbivore sau pasari.
Achizitionarea
de oua de strut - cea mai ieftina alternativa, fiind vorba de achizitionarea
oualor in vederea incubarii, dar prezinta si cel mai mare risc, mortalitatea
fiind relativ mare in acest stadiu, si perioada pana la obtinerea unor
profituri, destul de lunga.
La
aceasta varianta trebuiesc luati in calcul mai multi factori - chiar daca este
varianta cea mai ieftina, este bine ca aceste oua sa fie achizitionate de la
unitati specializate si ideal este ca aceste unitati sa asigure si incubarea
lor. Indicat este ca aceste unitati, ferme de struti, sa nu fie foarte departe
de locul unde se intentioneaza cresterea strutilor, astfel riscul mortalitatii
pe drum scade simtitor.
Un lucru foarte important de care trebuie tinut cont este ca in primele 6 luni de viata puii de strut sunt sensibili, (primele 60 de zile fiind critice) de aceea este ideal ca puii sa eclozeze primavara-vara, sa nu se intre cu ei in iarna foarte mici. De aceea si pretul oualor si puilor scade pe masura ce se apropie anotimpul rece.
Achizitionarea puilor de struti - aceasta varianta da posibilitatea de a achizitiona pui in vederea cresterii lor pentru sacrificare sau pentru a forma familii de struti reproducatori.
Aceasta varianta ofera castiguri intr-o
perioada relativ scurta (daca puii sunt crescuti pentru sacrificare), dar nu
asigura continuitatea afaceri i, ca
atunci cand exista reproducatori.
In cazul care se opteaza pentru cresterea puilor si formarea de familii reproducatoare, trebuie sa se tina cont de faptul ca strutul ajunge la maturitatea sexuala la varste cuprinse intre doi ani - doi ani si jumatate, ceea ce inseamna ca in aceasta perioada nu obtinem nici un beneficiu de pe urma lor.
Daca
luam in calcul riscul infertilitatii oualelor (care nu vor fi achizitionate
fara o prealabila preclocire si iluminare care se verifica personal) si de
potentiala mortalitate, aceasta varianta se poate dovedi uneori mai putin
costisitoare decat achizitionarea de oua si cert este ca se scurteaza perioada
pana la obtinerea profitului.
Puii de struti pot fi achizitionati la diferite varste incepand cu puii de o zi. Alegerea varstei se face in functie de disponibilitatea financiara si de motivul pentru care sunt achizitionati. Daca motivul este cresterea lor in vederea sacrificarii atunci tinand cont de faptul ca varsta maxima a sacrificarii este de 12-14 luni, este bine ca puii achizitionati sa aibe pana la 60 de zile dar nu este obligatoriu.
Daca se doreste cresterea lor pentru formarea de familii reproducatoare pot fi achizitionati la orice varsta dupa o prealabila verificare a sexului.
Achizitionarea
de pre-reproducatori - aceasta varianta asigura productii imediate
(sezonul urmator), dar nu se poate sti
ce productie vor avea familiile si trebuie tinut cont de faptul ca in primii
doi ani productiile vor fi mai mici, ele crescand odata cu trecerea primilor
ani.
Deja investitia creste considerabil, profitul apare relativ repede si afacerea poate fi dezvoltata in scurt timp. Aici mai mult decat la variantele anterioare, trebuie sa se faca foarte atent selectia unitatilor de la care sunt cumparate familiile de struti, in functie de materialul genetic. In acest sens trebuie ca viitorii cumparatori sa ceara detalii vis-a-vis de parintii familiilor ce vor fi achizitionate si de productivitatea lor.
In
primul an, productia va fi mai redusa iar ouale mai mici ner ecomandandu-se incubarea lor. In anii
urmatori productia va creste pana la capacitatea lor maxima, capacitate care
poate fi influentata de factori externi ca de exemplu mediul inconjurator,
alimentatia, curatenia, colectarea oualor si cel mai important - prezenta
curentilor de aer care pot influenta in mod negativ productia.
Achizitionarea de reproducatori - aceasta varianta este cea mai costisitoare, dar cea mai profitabila, si cu timpul de rambursare cel mai scurt, datorita faptului ca se cunoaste productivitatea acestor familii din anii anteriori, si se poate calcula, cu o anumita aproximatie, venitul asigurat de fiecare familie de struti in parte.
Cumpararea unor astfel de familii, cu mai multi ani de reproductie in spate, este varianta cea mai buna si mai profitabila daca se doreste infiintarea unei ferme de reproductie, insa costul ridicat al unor astfel de familii face ca aria cumparatorilor sa se rastranga simtitor.
Pretul familiilor reproducatoare se situeaza in acest moment intre 3000 si 8000 de euro in functie de valoarea lor genetica. Astfel productia femelelor de struti variaza de la 30-40 de oua (60-80 de oua pe familie - un mascul si 2 femele) la 90-100 de oua (180-200 oua/familie) pe sezon, aceasta din urma fiind o productie de exceptie care justifica pe deplin pretul daca tinem cont ca o astfel de familie poate aduce un venit de 18.000-20.000 de euro pe sezon. Familiile devin de elita daca au o productie incepand de la 120-140 de oua pe sezon.
Atentie: Nu va lasati inselati de diferite anunturi ale unor persoane ce
vand la preturi derizorii, reproducatori carora nu li se poate dovedi
provenienta si productia. In aceste cazuri nu exista nici o garantie nici macar
una morala si riscul de a pierde bani este foarte mare.
Alegerea spatiului pentru ferma de struti
Terenul trebuie sa fie relativ plat si se recomanda ingradirea lui precum si semanarea cu iarba, lucerna, etc.
Conditia principala care trebuie avuta in vedere atunci cand se vrea infiintarea unei microferme sau ferme de struti este ca aceste pasari sunt usor stresabile in special la zgomote puternice, asadar amplasarea ei trebuie facuta departe de sosele circulate, de zone industriale sau orice altceva ii poate stresa. De asemenea sa nu fie in zone cu curenti de aer foarte puternici si sa fie feriti de curiozitatea trecatorilor sau a localnicilor.
Constructiile
Avem
2 categorii de constructii, cele care sunt destinate adapostirii strutilor si
puilor si cele administrative. Familiile trebuie sa aiba la dispozitie un tarc cu dimensiuni cuprinse
intre 500 m patrati la 1000 m patrati ( sa nu fie foarte mic, dar nici foarte
mare pentru a se evita salbaticirea pasarilor). Adapostul indicat este o
constructie usoara din lemn cu o suprafata de aproximativ 20 m patrati. Nu se
recomanda zidarie deoarece strutii sunt animale salbatice - semisalbatice si
tot ceea ce ii inconjoara trebuie sa fie cat mai natural. In afara de acest
considerent sa nu se uite ca strutul este extrem de rezistent inclusiv la variatiile
de temperatura si isi petrece majoritatea timpului afara indiferent de anotimp.
In schimb cladirea in care sunt crescuti puii in prima parte a vietii lor
trebuie sa fie o constructie solida incalzita si izolata termic.
Cladirea in care se tine incubatorul (incubatoarele), la fel, trebuie sa
fie o cladire izolata termic si careia sa i se asigure o buna ventilatie si
temperatura
Celelalte cladiri: pentru furaje, moara, tocatoare, etc., - ramane la latitudinea proprietarului cum vor fi.
Sa nu se uite ca strutul are nevoie de nisip si pietris marunt pe care le inghite in vederea digerarii hranei si le mai foloseste pentru a se 'scalda'.
Determinarea scopurilor urmarite
Se apreciaza ca activitatea celor care se ocupa de struti trebuie sa fie facuta in mod riguros, cu o planificare exacta. Acest lucru se impune pentru ca fiecare scop urmarit determina un alt comportament. Cu totul altfel se planifica cresterea strutilor pentru prasila sau pentru carne decat - de exemplu - pentru delectarea proprietarului, ca hobby.
In cazul in care se intentioneaza cresterea strutilor ca ocupatie de baza, trebuie sa se aiba in vedere o planificare pe termen lung. Aceasta afirmatie este facuta pentru ca nu este indiferent nici ritmul de dezvoltare al septelului, calitatea pasarilor reproducatoare, posibilitatile de inmultire, de pastrare a unor caracteristici genetice, etc. Scopul urmarit este crearea unei populatii cat mai sanatoase, a unor linii de reproducere cat mai eficiente.
Spre exemplu, pasarile destinate taierii necesita un spatiu mai restrans. Scopul este atingerea unei greutati optime, a unei mase de carne in timp cat mai scurt si cu eficienta, costuri cat mai scazute.
Pentru strutii tinuti doar in scop estetic sau recreativ, nu trebuiesc recomandate activitati deosebite specifice ci pur si simplu respectarea conditiilor cat mai apropiate de cele din habitatul lor natural.
Mergand chiar pana la absurd, se poate considera ca unele persoane doresc sa tina aceste pasari in locul cainilor de casa. Trebuie sa se spuna ca uneori, strutii, datorita comportamentului deosebit de atent fata de straini, a lipsei de incredere in persoanele necunoscute, pot fi chiar mai periculosi decat un caine de paza.
Daca se doreste specializarea pe ferme de
inmultire, trebuie sa se acorde atentia cuvenita liniilor genetice, pentru ca
unicul scop este obtinerea de pui cat mai valorosi genetic in vederea
perpetuarii caracteristicilor lor. Ca atare rezultatele cele mai bune sunt
obtinute prin pui cu caracteristici de prima mana privind perpetuarea speciei.
Orice problema genetica sau incident de aceasta natura trebuie sa atraga
automat eliminarea exemplarului in cauza din liniile de perpetuare a speciei.
Daca insa exista o specializare pe elementul profit rezultat din valorificarea animalelor in abatoare, singurul scop urmarit trebuie sa fie obtinerea de exemplare cat mai valoroase sub aspectul cantitatii de carne, piele, pene si alti produsi care rezulta in urma sacrificarii strutului.
In orice caz, indiferent de scopurile urmarite, trebuie sa se evite inmultirea in cadrul acelorasi linii genetice, cu alte cuvinte imperecherea pasarilor care provin din acelasi cuib.
In ceea ce priveste eficienta activitatii de crestere a strutilor, aceasta este in relatie directa cu raportul venituri si cheltuieli. Marimea cheltuielilor de intretinere depinde si de destinatia, scopurile urmarite in timp ce veniturile depind de modul de valorificare a pasarilor si a produsilor acestora. Ele pot fi imediate dar mai reduse sau mai consistente dar intr-o perioada de timp mai indelungata.
Evident ca este foarte greu sa fie facute calcule exacte privind costurile respectiv veniturile previzibile. Se doreste doar afirmarea unor principii care trebuiesc avute in vedere la pornirea unei asemenea afaceri.
Pana la varsta de 4 luni, cresterea strutilor
necesita cheltuieli identice indiferent de orice destinatia ce li se va da. De
la aceasta varsta, in functie de scopul pentru care se cresc strutii,
cheltuielile se vor diferentia. Ele depind in primul rand de scopul pentru care
se cresc pasarile, locul si amplasamentul fermei, marimea si dotarea tehnica si
tehnologica a acesteia, marimea septelului, marimea si volumul cheltuielilor
necesitate cu intretinerea si cresterea pasarilor, diverse norme sanitare sau
de alta natura, obligativitatea unor autorizari, etc.
De regula, cheltuielile cu pasarile destinate prasilei sunt mai mari decat cele care se fac cu pasarile destinate sacrificarii. Cheltuielile legate de marimea fermei de struti si amplasamentul acesteia determina cheltuielile de transport si aprovizionare, achizitionare sau inchiriere a terenului, cladirilor, edificarea dupa caz a acestora, construirea gardului protector, etc. Nivelul tehnic si tehnologic implica existenta utilajelor de pregatire si administrare a hranei, utilajele de incalzire si iluminare, numarul si tipul clocitoarelor, etc. Marimea fermei sub aspectul numarului de pasari este determinanta in sensul diminuarii cheltuielilor fixe pe cap de pasare deci invers proportional cu numarul acestora. Asadar, pana la un anumit numar, cresterea septelului este favorabila din punctul de vedere al reducerii costurilor.
In continuare se va exemplifica un sistem de evaluare a costurilor in cazul unei ferme orientate spre obtinerea de profit.
Referitor la suprafata de teren necesara putem discuta o data despre terenul aferent exclusiv pasarilor - spatiul pe care ele traiesc si care este in functie de varsta acestora. Astfel, in functie de acest criteriu sunt necesare urmatoarele suprafete :
pui proaspat eclozati: 0 mp (metri patrati)/ buc. pasare
pui intre 6-16 saptamani: 6 mp/buc.
tineret intre 4 luni-2 ani: 100 mp/buc.
adult pentru prasila peste 2 ani: 350 mp/buc.
adult pentru ingrasare intre 4-14 luni: 10 mp/buc.
In functie de perioada cat strutii se gasesc in ferma, aceste cheltuieli sunt multipli sau fractiuni de cheltuieli anuale.
In materie de utilaje si cladiri se pune problema includerii in cheltuieli a amortismentului, a diverselor impozite pe cladiri si teren, etc.
Cheltuieli deloc de neglijat sunt cele cu consumabilele de natura dezinfectantilor, apei, energiei, etc.
In sfarsit cheltuielile cele mai ridicate sunt cu hrana strutilor si cu ceilalti adjuvanti necesari pasarilor, respectiv salariile pentru personalul muncitor din ferma. De regula, un muncitor poate satisface in mod optim necesitatile a maximum 60 pasari. Trebuie sa se aiba in vedere si un veterinar, un contabil, alte categorii de personal care se impun in functie de marimea fermei de struti.
Sfaturi utile
Afacerea se porneste prin achizitionarea primilor struti sau oua. Trebuie deosebita grija in ambele cazuri, daca se poate pe baza sfatului unui specialist pe care viitorul proprietar il va aduce cu el. Ouale de strut se achizitioneaza doar dupa o prealabila preclocire, dupa iluminarea care se face personal, cu originea bine determinata si asigurarea unui transport in conditii de siguranta totala, cu asigurarea microclimatului necesar. Ca atare trebuie sa alegem oua preclocite de cel putin 14 zile pentru ca embrionul prezinta un contur bine delimitat.
Nu se poate avea garantia unor linii genetice bune, ca atare se recomanda ca achizitiile sa se faca, inclusiv in cazul pasarilor vii, de la unitati cu reputatie si origine bine stabilita. Unitatile serioase tin evidentele liniilor genetice din care provin ouale respectiv puii, evidente din care rezulta locul provenientei, numar de progenituri rezultat, greutate, varsta, diverse tratamente prin care au trecut, etc. Pentru achizitionarea de struti in vederea reproducerii, se recomanda achizitii pe familii - deci a unui cocos si a doua gaini, cocosul fiind cu circa un an mai batran. Determinarea sexului viitoarelor achizitii sa se faca de catre un specialist.
Daca este posibil, vanzatorul sa fie rugat sa transporte el strutii sau ouale la locul fermei, acesta beneficiind de experienta unor transporturi anterioare. In acelasi timp, sa se solicite si hrana necesara pentru circa 3 - 4 zile, pentru ca schimbarea compozitiei acesteia sa nu determine stresarea inutila a pasarilor. Apoi treptat sa se adauge in hrana care li se administreaza propria compozitie, pentru a face tranzitia mai usoara.
Strutii tineri se vor obisnui cu noul lor loc in circa 3 - 4 zile. In aceasta perioada, circa 1 - 2 zile este posibil sa apara refuz de hrana sau o pofta mai redusa dar nu trebuie sa se intre in panica.
Chiar si in aceste conditii, insa, pasarile raman vigilente. Orice semn privind lipsa de vitalitate trebuie sa determine apelearea la medic, pentru ca pasarile sunt bolnave.
Niciodata sa nu fie puse pasari straine impreuna cu cele existente deja in ferma. Este necesara o carantina de minimum 10 zile, timp in care sa fie efectuate verificarile sanitar-veterinare privind noile pasari achizitionate. Daca nu se observa nimic deosebit, pe baza avizului veterinarului pot fi lasate pasarile impreuna. La inceput vor manifesta respingere si instrainare, dar nu trebuie sa se intervina decat in cazuri grave care pot afecta integritatea pasarilor proprii.
Transportul pasarilor de la locul achizitiei sa se faca de catre personal cu experienta si de regula in lazile speciale pe grupe de varsta. Peretii si podeaua acestei lazi trebuie sa fie prevazute cu covoare sau alte mijloace de protectie (paie), iar pe durata transportului trebuie sa fie evitate franele si accelerarile bruste. In cazul strutilor de varste mai mari se pot utiliza unele calmante care se administreaza inainte de transport. Este bine ca pasarile sa stea in intuneric pentru ca astfel ele se calmeaza si se aseaza stand in liniste. Daca transportul este indelungat, la 2 - 3 ore se da apa si eventual hrana. La sosire, strutii se elibereaza direct in spatiul de carantina in care sa iasa libere fara ajutorul nimanui.
Daca au fost achizitionate oua preclocite, ele se transporta obligatoriu in lazi speciale cu asigurarea microclimatului din clocitoarea in care se vor pune. Ouale nu se vor supune la socuri, scuturari si pe tot parcursul transportului se impune asigurarea ventilarii lor. Nu se recomanda iluminarea oualor noi decat dupa circa o saptamana.
Ferma
de struti - cresterea strutilor este o afacere foarte rentabila acolo unde
exista o orientare buna si organizare stricta. Investitia initiala este destul
de mare, dar rezultatele si satisfactiile sunt pe masura. Tinand cont si de
orientarea Romaniei din acest moment, ferma de struti este o optiune care
merita luata in calcul.
In acest sens, ferma noastra acorda o atentie deosebita materialului genetic, pentru a obtine productii deosebite, si a le oferi clientilor produse din linii atent selectionate, pentru ca acestea sa dea randament maxim.
Pentru cei care doresc sa inceapa o afacere in domeniul cresterii strutilor (indiferent daca este de nivel mic sau mare), asiguram consultanta privind cresterea strutilor, material genetic (oua de struti si pui de struti), aparatura necesara, si - la nevoie - desfacerea produselor obtinute de dumneavoastra.
Material biologic
Linia genetica pe care o detine o ferma este factorul dominant in
aceasta afacere. Insa pentru moment, cererea de pe piata U.E. fiind foarte
mare, nu se pune accent destul pe acest factor, dar in viitorul apropiat
fermele de elita se vor detasa clar. De aceea noi am ales constituirea unui
nucleu performant care sa aduca satisfactii si pe viitor. In acest sens
achizitiile initiale pe care le-am facut, chiar daca au insemnat un efort
financiar (si nu numai) deosebit am preferat sa fie din loturi de exceptie. Ca
urmare a acestui lucru in acest moment putem oferi material genetic de inalta calitate
din toate punctele de vedere si perfect aclimatizat.
Cresterea strutilor este o afacere extraordinar de interesanta,
atat ca specific al activitatii (este vorba, in definitiv, de niste pasari
complet neobisnuite in
Un ou de strut pentru incubat se vinde cu 15-30 euro, iar un ou de strut pentru consum se vinde cu 9-15 euro, in functie de numarul de oua achizitionate. Avand in vedere ca o femela depune anual 60-70 de oua, incepand cu varsta de 2,5-3 ani si pana pe la vreo 45 de ani, faceti singuri un calcul. Ouale se pot incuba la femele deja existente, la un pret de cca 10 euro care include curentul electric consumat de incubator, dezinfectantul etc.
Trebuie sa tineti cont ca puteti exploata aceste pasari si in alte directii: astfel, de la stut se valorifica si carnea, si ficatul, si penele, si pielea. Carnea a devenit o alternativa excelenta a carnii de vita, mai ales de cand cu scandalul 'vacii nebune', iar celelalte produse prezinta si ele suficiente atu-uri. In principiu, pana la varsta de 1 an un strut te costa 60-65 euro, poate si mai mult. La varsta de 1 an, cand un strut cantareste 90-100 kg, poate fi dat la abator, unde se plateste aproximativ 2,5 euro/ kg viu. Asadar, un castig de peste 150 de euro pe pasare. O piele de strut netabacita, in suprafata de 1,2-1,5 mp se vinde cu 100-200 euro, iar pentru 100 de pene mari se platesc cca 100 euro. Rezulta ca de la o singura femela de strut puteti obtine intr-un an venituri de peste 2.000 euro din valorificarea oualor si a puilor.
Nu uitati ca un strut traieste in jur de 50 de ani!
Pentru a demara aceasta activitate aveti nevoie, in principal, de patru lucruri:
4un teren de minimum 500-1.000 mp, in functie de numarul de pasari achizitionate si avand in vedere ca normele europene prevad un minim de 250 mp/pasare, amplasat intr-o zona uscata si luminoasa, ferita de vanturi puternice
4o instalatie de incubat (sau acces la o asemeneea instalatie)
4cunostinte de specialitate
4un furnizor serios de material biologic
Afacerea se poate incepe in mai multe variante:
4Prin achizitionarea de oua de incubatie, dar aici riscul este ca ouale sa fie mai mult sau mai putin fertile. In primele doua sptamani de viata, puii de strut au o rezistenta scazuta si se inregistreaza pierderi mari, chiar in conditii normale de crestere. Aceasta este totusi cea mai ieftina varianta de start.
4Prin achizitionarea de tineret in varsta de 3-5 luni. Este un inceput de ciclu care necesita o investitie relativ redusa, mai ales daca tineretul introdus in ferma la aceasta varsta va fi retinut pentru reproductie proprie. Odata ajuns la varsta de reproducere, de la acest efectiv se vor produce oua pentru incubatie (si din acestea pui de carne), inchizandu-se ciclul biologic de reproductie pentru o lunga perioada de timp.
4Inceperea activitatii cu struti de o varsta intermediara, preferabil a 'primei maturitati sexuale'. In acest caz, investitia (doar pentru strutii adulti) este acceptabila, dar, avand in vedere iminenta producere a oualor pentru incubatie, trebuie puse in functiune celelalte constructii si echipamente.
4Achizitionarea inca de la inceput a uneia sau mai multor familii de struti aflati la maturitatea sexuala, gata deci de inceperea ouatului. In acest caz, avand in vedere iminenta introducerii la incubatie a oualor, a eclozionarii acestora si a popularii spatiilor de crestere, trebuie ca la data achizitionarii strutilor maturi sa existe toate capacitatile necesare unui flux complet de productie la dimensiunile prevazute.
Porniti acum afacerea visata evitand greselile inerente inceputului!
Comandati acum aceasta lucrare si primiti setul de instrumente «Primele 100 de zile ale unui intreprinzator de succes». Acesta contine informatii utile despre:
Constituirea si functionarea firmei
4care este cea mai avantajoasa forma juridica pentru dvs. 4care sunt actele necesare constituirii 4la ce tarife de infiintare trebuie sa va asteptati
Sediul firmei
4cum sa va alegeti cel mau bun sediu 4cum sa va amenajati biroul pentru a va impresiona clientii 4ce echipamente va sunt necesare la inceputul afacerii
Initiere in contabilitate si fiscalitate
4care sunt documentele contabile, cum se intocmesc si care este circuitul lor 4cum trebuie sa organizeze si sa conduca contabilitatea o asociatie familiala, o persoana fizica sau o societate
Personalul firmei
4cum sa va construiti relatii solide cu angajatii dvs. 4cum sa va platiti salariatii 4cum sa incheiati contracte de munca avantajoase pentru dvs.
Relatia cu banca
4cum sa va alegeti banca 4cum sa obtineti un credit 4norme si proceduri bancare
Marketingul afacerii
4cum sa intocmiti rapid un plan de marketing de succes 4care sunt cei mai buni clienti ai dvs. 4cum sa va vindeti produsele sau serviciile cu minimum de efort si maximum de profit
Asigurarea afacerii
4de ce este necesar sa va asigurati afacerea 4ce tipuri de asigurari puteti incheia 4care este procedura de asigurare
Tinerea Strutilor
Pasarile pot fi tinute pe suprafete mari (crstere extensiva- avantajul consta in faptul ca pasarile nu trebuie sa fie hranite suplimentar, sau doar foarte putin), pe suprafete medii (cresterea semiintensiva sau mixta), dar la fel de bine pe suprafete mici (crestere intensiva-pasarile trebuie hranite). In Europa se pot intilni toate formele de crestere.
Strutii se pot tine pe toate formele de teren, chiar si pe acele terenuri care sint inadecvate pentru agricultura.
Strutii nu polueaza terenul asa cum este intilnit la cresterea altor animale.
Animalele nu sint pretentioase la
hrana, ele se pot hrani cu fin, lucerna
tocata si un amestec de cereale ( porumb, griu, secara, orz, floarea soarelui,
soia) intr-un raport de 2 parti lucerna si o parte cereala. De asemenea pot fi
hranite cu varza tocata, dovlecei,
La virsta de taiere, pe care o ating pasarile dupa ca. 10 - 13 luni, se poate obtine o cantitate de ca 35 kg carne superioara, o suprafata de ca. 1,5 mp piele si o serie de alte produse.
Pasarile au o fertilitate de ca. 30 -35 de ani, timp in care se pot creste anual ca. 30 de pui/gaina.
Sistematica strutului si caracteristici anatomice diferite
Strutul face parte din familia ratitelor. Carcteristica principala care il difera de celalalte pasari este lipsa carinei. Toate ratitele sint incapabile sa zboare.
In prezent grupul ratitelor se imparte in cinci familii:
Familia strutului (strutioniformes)
Specia: Struthio camelus
subspecia:
subspecia:
subspecia:
subspecia: S.c.australis (strutul sudafrican)
Familia Nandus (Rheiformes) (America de Sud)
Familia casuarii (Casuariformes)
Casuari (
Emus (
Familia Kiwis /Apterigiformes/ (
Familia Tinamiformes
Legenda
1. Struthio camelus camelus
2 Struthio camelus syriacus (disparut cam la 1960)
3.Struthio camelus molibdofanes
4.Struthio camelus massaicus
5.Struthio camelus australis
?.Tinuturi ale Africii si Asieie unde strutul salbatic s-a putut intilni inca cu citeva decenii in urma. Intre timp a disparut pe zone intinse
Strutul african de ferma reprezinta o incrucisare intre S.c.camelus si S.c.australis, mai este cunoscut si sub denumirea de African Black respectiv S.C. domesticus.
Muschii pieptului sint atrofiati, claviculele lipsesc, sternul are doar functie de protectie. Primele doua degete detin ghiare. Spre deosebire de alte pasari alergatoare, strutul are la picioare doar doua degete.In afara femurului, oasele piciorelor nu mai sint pneumatizate.Glanda uropigina lipseste.
Strutul este o pasare ierbivora, a carui aparat digestiv se aseamana cu cel a calului.
Strutul poata sa atinga a inaltime de 1,75 - 2,7 m si o greutate de 110 - 150 kg.
Maturitatea sexuala incepe la strutul crescut pe ferma la virsta de 2-3 ani, si poata sa oua ca 40 - 100 oua anual. Strutul poata sa traiasca pina la o virsta de 60 - 70 ani.
Temperatura corporala are in medie 39,3 ° C.
Istoric
Strutul popula inca la sfirsitul sec. 19. stepele si deserturile africii si partea de vest al asiei din sudul Algeriei pina in Africa de Sud, de asemenea in stepa asezata intre Nil si Marea Rosie, in zonele de desert ale Eufratului, in Arabia si Persia de Sud, oriunde solul este acoperit cu o vegetatie cit de rara si exista apa. El traieste in familii alcatuite dintr-un cocos si 2 pina la patru gaini. Atunci cind conditiile climatice o impun, face si deplasari indelungate. In acest cazi formeaza turme. Atunci cind alearga isi desface aripile si poata sa depaseasca un cal de cursa.
Simturile de vedere, auz si miros sint foarte bine dezvoltate. Strutul este o pasara foarte proasta care o ia la fuga ori de cite ori apare ceva necunoscut sau neobisnuit.
Se hraneste cu iarba,
Strutul salbatic isi face cuibul intr-o mica adincitura facuta pe sol, in care gainile oua impreuna ca. 30 de oua, iar altele in jurul cuibului. O gaina oua 12-15 oua. Oul are o lungime de 14-15 cm si o latime de 11-12 cm, culoarea fiind alb-galbuie, si cintareste in media 1440 g. Galbenusul este foarte gustos. Oule sint clocite in primul rind de cocos. In interiorul africii pasarile acopera ouale cu nisip si le parasesc citeodata ore intregi. Dupa 42-52 zile ies puii, care sint acoperiti cu ace asemanatoare celor ariciului, pe care le pierd pina la virsta de doua luni, cind incep sa primeasca penajul gri ca la femele; la doi ani se coloreaza penele la masculi, care ajung la maturitate sexuala la trei ani. Cuibul si puii sint bine paziti si aparati de struti.
Vinatoare de struti se facea cu
deosebita placere in intreaga
In
De la o pereche de struti se
obtin de regula 60 - 70 de oua/an. Atunci cind sint lasate pasarile sa
cloceasca singure, se obtin doar cel mult 35 de oua/an din care un sfert de oua
se pierd, pe cind prin incubarea artificiala pierderile sint minime. Puii au
nevoie de o ingrijire atenta. Ei ating la virsta de 1,5 ani greutatea adulta.
La virsta de 1an se recolteaza penele prin smulgere. Incepind de atunci se taie
penele mature deasupra pielii la intervale de opt luni. Incepind cu virsta de 4
ani se pot recolta anual ca 30-40 pene alb-lucioase de la cocos. Ca cele mai
frumoase pene sint considerate cele de Alepo din desertul sirian dupa care
urmeaza penele
Prima dovada care atesta
existenta strutilor o reprezinta un desen pe piatra gasit in
In picturile murale egiptene se pot recunoaste ca strutii au fost oferiti regilor sub forma de tribut. Penele foloseau deja atunci pentru impodobire si reprezentau simbolul dreptatii. Ouale se foloseau in scopuri medicinale. Faraonului Tutancamon i s-a dat un pamatuf din pene de struti pentru calatoria lui de apoi.
La asirieni strutul era probabil
o pasare sfinta. Cele mai vechi sculpturi arata imbracaminte acoperita cu pene
de struti. Penele lui imodobesc imbracamintea oamenilor prezentati pe cladirea
cea mai veche din
Scriitorii antici relatau des despre forma si felul de viata al strutilor:
Elius Lampridius relateaza ca regele Heliogabal a servit odata la masa creierul de la 600 de struti.
Pausanius relateaza ca
Herodot aminteste ca poporul
libian folosea la aparare pe timp de razboi coifuri din piele de struti,
Xenofon scrie ca ar fi vazut pasarea in
Iulius Capitolinus relateaza ca in timpul jocurilor de vinatoare la curtea imparatului Gordian au aparut odata 300 de struti colorati rosu. Flavius Vopiscus relateaza despre imparatul Probus, care cu o ocazie asemanatoare, a daruit populatiei 1000 de struti.
Ofiterilor romani se permitea ca decoratie speciala sa poarte pene de struti pentru impodobirea coifurilor. Romanii plateau o avere pentru grasime de struti care se presupunea sa aiba insusiri extraorinare. Penrtru mirarea spectatorilor se prezentau in circul Romei struti caraora dupa ce erau decapitati alergau inca un timp prin arena.
Pentru a se hrani vinau unele triburi arabe struti si confectionau imbracaminte din pielea lor.
Strutii se regasesc si in mitologia greceasca si au fost reprezentati in special ca animale de tractiune.
In sec. 3 e.n. dictatorul Firmius din Egipt se lasa tractat de struti.
Si in china antica se dadeau ca si cadou oua de struti la curtea imparateasca.
Biblia considera strutii facind parte din categoria de animale murdare (HIOB,cap.39, 13-18). Ele sint descrise ca pasari care traiesc singuratece, in case si palate parasite, lipsite de spirit si care se comporta si isi cresc cu gruzime puii lor. Evreilor le este interzis consumul carnii de struti.
In eviul mediu penele de struti au ajuns si pe pietele europene.
Din timpurile mai apropiate trebuie amintita folosirea penelor de struti in criminalistica.
Prima incercare de cresterea strutilor dateaza din timpurile imparatului Barbarossa (1125-1190 e.n.). Acesta incerca sa cloceasca oule cu ajutorul soarelui sicilian.
In Africa de Sud se cresteau struti pe ferme inca din secolul 18., dar abia dupa descoperirea incubatorului incalzit cu petrol in anul 1869 de catre Arthur Douglaa din Grahamstown, provinca capului, a fost posibila cresterea pe scara industriala.
In
Struthio camelus siriacus (strutul arab) a disparut in jurul anului 1960.
In
Scheletul /prezentare schematica
1 .Atlas
2. Axis
3. Ultima vertebra a gitului
4. Prima vertebra a gitului
5. Vertrebre sacrale
6. Os sacral
7. Osul ischiatic
8. Osul pubian
9. Humerus
10. Radius
11. Ulna
12. Osicioarele miinii
13. Oasele degetelor
14. Sternum
15. Coracoid
16. Scapula
17. Coastele
18. Femur
19. Menisc
20. Tibia
21. Articulatia intertarsiala
22. Tarsometatarsus
23. Degete
Crescatorii de struti care:
impiedica aparitia fracturilor si ranirea strutilor prin construirea de imprajmuiri profesionale si alegerea terenurilor potrivite
impiedica aparatia imbolnavirilor cu germeni de enterita, clostridii, histomonade etc. aplicind conditii de buna igiena a pasarilor
hranesc pasarile in functie de necesarul lor
sprijina conditiile naturale de adaptare si rezistenta a pasarilor punind la dispozitie grajduri uscate, negeroase si fara curenti de aer
vor avea in cele mai putine cazuri animale bolnave.
Datorita faptului ca nu se poate exclude niciodata o eventuala imbolnavire sau infectie, enumaram in continuare majoritaea imbolnavirilor posibile la struti:
Boli virale:
Variola
Influenta aviara
Infectii virale provocate de corona-. adeno, si arbovirusi.
Boli bacteriene
Infectiile ombilicale (omfalitis)
Pneumonie
E. coli-enterita
Septicemie
Enterita necrotica in urma infectiilor cu clostridii
Gastrita megabacteriana
Infectii cu campilobacter
Antrax
Tuberculoza (micobacterioza)
Infectii oftalmice: conjunctivita, rinita si sinusita
Micoplasmoza ( micoplasma sinovie si m. gallisepticum)
Ornitoza (clamidii)
Imbolnaviri cu mucegaiuri si ciuperci
Candidoze
Aspergiloze
Dermatita micotica
Endoparasiti
Coccidioza
Histomonoza
Viermi intestinali: houtthynia struthionis si libyostrongylos douglasii
Ectoprasiti
Capuse
Paduchi
Insecte de pene (misconi)- pterolichus bicaudatus
Musca de struti- hipoboscis struthionis
Boli nutritive
Malnutritie- boli provcate prin lipsuri alimentare cu vitamine si minerale
Deformatii ale oaselor
Constipatii
Rahitism
Otraviri
Provocate prin supradozare sau folsire de medicamente necorespunzatoare (de ex. medicamentele cu tibenzol si mebendazol, lindan, grupul inoforelor, furane)
Plante otravitoare: colchicum autumnale, dafne mezereum, taxus, patrunjel s.a.
Otraviri cu rodenticide (otrava folosita impotriva rozatoarelor)
Micotoxine aflate in silozuri, T2-toxin
Botulism
In special la pui pot aparea infectii ombilicale,deformatii ale picioarelor si degetelor, diaree si infectii intestinale (E. coli, salmonelle, histomonas s.a)
Cea mai buna profilaxa consta in cresterea pasarilor in conditii igienice optime, observarea permanenta a pasarilor si anuntarea medicului veterinar atunci cind se observa o schimbare de comportament.
Inainte de a incepe tratamente cu antibiotice sau alte substante, se recomanda luarea de probe pentru microbiologie: culturi de singe, culturi de scaun, culturi de urina.
Faceti periodic o verificare a excrementelor si verificati daca pasarile nu sint atacate intern sau extern cu paraziti..
Carnea
Carnea de strut este o carne foarte superioara, frageda, gustoasa si face parte din categoria carnilor rosii. Este o carne cu un continut redus de grasimi (in medie 1% respectiv 105 Kcal./100g) si colesterol (sub 60 mg/100g). Ea se poate prepara la fel ca si celalate carnuri cunoscute in alimentatia traditionala (pui, porc, vita), se poate prepara la gratar, la cuptor, in forma de gulas, tocatura, friptura, se pot face cirnati, sunca afumata etc.
Strutii au fost datorita calitatilor carnii lor, dealungul timpului vinati. Acest lucru a condus aproape pina la disparitia totala a acestui animal. In prezent traiesc in libertate doar un numar redus de pasari din specia Struthius camelus camelus in Africa de Nord, in partea de nord a Saharei.
Toti ceilalti struti din familia struthio camelus sint considerati ca facind parte din speciile de struti domestici, respectiv descendenti ai incrucisarilor de subspecii de strutio camelus (camelus, massaicus, molibdofanes, australi,).
Una din retetele cele mai vechi cunoscute, este cea gasita in cartea "De Re Coquinaria", atribuita lui Apicio, care era contemporan cu Tiberius. Aceasta scriere contine ca 400 de retete culinare din care una prezinta si o retete de preparare cu carne de strut:
Friptura de struti in sos de menta.
STRUZZO BRASATO IN SALSA ALLA
MENTA Fai tostare in un pignattino su fiamma viva 1 cucchiaino di cumino.
Polverizza 6 grani di pepe, 1 manciata di foglie di menta (in mancanza, 1
cucchiaino di menta secca), il cumino, mezzo cucchiaino di semi di sedano e 5
grossi datteri snocciolati ; riprendi e trasferisci in tegamino con 2
cucchiaini di miele, 1 cucchiaino di aceto, 3 cucchiai di passita di Pantelleria, 3 cucchiai di salsa di soia, 3
cucchiaini di pasta di acciughe e 1cucchiaio d'olio. Fai bollire finchè
i datteri sono ben disfatti. Aggiungi
cautamente 3 cucchiai di amido di frumento, mescola perché non faccia grumi,
aggiungi la carne di struzzo e 100 gr di farina o di orzo già ammollati
; fa' bollire per almeno un'ora, o almeno finchè la carne è ben
cotta, aggiungendo acqua di tanto in tanto. Sgocciola la carne e tienla in
caldo. Rompi i grani
Sugestii pentru prepararea carnii de struti
Carnea proapsata se spala cu apa rece si se sterge cu un tifon inainte de preparare.Asemenea si carnea vacumata se spala inante de preparare si se usuca cu un tifon, cirpa de bucatarie sau servetel.
Mirosul tipic al carnii vacumate dispare dupa citeva minute.
Se recomanda marinarea carnii in
ulei cu amestec de condimente (
Toate tipurile de carne se pot prepara imediat.
Steak si filet:
Se taie carnea transversal fibrelor de muschi. Se prajeste in ulei vegetal cite doua trei minute pe ambele partiastfel ca interiorul sa ramina roz (medium). Sare se pune abia la sfirsit.
Se recomanda sa se puna carnea gata pregatita pe farfurii calde si sa se lasa acoperit cu folie de aluminiu ca. trei minute.
Sosul de friptura se stinge cu fond de carne, vin rosu sau calvados, smintina si se condimenrteaza. Servirea sa se faca pe farfurii preincalzite.
Un sos bine preparat si condimentat face condimenatrea carnii inutila. Gustul delicat al carnii este astfel evidentiat.
Friptura sau gulas:
Preparea se face la fel ca la celalalte carnuri cunoscute (porc, pui, vita). Prepararea se face dupa gustul dumneavostra.
Felii de git:
Se prepara ca si coada de bou, sau dupa reteta italiana 'Ossobuco'.
Retete gustoase din carne de strut
Felii marinata din carne cruda de strut
Ingrediente pentru 4 persoane:
250 g carne de strut (filet), 2
limone, ulei de masline extra, ulei alb de trufe, 40 g parmesan , 8 buc.
champignon proaspete, 1lingura de
Preparare:
Se inveleste carnea de strut in
folie, i se da forma si se ingheata usor, apoi se taie in felii subtiri si se
aranjeaza pe farfurii calde. Se condimenteaza cu sare si piper proaspat
macinat, se presare cu suc de limone, ulei de masline si trufe peste care se
pun ciupercile taiate felii, se presare deasupra parmesan si
Se serveste cu: piine prajite cu sardele
Bauturi: vin spumos sec sau un vin alb sec si usor
Steak de strut in sos de calvados
Ingrediente pentru 4 persoane:
4 buc. steak á 150 g, 2 linguri de grasime de unt, 150 g Crème fraiche sau smintina, 2 cl Calvados, sare, piper
Preparare:
Bucatile de steak se prajesc la foc mare in grasime de unt ca. doua minute pe ambele parti, dupa care se scot si se pun la cald. Se pune in aceeasi cratita Crème fraiche si se fierbe la foc mic cu fond de carne, apoi se toarna calvados si se condimenteaza cu sare si piper proaspat macinat. Se aseaza carnea pe farfurii si se toarna sosul deasupra.
Se serveste cu: Pommes
Bauturi: Vin rosu sec sau demisec
Medalioane umplute de strut in invelis de praz
Ingrediente pentru 4 persoane:
4 felii de carne de struti á 160 - 180 g (filet - gros de ca. 3 cm), 50 g champignon proaspete, 1 lingura de ceapa marunt tocata, 30 g de sunca fiarta si tocata marunt, 1 lingura rasa de pasta de tomate, 1 lingura de frunze tocate de patrunjel, sare, piper, unt, grasime, 4 felii late de praz
Preparare:
Prin taiera laterala a carnii se
face cite un buzunar. Se taie ciupercile marunt, se prajeste ceapa in unt, se
aduaga sunca, ciupercile si pasta de tomate. Se fierbe totul la foc incins pina
cind surplusul de lichid este evaporat. Dupa aceea se lasa sa se raceasca, se
amesteca cu frunzele de patrunjel, se condimenteaza cu sare si piper si se
umple cu grija carnea. Carnea umpluta se inveleste in felii de praz si se
leaga. Se prajeste in grasime dupa care se introduce la cuptor. Fondul de
friptura se stinge cu vin sau
Se serveste cu: Legume proaspete sau gnochii, crochete sau gratin de cartofi
Bauturi: un Burgund sec sau vin rosu
Rulade de strut
Ingrediente pentru 4 persoane:
4 felii de carne pemtru rulada, ca 200 g carne taocata prajita, frunze proapspete, sare, piper, 40 g grasime, 120 g legume prajite, 1 lingura de pasta de tomate, sare, piper, vin rosu, fond de carne
Preparare:
Se intind feliile de carne, se toaca frunzele si se amesteca cu carnea tocata (prajita), se condimenteaza cu sare si piper. Feliile de carne pe care sa intins tocatura de carne se invelesc si se leaga. Ruladele se condimenteaza cu sare si piper si se prajesc scurt in grasime incinsa.
In aceeasi cratita se prajesc legumele, se adauga ruladele si pasta de tomate dupa care se mai prajesc scurt toate impreuna. Apoi se presara faina, se amesteca cu grija si se stinge cu vin dupa care se adauga fondul de carne pina ce ruladele sint acoperite si se fierbe totul. Se lasa in continuare cratita cu capac la foc mic. Eventual se mai adauga ceva lichid.
Se scot ruladele si se pun la loc cald. Se strecoara fondul, care se lungeste eventual cu fiertura de carne, se condimenteaza si se toarna peste carne.
Se serveste cu: pireu de cartofi si rosii la gratar.
Bauturi: vin rosu sec
Tocanita de strut
Ingrediente pentru 4 persoane:
1 kg carne de struti pentru friptura sau gulas, sare, piper, boia dulce, 5 linguri ulei de masline, 1 ceapa mare tocata, 2 linguri pasta de tomate, 0,1 l vin alb, 4 linguri faina, 1 l fonde de carne, 1 buchet de frunze (praz, cimbru, patrunjel, dafin)
Preparare:
Se taie carnea in cuburi, se condimenteaza cu sare, piper si boia dupa care se prajeste scurt in ulei incins. Se aduaga ceapa tocata si se lasa la foc (se amesteca din cind in cind) pina primeste culoare.Se toarna surplusul de ulei si se adauga pasta de tomate, se prajesc scurt impreuna si se stinge cu vin alb.
Dupa ce surplusul de lichid s-a
evaporat, se presara faina si se incalzeste amestecind totul. Se adauga fond de
carne, buchetul de
Se serveste cu: galuste de cartofi, teitei, legume proaspete, salata de ardei
Bauturi: vin alb sec sau demisec
Strut chinezesc
Ingrediente pentru 4 persoane:
200 g carne de struti (filet), 1lingura de amidon de cartofi sau porumb), , 40 g ciuperci Shiitake uscate, 2 linguri de sos de soia,, cite 50 g morcovi, telina si prazi taiate felii, 1 ceapa mica taiata felii, germeni de soia, muguri de bambus, 2 linguri de ulei de sesam, 5 linguri fonde de pasare, sare, piper, condimente chinezesti si sos de soia
Preparare:
Se taie carnea de strut in felii subtiri (eventual se ingheata inainte), se condimenteaza cu sare, piper, sos de soia si se presara cu amidon
Uleiul de sesam se incinge intr-un Wok in care se prajeste ca 2 minute carnea. Se impinge carnea la margine si se introduc feliile de legume, ciupercile inmuiate de shitake, ceapa taiata, sos de soia. Apoi se aduga fonde de pasare si se prepara legumele al dente dupa care se adauga din nou carnea, se amesteca, se condimenteaza cu condimente chinezesti.
Se serveste cu: orez sau teitei chinezesti
Bautri: Ceai de lamaita, vin incalzit de orez, vin alb de Burgund
Ciorba de strut
Ingrediente pentru 4 persoane:
1 kg carne de struti pentru supa, 1 l fonde, 1/2 l apa, morcovi, telina, praz, 2 cepe, 400 g cartofi, 1 cuisoare, 1 frunza dafin, sare, piper, nuca de muscat, patrunjel tocat, unt
Preparare:
Se taie carnea in cuburi, se taie morcovii, telina si prazul in felii, se prinde frunza de dafin cu cuisor de ceapa curatata. Se pune fondul impreuna cu apa la fiert, se aduaga carnea, legumele si ceapa si se fierbe ca. 60 de minute la foc mic. Se aduaga cartofii taiati cubulete si se fierbe totul inca 20 de minute dupa care se condimenteaza cu sare si piper proaspat macinat.
Se serveste cu: Baguette proaspat.
Bauturi: un Burgund alb sec sau demisec, sau Riesling
Ossobuco din git de strut
Ingrediente pentru 4 persoane:
8 felii git de strut, 1 ceapa, 1 catel de usturoi, 1 doua liguri de faina, ½ ligurita sare, piper, maioran uscat, 1 virf de cutit piper alb, 100 g unt, 1 ceasca vin alb, cite o bucatica de coaja de portocala si de lamiie, ½ ceasca de fonde de carne, 1virf de cutit de nuca de muscat
Preparare:
Se taie ceapa in forma de inele, se marunteste usturoiul. Se amesteca faina, sare, piper si maioran si se intorc feliile de git in acestea. Jumatate din cantitatea unt se topeste in tigaia si se prajesc ceapa si usturoiul pina devin sticloase. Se adauga feliile de git si se prajesc pe ambele parti. Se adauga vinul, coaja de portocala si lamiie si se frige ca. 50 - 60 minute la foc mic (din cind in cind se adauga fond de carne). Se scoate carnea si se pune la loc cald. Sosul se stracoara, se amesteca cu restul de unt si se condimenteaza cu muscat si ceva sare.
Se serveste cu: gäluste din gris si ciuperci fripte sau taitei si salata verde.
Bauturi: vin alb sec
b
CRESTEREA STRUTILOR
CRESTEREA STRUTILOR IN SISTEM INTENSIV
- opinii si comentarii-
1.Introducere
Ca in orice afacere, cei care intentioneaza sa inceapa cresterea strutilor
trebuie sa fie la curent cu foloasele ce rezulta din aceasta activitate.
Daca initial strutii au fost crescuti extensiv, la ora actuala cresterea
acestor animale a capatat un caracter economic, intensiv, urmarindu-se
obtinerea unei greutati convenabile pentru taiere, in cel mai scurt timp.
In continuare, va vom prezenta pe scurt elementele strutului ce pot fi
valorificate actualmente pe piata.
In primul rand, pielea, care este foarte moale si rezistenta, fiind cea mai
rezistenta piele naturala comercializata.
In al doilea rand, carnea de strut, asemanatoare cu cea de vita in ceea ce
priveste culoarea si gustul, avand insa un continut mult mai redus de grasimi,
colesterol si calorii. Astfel, carnea de strut reprezinta o alternativa
excelenta pentru persoanele care doresc sa consume hrana sanatoasa, cu continut
redus de calorii, colesterol si mai ales grasimi.
Penele de strut sunt folosite pentru confectionarea mastilor de carnaval, a
evantaielor iar pamatufurile din puf d e strut sunt recomandate pentru
stergerea prafului de pe mobila.
Ouale pot fi folosite in alimentatie si pentru decoratiuni interioare.
Oasele de strut sunt utilizate in hrana animalelor, macinate foarte fin,
reprezentand o sursa foarte buna de calciu.
Uleiul de strut are insemnate proprietati terapeutice, fiind folosit in
industria cosmetica la prepararea cremelor pentru ingrijirea tenului.
2. Scurt istoric
Cresterea strutilor in ferme, asa cum se intalneste astazi in Africa de Sud si
in alte regiuni, s-a dezvoltat probabil intre anii 1857 si 1864 ca o noua
ramura in agricultura. Comertul cu pene de strut insa, are o vechime de cateva
secole, datand din civilizatiile primitive, in special in timpul imperiilor
Egiptean, Asirian si Babilonian. Exista marturii in Biblie, hieroglife si
istorie despre existenta strutilor chiar inainte de Hristos. Continentul
african, in special zonele vaste de desert, reprezinta habitatul natural pentru
aceste pasari. Din cele mai indepartate timpuri, penele de strut au fost
folosite in scop decorativ. In Egiptul Antic ele reprezentau un simbol al
justitiei. Penele acestor pasari salbatice erau exportate din
Numerosi indivizi au afirmat faptul de a fi fost primii care sa creasca si sa
smulga penajul pasarilor vii. Exista dovezi despre un numar de fermieri din
Little Karoo si Capul Estic care aproape simultan (1863) au crescut struti.
Dupa ce Arthur Douglas a construit si patentat primul incubator pentru ouale de
strut, numit Eclipsa, in 1896, aceasta industrie a luat rapid amploare.
Primul succes in cresterea strutilor a avut loc in Europa, la Gradina Zoologica
din Marsillia.
Strutii au fost importati pentru prima data de
Primii struti pentru imperechiere (aflati in afara supravegherii Gradinii
Zoologice) au fost adusi din
Strutii au ajuns din Olanda in Slovacia, in iunie 1992, si apoi exportati in
Republica Ceha. Au fost adusi cu scopul unic de a popula fermele din aceste
tari.
Astazi, strutul domestic este crescut pentru pielea de foarte buna calitate,
carnea fara grasimi si penajul fin. Obiectivele actuale vizeaza cresterea
strutilor: 60% pentru piele, 14% pentru carne, 11% pentru pene si 15% pentru
altele (exempalre vii, oua si turism). Aceasta reprezinta o buna parte din
veniturile industriei Sud-Africane.
In prezent, cresterea strutilor in ferme reprezinta o industrie in dezvoltate
in tari precum SUA, Canada, Israel, Olanda, Anglia, Germania, Austria, Franta
etc.
3.
Strutul este cunoscut ca o pasare incapabila sa zboare, avand aripile
nedezvoltate. Strutii sunt cele mai mari pasari din lume, caracteristica
specifica si pasarilor Emu, Rhea, Kiwi sau Kassowari.
Sunt mai multe tipuri de strut:
Strutul african negru domestic este obtinut prin incrucisari selective din
speciile albastra si rosie.
Strutul cu gatul rosu, salbatic, este originar din Africa (
Strutul african negru domestic are talia si greutatea mai reduse fata de
exemplarele salbatice si are penajul de culoare mai inchisa. Pielea este mai
slab pigmentata.
Masculii de strut cu gatul rosu au pielea de culoare crem-albicioasa pe pulpe
si gat, cu exceptia perioadelor de imperechere, cand tegumentul gatului si al
pulpelor capata o culoratie roz-rosiatica puternica.
Maculii de strut cu gatul albastru au pielea de culoare cenusiu-albastruie pe
gat, picioare si pulpe iar in perioadele de imperechere numai partea anterioara
a pulpelor capata o coloratie rosiatica. Femela adulta de strut cu gatul
albastru are aceeasi coloratie cenusiu-albastruie, in timp ce femelele de strut
cu gatul rosu au pielea de culoare crem-albicioasa. Penajul masculilor adulti
este negru cu alb iar cel al femelelor variaza de la gri-deschis pana la
gri-maroniu.
Strutii cu gaturile rosii si albastre traiesc intre 20 si 30 de ani in mediul
lor natural.
Strutii africani negrii domestici pot sa traiasca si sa se reproduca pana la
varste de 50 de ani.
Strutul ajunge la greutatea normala a adultului intre 18 si 20 de luni,
continuand sa mai castige in greutate cateva luni, dupa care greutatea lor
stagneaza.
Inaltimea strutului variaza intre 2,15 si 2,17 metri. iar greutatea poate sa
varieze intre 100 si 175 kg.
De regula, strutii sunt sacrificati dupa primele 10-14 luni. Pubertatea la
struti incepe in jurul varstei de 15-16 luni, fiind insotita de producerea de
hormoni care ii fac carnea tare, dandu-i un gust neplacut. Se considera ca
strutii care ajung la greutatea de cel putin 120 kg sun buni pentru
sacrificat.
Desi strutii nu sunt pasari zburatoare, aripile lor sunt surprinzator de
puternice. Au gaturi lungi, capete scurte, cu ochii mari si ciocurile mici.
Atunci cand alearga, isi deschid aripile mici, iar pentru aparare isi folosesc
picioarele puternice. Strutii isi folosesc aripile pentru a se apara, precum si
in cadrul ritualului de imperechere. Picioarele sunt prevazute cu doua degete
care ii ajuta sa atinga o viteza de pana la 60 km/h. Principalul mijloc de
aparare se realizeaza prin lovire; unele exemplare se apara si ciupind cu
ciocul sau muscand, atunci cand sunt amenintate.
Strutul traieste 20-30 ani in salbaticie, dar in captivitate poate atinge
varsta de 40-70 ani.
Strutii dispun de o serie de trasaturi ce ii avantajeaza, precum o vedere
excelenta, canale auditive externe largi care ii permit sa auda foarte bine,
picioare foarte puternice. Datorita acestor calitati, mortalitatea in randul
adultilor este destul de redusa. Mortalitatea in randul exemplarelor tinere,
insa, datorata animalelor de prada, este de peste 90%. Datorita acestor
calitati, mortalitatea in randul adultilor este destul de redusa. Mortalitatea
in randul exemplarelor tinere, insa, datorata animalelor de prada, este de peste
90%.
Strutul devine adult intre lunile a 16-a si a 18-a, atingand inaltimi de 2,15
metri. Continua sa creasca in greutate, astfel ca un strut matur poate sa
atinga greutati de peste 150 de kilograme.
Strutul poate sa devina apt de reproducere incapand cu varsta de doi ani,
masculii maturizandu-se mai tarziu decat femelele. Femelele incep sa depuna oua
intre varsta de doi si trei ani, in timp ce masculii devin fertili abia dupa
4-5 ani. In captivitate, femelele pot sa depuna pana la 100 de oua pe an, in cele
mai fericite cazuri, media anuala de oua depuse fiind de 20i pana la 40. Ouale
de strut au o culoare albicioasa, cantarind 1-1,5 kg si sunt ouate de regula
dupa-amiaza tarziu. Desi o singura femela se poate imperechea de mai multe ori
pe zi, se considera ca o singura imperechere este suficienta pentru
fertilizarea oualor pe parcursul unei intregi saptamani.
Masculii adulti de strut au penajul de culoare neagra, cu varfurile aripilor
albe, in timp ce femelele sunt de talie mai mica si au culoare gri-maronie.
Masculii de strut proveniti din zonele estice ale Africii au pielea de culoare
roz sau rosie, fiind cunoscuti mai bine sub denumirea de "gaturi rosii", in
timp ce strutii provenind din zonele mai sudice ale Africii au pielea de
culoare vanata-albastrie, fiind cunoscuti sub denumirea de "gaturi-albastre".
Culoarea pielii de pe gaturile strutilor este determinata de prezenta
testosteronului, hormon sexual masculin, in timp ce culoarea penelor este
determinata de nivelul hormonilor estrogeni, specific feminini, care apar in
procente scazute si la masculi. Astfel. Strutii castrati isi pastreaza
caracteristica coloristica a penajului, dar nu si a pielii, in timp ce femelele
de strut, inaintea maturizarii, sau in conditiile unei dereglari hormonale, pot
sa aiba si ele penajul de culoare neagra.
Strutii prezinta un grad inalt de adaptabilitate. Temeratura lor medie se
situeaza intre 39-40 grade Celsius. In timpul sezonului cald, strutii isi
scutura aripile pentru a se racori. In timpul sezonului rece, ei isi folosesc
aripile pentru a-si acoperi picioarele. Mecanismul de tremoreglare specific
strutului il confera capacitatea de a se adapta la conditii diferite de vreme
cu variatii mari de temperatura.
Strutii sunt ierbivori, hranindu-se cu diferite specii de plante si arbusti. In
majoritatea cazurilor, plantele si fructele suculente reprezinta o componenta
esentiala in alimentatia lor, alaturi de insecte si soparle. In salbaticie, ei
parcurg distante mari pentru a-si procura hrana si apa necesare. Strutilor le place
apa, pot inota, dar pe de alta parte, ei sunt capabili de a trai fara apa
perioade indelungate, asemanator camilelor. Cu toate acestea, se vor afla
intotdeauna aproape de apa, avand nevoie de circa 8 litri pe zi. Aceasta
abilitate, alaturi de silueta, poate duce la confundarea lor cu camilele,
privind de la distanta, de aici denumirea de "pasare-camila".
II. Pozitii de dormit specifice strutilor
Strutii sunt de obicei foarte calmi, traiesc in cupluri sau grupuri mici, in
desertul african. Sunt animale pologame, masculii avnd de obicei o femela
preferata si alte cateva alaturi. Masculul sapa o groapa in pamant, pentru
cuib. Ouale sunt depuse in aceste cuiburi iar masculul le cloceste noaptea, in
timp ce femela cloceste ziua. Ouale depuse pot fi in numar de 8 pana la 15
exemplare. Femele-strut da dovada de o mcapacitate uimitoare de a-si recunoaste
propriile oua chiar daca se amesteca cu cele ale altor familii din cuibul
comun. Ambii parinti se implica in cresterea micutului. Parintii supravegheaza
cu atentie puii, pe care ii vor calauzi catre sursele de hrana (seminte si
vegetatie), apa, in timp ce ii feresc de lumina. Dar chiar si cu protectia
parintilor asigurata, doar 1 din 10 mpui va supravietui primului an din viata.
Puiul devine independent dupa varsta de un an.
Clocirea artificiala isi incepe sezonul primavara timpuriu si continua pana la
sfarsitul lui August sau Septembrie. La aceasta data femelele pot depune 30-80
oua iar unii masculi devin agresivi si periculosi in raport cu oamenii.
Lovitura aplicata din picioare este extrem de puternica si amenintatoare.
Strutii cresc cu aproximativ30 cm pe luna in primul an de viata si cantaresc
aprox. 45 de kg la aceasta varsta.
4. Metode de baza in cresterea strutilor
Cresterea strutilor in ferme presupune sisteme variate care pot fi aplicate cu
succes in cadrul aceleiasi ferme. Cel mai adecvat sistem poate fi ales tinand
cont de factori, precum: marimea fermei, locatie, clima. Deoarece managementul
este de importanta majora, crescatorul trebuie sa decida care sunt functiile pe
care le pot indeplini strutii si are sunt cele ce ii revin lui (avand in vedere
clocirea si cresterea puilor pana la trei luni). De la varsta de trei luni pana
la sacrificare, factori precum marimea fermei si capacitatea de a furniza hrana
vor capata importanta in alegerea unui anumit sistem.
Nu exista un sistem standard sau tehnici de productie care sa fie similare
pentru fiecare producator individual. Drept urmare, producatorii individuali
trebuie sa determine ce este adecvat pentru situatia lor particulara, precum si
piata careia i se adreseaza.
Noii veniti in cresterea strutilor trebuie sa fie pregatiti a studia atat
opertaiunile existente cat si cercetarile publicate pentru a pregati si
perfectiona un sistem de productie eficient.
In general, procesul productiv se va concentra pe cresterea pentru carne a
strutilor care au greutati cuprinse intre 100 si 110kg la varsta de 10-14 luni.
O circumferinta de 110-112 cm in jurul pieptului este considerata a fi ideala.
Greutatea carcasei poate ajunge la 63-65 kg si poate produce 40-43 kg de carne.
Fermierii folosesc trei sisteme de crestere a strutilor:
in cuplu
trio
grup, colonie.
Un trio este format dintr-un mascul si doua femele-strut.
O colinie este mai mare decat un cuplu si este formata din minim doi masculi si
trei femele.
Fermierii folosesc in general trei metode productive de baza:
metoda intensiva
metoda semi-intensiva
metoda extensiva.
Metoda intensiva
Pasarile traiesc intr-un tarc mic dotat cu hrana din exterior. In cadrul acestui
sistem, ouale sunt adunate de la struti si clocite in mod artificial. Cand
ouale au clocit, puii pot fi vanduti dupa a 2-a sau a 3-a zi, sau pot fi
crescuti pana la varsta de trei luni. In acest caz, managementul sistemului
artificial este vital. Acest lucru presupune hranirea corecta si ingrijirea
puilor, tinandu-se cont de temperatura, igiena si ventilatie. Regula de aur
este ca mai bine sa previi decat sa tratezi boala. Mortalitatea in cazul
strutilor de trei luni crescuti intr-un mediu artificial se datoreaza adesea
managementului incorect aplicat.
Daca un fermier opteaza pentru acest sistem, trebuie sa asigure amenajari
speciale si timp disponibil. Daca sunt favorabile conditiile, o femela-strut
poate produce pana la 60 de pui anual, prin aceasta metoda.
Numarul mare de pasari pentru imperechere solicita tratament inetnsiv, igiena
stricta si vaccinare regulata. Principiile stintifice si selectia indica faptul
ca ideala este combinatia de un mascul si o femela. Costurile cu hrana sunt
ridicate in cazul acestei metode. Grupurile mici de struti il ajuta pe fermier
sa tina o evidenta clara.
Metoda semi-intensiva
Grupurile pentru imperechere traiesc in tarcuri mai mari decat in cazul metodei
intensive. O pasare dispune de aprox. 500 metri patrati de pamant si fiecare
exemplar are resurse suplimentare de hrana. Ratiile complete sunt dispuse in
tarc doar in timpul perioadei de imperechere. In cadrul acestui sistem, ouale
perechilor de struti sunt colectate si clocite artificial. Puii din incubator
sunt apoi alaturati puilor care au fost obtinuti pe cale naturala de parinti.
Puii altor perechi pot fi de asemenea crescuti de catre o anumita pereche
impreuna cu puii proprii. Principiul aplicat in acest caz este de a plasa
intotdeauna puii tineri cu puii mai mari. Standardul este de 25 pui la o
pereche.
O varianta a acestei metode consta in a pune mai mullti pui (60-80) cu perechi
individuale de crestere pentru a le oferi un adapost impotriva conditiilor
meteorologice nefavorabile sau in timpul noptilor reci.
Succesul acestui sistem este determinat de tipul de adapost si de management,
in conditiile in care perechile de struti pentru crestere intampina dificultati
in a creste un numar prea mare de pui. Tarcul mai mare are un efect pozitiv
asupra conditiilor de sanatate specifice pasarilor iar costurile cu hrana sunt
mai reduse decat in cazul metodei intensive.
Dezavantajul metodei rezida in posibilitatile reduse de a efectua un raport de
monitorizare a activitatii.
Metoda extensiva
Metodele extensive de crestere solicita spatii intinse. Pasarile (perechi, trio
sau colonii) traiesc aproape ca in salbaticie. Strutii au grija de proprii pui.
Pasarile pot depune oua, pe care sa le cloceasca iar puii sa fie crescuti pana
la varsta de trei luni de catre parinti.
Trebuie retinut faptul ca perechiel de struti pentru crestere difera din punct
de vedere genetic in ceea ce priveste abilitatea lor de a cloci si cereste
puii. Aceste diferente nu sunt cunoscute initial, dar experienta si atenta
supraveghere pot fi de mare insemnatate.
Este permis un numar de maxim 25 pui la o pereche de struti daca aceasta poate
creste puii in orice conditii. Hrana suplimentara este furnizata in cantitati
limitate doar in timpul procesului de depunere a oualor.
Costurile cu hrana sunt minime. Cu toate acestea, o pasare de 10 luni hranita
prin aceasta metoda atinge o greutate de 72 kg, in timp ce aceeasi pasare
hranita prin metoda intensiva cu hrana completa, are deja o greutate de 100
kg.
Metoda extensiva, cu rezultate reduse in clocire, nu se preteaza la conditiile
din Europa si SUA. Aceasta metoda nu este utilizata de crescatorii europeni.
5. Economia strutului
In ultimul deceniu, strutul a fost privit ca o potentiala schema de imbogatire
rapida. La inceputul "modei" privind cresterea strutilor, indivizii de pe piata
au observat cum investitia lor initiala a crescut de 10 ori. Insa, pe masura ce
numarul pasarilor pentru imperechere creste, potentialii investitori sunt
avertizati ca afacerea de crestere a strutilor poate capata un grad de risc.
Strutul este o pasare complexa, prin faptul ca poate produce un numar atat de
mare de produse. Ceea ce trebuie acum urmarit este ca aceste produse variate sa
fie plasate pe piata de catre crescator, si de a face fata unei piete dinamice.
La ora actuala, produsele obtinute de la struti sunt extrem de scumpe, si se
adreseaza elitelor din Europa si SUA. Cu toate acestea, ridicarea monopolului
Africii de Sud asupra strutilor, precum si cresterea numarului acestora, vor
antrena reducerea pretului pana la un nivel rezonabil. Atunci cand aceasta
reducere se va produce, beneficiile carnii sanatoase de strut, pielea de
calitate vor avea un viitor luminos pe piata mondiala.
Harta economica comparativa
Perioada de incubare
-zile-
Perioada pana la taiere
-zile-
Marimea tarcului
-ha-
Perioada de productie
-ani-
Animale crescute
-1 an-
Greutatea medie la taiere
-kg-
Cant. carne obtinuta
-kg-
Strut - 42 - 365 - 1/2 - 35 - 30 - 100 - 30
Productia medie de carne
-1 an-
Pret mediu carne (USD)
-1 kg-
Venituri estimate (USD)
-1 an-
Strut - 3000 - 5,00 - 15.000
Avantaje
Strutii nu necesita un spatiu mare pentru a creste, spre deosebire de vaci sau
oi. Doar 4000 metri patrati sunt necesari pentru a creste o pereche de struti,
iar daca se adauga o a treia pasare, atunci este necesar 5000 metri patrati.
Strutii fac pui foarte devreme si cu mai multa regularitate decat animalele
traditionale, ca vaca. De exemplu, femela-strut poate incepe sa depuna oua la
varsta de 2 ani, si poate produce 30-90 oua pe an. Din acest motiv, potentialul
pe piata al strutului este enorm; carnea de strut este asemanatoare cu cea de
vaca, fiind mult mai sanatoasa, datorita faptului ca are un continut scazut de
grasimi si colesterol. De cand s-a dovedit ca aceasta carne "rosie" este mai
sanatoasa decat carnea rosie traditionala, numerosi consumatori constienti din
intreaga lume, care sunt ingrijorati de atacurile de cord, presiunea ridicata a
sangelui, si bolile cardiace, au devenit tot mai interesati in a achizitiona
carne de strut.
Atunci cand strutul este taiat, se pierde foarte putina carne in procesul de
taiere. Cand strutul este dus la sacrificare, carnea este vanduta
distribuitorilor si restaurantelor; pielea este vanduta pentru productia de
produse de inalta calitate; picioarele sunt plasate intr-un praf foarte fin si
vandute in Estul indepartat, ca afrodisiac; penele sunt vandute constructorilor
de automobile pentru a fi folosite in ultima etapa de vopsire a acestora; in
cele din urma, ochii sunt dispusi pentru centrele de cercetare a cataractei la
oameni pentru a fi studiati.
Industria de crestere a strutilor are acces la programe de crestere si
cumparare disponibile On-Line, iar fermele de struti pot comunica intre ele,
fie ca se afla in SUA, Europa, Africa, Australia sau Noua Zeelanda, prin Internet.
"Strutii on-line" pot realiza procesul de gasire a perechilor, de incubatie,
clocire, crestere, vanzare oua si pui, si chiar deplasarea pasarilor la taiere.
Se previzioneaza ca piata de struti se va afla in plin proces de crestere a
cererii in viitorul apropiat.
Dezavantaje
Investitia de intrare pe piata de struti este destul de ridicata; cu toate
acestea, avand in vedere rata ridicata de natalitate a strutilor, este posibil
sa se realizeze un profit semnificativ in 5 ani.
Pretul pentru pielea de strut, carne si pene a scazut incet in ultimii 5 ani.
Aceasta se datoreaza, pe de o parte cresterii numarului de exemplare
disponibile pentru imperechere, iar pe de alta parte ridicarii monopolului
sud-african. In prezent, produsele obtinute de la struti devin din ce in ce mai
accesibile, fapt extrem de benefic, deoarece pielea de strut este considerata a
fi cea mai fina si mai rezistenta din lume, in timp ce carnea de strut are un
continut scazut de grasimi si colesterol. Numarul actual de struti crescuti in
ferme, pe teritoriul SUA, variaza intre 400.000 si 700.000. Asociatia Americana
pentru Struti estimeaza ca va fi nevoie de aprox. 3.000.000 struti in SUA,
pentru a face aceasta industrie profitabila atat pentru crescator, cat si
pentru consumator.
In prezent, cea mai grava problema in ceea ce priveste carnea de strut, o
reprezinta faptul ca nu sunt suficiente exemplare, iar carnea este foarte
scumpa. De aceea, se recomanda ca producatorii sa se asocieze, pentru a furniza
o cantitate suficienta de carne, astfel incat ambalalatorii sa identifice
restaurante si distribuitori en-detail, carora sa le ofere aceste produse la un
pret rezonabil.
6. Cum sa incepem afacerea?
I. Planificarea
Cresterea strutilor in ferme, ca orice alta activitate desfasurata intr-o ferma,
trebuie sa fie planificata atent.
Deoarece exista mai multe sisteme de crestere a strutilor in ferme, crescatorul
trebuie sa detina cunostinte solide despre aceasta industrie, pentru a lua
deciziile corecte. Aceste alegeri vor determina marimea capitalului investit,
managementul folosit si succesul afacerii.
Cresterea strutilor presupune sisteme variate care pot fi aplicate cu succes in
cadrul aceleiasi ferme. Cel mai adecvat sistem poate fi ales tinand cont de
factori, precum: marimea fermei, locatie, clima. Deoarece managementul este de
importanta majora, crescatorul trebuie sa decida care sunt functiile pe care le
pot indeplini strutii si are sunt cele ce ii revin lui (avand in vedere
clocirea si cresterea puilor pana la trei luni). De la varsta de trei luni pana
la sacrificare, factori precum marimea fermei si capacitatea de a furniza hrana
vor capata importanta in alegerea unui anumit sistem.
Strutii pot fi achizitionati la orice varsta, incepand de la o zi pana la
pasari mature, la preturi veriind in functie de sex si varsta.
Strutii sunt, de regula, achizitionati de la crescatorii privati.
Metoda recomandata de initiere a unei afaceri in acest domeniu depinde de
producatorul potential, accesul la capital, tipul de facilitati disponibile
etc.
Pentru majoritatea indivizilor cel mai bun afacere consta in a achizitiona
pasari cu varste cuprinse intre 3 si 6 luni. La aceasta varsta, puii sunt
suficient de maturi, si nu foarte costisitori.
Este important sa se inceapa cu un stoc de pasari de calitate, fara legatura de
sange intre exemplare. Un producator ar trebui sa faca achizitia de la un
crescator cu reputatie, care garanteaza fertilitatea si sanatatea pasarilor.
O sursa de crescatori de struti din SUA este Asociatia Americana pentru Struti,
din
II. Achizitia
Potentialii cumparatori trebuie sa decida in ce moment al ciclului de productie
ei intra in aceasta industrie si unde doresc sa se plaseze in viitor.
Pasarile cresc foarte rapid, si este important ca fermierul sa fie pregatit cu
spatiu de crestere adaptat la orice tip de conditii meteorologice.
Pasarile pot fi achizitionate in orice stadiu de dezvoltare, iar aceste decizii
trebuie sa se bazeze pe situatia financiara a cumparatorului si experienta sa
in domeniu. Sunt mai multe variante de a patrunde in afacerea cu struti,
fiecare cu avantaje si dezavantaje.
Optiunea 1 - Achizitionarea de oua fertile. Aceasta este probabil cea mai
ieftina cale de achizitie dar prezinta un grad ridicat de risc si necesita
fonduri insemnate pentru echipamentul de incubatie; ar trebui aplicata doar de
producatorii experimentati.
Achizitionarea de oua sau pui abia clociti este cea mai putin costisitoare
metoda de a cumpara un strut dar prezinta dezavantaje. Mortalitatea este foarte
crescuta la oua si pui abia iesiti din oua, fiind necesar echipament pentru
incubatie; ouale nu pot fi asigurate de companiile de asigurari. Exista
posibilitatea de a avea prea multi pui de acelasi sex. De asemenea, pasarile nu
se reproduc pana la varsta de 2-3 ani. Aceasta este probabil cea mai riscanta
cale de a incepe productia de struti, datorita problemelor potentiale cu
clocirea si cresterea puilor foarte mici.
Optiunea 2 - Pui tineri: Pui pot fi achizitionati de la varsta de o zi, pentru
un pret rezonabil de mic. Aceasta este, de asemenea, o cale mai putin
costisitoare de a patrunde in bransa, dar mortalitatea este ridicata in acest
stadiu. Producatorii experimentati sunt mai bine pregatiti pentru a face fata
problemelor aparute la cresterea puilor mici.
Optiunea 3 - Pui de 3-6 luni: preturile fluctueaza mult la aceasta varsta, dar
este mai facil chiar si pentru un cumparator neexperimentat sa distinga intre
pasari de calitate ridicata si pasari de calitate redusa. Acest intreval de
varsta este probabil cea mai populara pentru achizitie, intrucat pasarile
dezvolta imunitate si sunt adaptate la conditiile meteorologice.
Pasarile de acesata varsta sunt usor de manevrat si ofera noului venit o
"perioada de adapare" inainte de maturizare.
Puii de aceasta varsta pot fi apreciati in functie de marime si conformatie,
sexul este cunoscut si sunt mai putin costisitori ca adulti.
Dezavantajele rezida in faptul ca rata mortalitatii este in continuare crescuta
dupa 6 luni, pasarile se reproduc incepand cu varsta de 2-3 ani iar puii pot fi
sau nu asigurabili.
Optiunea 4 - Pasari tinere, de 6 luni-1 an: La aceasta varsta pasarile sunt
foarte rezistente, si sunt apreciate cu usurinta in functie de starea de
sanatate si greutate. La varsta de 6 luni pasarile pot fi asigurate, oferind
oarecare protectie noului fermier.
La aceasta varsta, pasarile nu necesita atentie deosebita, in afara de hranire
si observare.
Optiunea 5 - Struti de 1-2 ani: Aceste pasari, desi mai costisitoare, ofera
cumparatorului posibilitatea de a intra in productie incepand cu anul urmator.
Sunt foarte rezistente si isi vor dovedi caracteristicile specifice pasarilor
mature, pentru imperechere.
Necesita atentie redusa si se apropie de greutatea pasarilor mature. Pot fi
apreciate dupa marime si conformatie, mortalitatea nu reprezinta un factor
important de risc, iar pasarile sunt asigurabile. Cu toate acestea, pasarile se
afla la distanta de 1-2 ani de perioada de reproducere iar potentialul lor
reproductiv este necunoscut.
Optiunea 6 - Pasari pentru reproducere: preturile sunt mult mai mari, dar se
poate realiza o monitorizare a productiei. Trebuie avut in vedere ca la
achizitionarea ca urmeaza a se creste pui, iar echipamentul pentru incubatie si
amenajarile pentru pui trebuei de asemenea sa fie adecvate.
Stocul pentru reproducere va avea potential timp de 20 ani, si ar trebui sa
produca venituri insemnate la investitia initiala.
Avantajele si dezavantajele sunt aceleasi ca in cazul strutilor de 1-2 ani, cu
deosebirea ca pasarile se afla mai aproape de perioada de reproducere.
Optiunea 7 - Intretinerea pasarilor: Intretinerea ppasarilor de toate varstele
este un serviciu disponibil in anumite ferme. Preturile variaza de la o ferma
la alta. De obicei se solicita o parte din productie sau/si o taxa lunara,
pentru intretinerea pasarilor dvs. Strutii pentru reproducere sunt vanduti
individual sau in cadrul unei perechi. Aceste pasari sunt asigurabile,
potentialul lor productiv este cunoscut, si deoarece nu exista timp de astepare
pana la reproducere, are loc o mai rapida amortizare a capitalului investit.
Dezavantajele constau in faptul ca pasarile adulte sunt mai costisitoare,
incubatia si clocirea necesita echipament special si cunostinte, si exista
riscul mortalitatii la cresterea puilor pana la varsta la care pot fi
vanduti.
Optiunea 8 - Oportunitati de investitie: Unii indivizi nu doresc sa detina
pasari individuale, ori nu detin terenul sau timpul necesare pentru a creste
aceste pasari. Sunt accesibile investitiile in grupuri de pasari sau ferme
special concepute pentru investitori. Profiturile sunt distribuite in functie
de rata de succes a unei ferme. O alta optiune o reprezinta achizitionarea de
actiuni.
Optiunea 9 - Orice combinatie intre variantele de mai sus.
III. Bugetul
Cel mai important aspect de care trebuie sa se tina coont la achizitionarea de
struti de orice varsta este existenta unui plan, si a unui sitem realist de
preturi pentru a se justifica investitia.
La calcularea recuperarii investitiei, se recomanda sa se aplice o rata
rezonabila de supravietuire pentru strutii cu varsta cuprinsa intre 1 si 2 ani;
pretul de vanzare al acestor struti se va baza pe valoarea lor comerciala.
Planificati din timp atunci cand achizitionati stocuri de pasari pentru
imperechere, pentru a evita eventualele probleme de reproducere.
Evitati achizitionarea de pasari sterile.
La achizitionare de struti maturi, se recomanda surse de incredere.
Fiti realisti cu preturile.
Inainte de a achizitiona o ferma, culegeti informatii de pe piata despre
produsele obtinute de la struti.
IV. Vizitati alte ferme
Incepatorii terbuie sa fie pregatiti sa viziteze alti producatori si sa fie la
curent cu cercatarile pentru a asigura facilitatile necesare pasarilor.
Cercetati pasarile pe care le cumparati. Cautati psari ce cresc repede, cu
picioarele drepte, ochi limpezi si penaj adecvat. Penele trebuie sa fie
stralucitoare, datorita alimentatiei adecvate si a starii execlente de
sanatate.
Pasarile trebuie sa fie active, curioase, si sa se deplaseze cu rapiditate in
interiorul grupului - o pasare care este solitara, avand capul plecat, nu este
o pasare sanatoasa.
Se recomanda ca strutii sa fie inspectati inainte de cumparare. Pipaiti
picioarele, pentru a evita umflaturi, cicatrici sau deformari. Palpati
abdomenul pentru a va asigura ca este moale, si nu rigid. Observati spatele
pentru a determina daca pasarea are greutatea potrivita. Puteti verifica
greutatea strutului si pipaind pungile de grasime de pe piept, sub gat. Aceasta
zona ar trebui sa fie osoasa la atingere. Pentru o verificare amanuntita a strutilor
achizitionati, solicitati inspectia unui medic veterinar, inainte de a-i lua
acasa.
7. Constructia fermei
I. Planificarea
Planificati necesarul inainte de a aduce pasarile. Incercati sa va stabiliti
scopuri pe care asteptati sa le indepliniti, pentru un orizont de cativa ani.
Puteti sa va folositi de amenajarile existente, dar trebuie sa eveti in vedere
cum se integreaza in planul dvs. Anticipati si stabiliti locatiile pentru
tarcurile pentru crescut pui, tarcurile pentru strutii tineri, tarcurile pentru
izolare si carantina, zonele pentru incubatie si clocire, zonele de depozitare,
etc.
Sunt esentiale accesul si libertatea de miscare in interiorul si intre tarcuri,
pentru a descarca strutii dintr-un camion, pentru deplasarea acestora de la
tarcurile pentru pui la cele pentru crestere, si pentru deplasarea
echipamentului de curatare.
Construiti culoare si portite intre tarcuri, pentru a separa cu usurinta
pasarile, pentru deplasarea personalului, si pentru accesul echipamentului.
Planificarea adecvata reduce volumul de munca ulterior.
Este mult mai dificil de reconstruit tarcurile sau gardurile despartitoare, la
o data ulterioara, cand pasarile sunt deja aduse la ferma. Amenajarile
ulterioare pot provoca stres pasarilor, ceea ce poate cauza infertilitate.
Construiti departe de sursele de zgomot (trafic, orase, etc.). Incercati sa
evitati zonele cu apa statuta sau reziduuri ce pot atrage tantari sau bacterii.
O alta problema esential o reprezinta solul si compozitia acestuia.
Producatorii trebuie sa se asigure ca strutii nu se vor accidenta din cauza
calitatii inferioare a terenului. Aceasta presupune indepartarea obiectelor
ascutite, acoperirea cu nisip sau alte materiale, mentinand in acelasi timp
igiena locului.
Locatia ar trebui sa aiba un sol nisipos, canalizare separata de cea a
cladirilor, si un adapost pentru vreme nefavorabila. Copacii pot oferi protecti
impotriva vantului, precum si umbra, dar pot cauza dificultati la caderea
frunzelor sau crengilor.
O altrenativa la protejarea impotriva vantului o reprezinta panzele de culoare
inchisa. Zonele umede pot cauza pojghite de gheata alunecoase, pe timp de
iarna.
Luati in considerare necesitatea de curent electric, o sursa de apa sigura, si
eventual gaz sau propan.
La arhitectura amenajarii, asigurati un sistem de bio-securitate - un sistem de
proceduri pentru a preveni si elimina conataminare biologica. Aceasta presupune
accesul limitat al vizitatorilor, separarea incubatiei/clocirii de celelalte
zone ale fremei, echipament pentru dezinfectie, etc.
Conceperea sistemului trebuie sa asigure siguranta personalului, mei ales in
fata strutilor pentru reproducere, care pot deveni agresivi in timpul sezonului
de reproducere.
Deciziile trebuie luate in functie de conditiile meteorologice, avand in vedere
cresterea puilor abia clociti pe timp de iarna. Trebuie specificat ca este
necesar echipament suplimentar pentru a asigura un mediu incalzit, ventilatie
optima si activitate adecvata in mediu inchis. Unii producatori decid sa
intrerupa productia incepand cu Septembrie, pentru a evita cheltuielile
suplimentare.
Se recomanda ca amenajarile sa fie concepute pe principiul "toate intrate-toate
iesite", adica pasarile sa creasca in acelasi loc fara a fi mutate sau
amestecate cu pasari din alte tarcuri. Mutarea puilor dintr-un tarc in altul
trebuie eviatata sau minimizata, deoarece poate cauza stres nedorit asupra
strutilor, ducand la pierderea lor, datorita expunerii la afectiuni fizice.
Cladirile pot fi putin costisitoare, fiind amenajate in locul unor ferme
renovate, hambare sau soproane. Aceste amenajari trebuie sa dispuna de spatiu
adecvat, iluminare si ventilatie optime. Sunt necesare usi largi, sursa de
caldura, podea speciala, atat pentru perechile de strut cat si pentru pui.
Puii, perechile pentru procreere si pasarile pentru hranire trebuie tinuti
separati.
II.Facilitati si management
Uneltele
Fermierul va avea nevoie de echipament si unelte pentru constructia fermei.
Incubator, "clocitor", sistem de refrigerare, ventilator, radiator,
alimentator, adapator, umidificator, termometru, hidrometru, greutati de
laborator, lampa de lumina, detector pentru Monoxid de Carbon (CO), lampa cu
raze ultraviolete (UV) pentru dezinfectie, camera cu UV pentru dezinfectarea
oualor, unitatea cu UV pentru sterilizare, generator pentru curent, compresor
cu aer, aspirator, pungi de panza pentru acoperirea capului, tavite din plastic
sau aluminiu, mese pe rotile, carucioare pentru servit, ustensile si solutii
pentru curatare si dezinfectare, documentatie, etc.
"Clocitorul"
"Clocitorul" trebuie conceput pentru trafic unidirectionat al personalului si
oualor, reducand astfel riscul contaminarilor. Atat fluxul de aer cat si cel al
personalului trebuie sa se deplaseze de la capatul incubatorului spre iesirea
din "clocitor". Toate suprafetele din "clocitor" trebuie sa fie spalate si
dezinfectate cu usurinta.
Facilitatile pentru incubare si clocire trebuie astfel concepute incat sa
asigure un mediu steril, cu temperatura si umiditate constante, precum si aer
ventilat.
Alti factori ce trebuie luati in considerare includ o camera adecvata pentru
echipament, o sursa de curent de rezerva si o camera pentru o eventuala
extindere.
Exista mai multe tipuri de echipament pentru incubator si "clocitor" accesibile
producatorilor.
Producatorii individuali sunt incurajati sa cerceteze serviciile si
echipamentele disponibile.
Legenda
1.Camera de stocare - ouale sunt curatate si desinfectate, pregatite pentru
incubator, marcate, apoi refrigerate
2.Camera de fixare - ouale sunt plasate in incubator, verificate cu lampa cu
UV, cantarite
3.Camera de clocire - puii sunt cantariti si marcati
4.Incubatorul
5.Camera utilitara - camera pentru curatare
Alte camere: camera de stocare pentru hrana, pene, unelte si echipamente, si
camera pentru generator si combustibil.
Tarcuri pentru crestere
Generalitati
Marimea tarcului va fi determinata de numarul de pasari din grup, dimensiunile
si varsta acestora.
Lungimea si latimea tarcurilor trebuie marite pe masura ce puii cresc. Pot fi
necesare tarcuri separate pentru a desparti puii in grupuri de marimi similare.
Strutii prefera tarcuri spatioase; cu toate acestea, tarcurile prea mari pot
salbatici strutii, devenind dificil de controlat. De asemenea, ouale vor fi mai
dificil de gasit si colectat. Se recomanda o dimensiune a tarcului pentru o
pereche de struti variind intre 1000 metri patrati si 5000 metri patrati.
Strutii sunt impartiti in functie de grupele de varsta iar tinerii adulti pot
fi separati, la randul lor, in functie de sex.
Terenul tarcului trebuie amenajat corespunzator pentru a oferi strutilor furaj
de calitate. Se recomnada existenta unor copaci pentru umbra si izolare.
Tarcuri exterioare pentru strutii-adulti
Minim 20x5 metri, pana la 30x90 metri, media fiind 15x75 metri.
Ingustarea tarcurilor catre usa hambarului asigura o zona-tunel care
faciliteaza deplasarea pasarilor in interior.
Pentru tarcurile cu un numar mare de pasari, sau care gazduiesc grupuri mari de
struti (10-20), marimea acestora trebuie crescuta corespunzator.
In cazul tarcurilor pentru imperechere, asigurati colturi la 45 grade pentru ca
femela sa poata fugi de mascul.
De asemenea, amenajati culoare de 1,8x3,6 m intre tarcuri pentru a reduce
bataile intre masculi. Altfel, se impune o bariera vizuala ca un perete solid
sai panza inchisa la culoare.
Asigurati cai de acces personalului pentru a accesa alimentatoarele si
adapatoarele, fara a patrunde in tarcuri (Alimentatoarele trebuie plasate
deasupra gardului tarcului, sau plasate in afara gardului, cu acces pentru
struti prin intermediul unor stalpi de alimentare).
Tracurile pentru imperechere trebuie plasate la distanta de cele ale puilor si
departe de utilitati, deoarece sunetul si observarea puilor va distrage atentia
pasarilor, facandu-le sa abandoneze depunerea oualor.
Tracurile pot fi amenajate cu nisip, iarba, pamant, etc.
Masuri de siguranta
Caile de iesire din tarcurile pentru crestere trebuie realizate sub forma
portilor specifice caselor, sau se poate lasa un spatiu de 4,5-5,5 metri de la
sol pana la limita gardului - suficient de inalt pentru ca un om sa se
rostogoleasca pe sub gard. (Acest spatiu nu este adecvat, bineinteles,
tarcurilor pentru pui).
O metoda necostisitoare de realiza porti o reprezinta lasarea unui spatiu intre
cladire, hambar si primul gard, suficient de larga pentru a permite accesul
unui om, dar poate fi prea ingusta pentru ca o pasare matura sa patrunda prin
ea. (Aceste gauri nu trebuie sa fie prea inguste, altfel pasarile risca sa-si
prinda gatul).
Cand se folosesc aceste porti realizate de om,trebuie sa va asigurati ca le
puteti inchide temporar atuni cand puii sunt inca mici.
Ponturi pentru construirea tarcurilor
Porti triple
La constructia tarcurilor, plasati mai multe porti la fiecare tarc. Aceasta va
crea un spatiu in care strutii pot fi izolati si capturati cu usurinta. Un tarc
singular ce poate fi modificat pentru a se adapta mai multor conditii. Poarta
nr.3 poate fi rotita spre oricare din tarcuri o necesita.
1.-Pozitia normala
Permite strutilor sa se hraneasca si sa bea apa in sopron. Poarta 3 nu trebuie
sa fie in permanenta atasata, si poate fi deplasata unde este necesar.
2.-Toate pasarile afara
Pozitia portii 2 permite accesul la sopron pentru a curata bolurile de hranire
si adapatoarele.
3.-Zona de captare
Stabileste o zona inchisa in care strutul poate fi acoperit cu punga de panza
si apoi prins. De asemenea, permite captarea unei singure pasari, in timp ce
celelalte raman in tarc - poarta 3 tine tarcul inchis.
4.-Iesirea
Deschiderea portii 1 permite accesul facil pentru ca pasarile adunate sa fie
transportate in camion.
"Roata carului"
Aceasta metoda de constructie a tarcului este extrem de utila, dar se poate
dovedi costisitoare datorita dimensiunii constructiei. Tarcurile pentru
reproducere sunt aranjate in cerc, in jurul unui "butuc" complet acoperit.
Aceasta metoda ofera acces rapid la toate cuiburile, hrana si apa, asigurand,
in acelasi timp o rezerva pentru alimente sau alte obiecte. Intre tarcuri sunt
plasate carari.
Tarcuri exterioare pentru puii de strut
Puii de strut trebuie sa fie plasati in tarcuri optime pana la varsta de 4-5
luni. Mutarea lor trebuie evitata, pentru a reduce stresul.
Marimea tarcurilor exterioare trebuie largita pe masura trecerii timpului,
avand in minte regula de "4,6 metri patrati/strut".
Puii tineri trebuie separati in grupuri de varsta asemanatoare, pentru a evita
ranirea celor mici de catre strutii mai mari.
De la aprox. 8 luni pana la 18 luni, strutii au greutatea asemanatoare, astfel
incat pot fi tinuti in acelasi tarc. Tarcurile mari pot fi despartite prin
garduri temporare (panza sau plastic) pentru a separa puii foarte mici in
grupuri care nu au mai mult de 4 saptamani.
Pe masura ce puii cresc, ingradirea temporara poate fi eliminata, largind
strucura tarcului. Cand puii ating 4-5 luni, diferenta de varsta nu mai reprezinta
o problema, astfel incat unele tarcuri pot fi unite, oferind un spatiu mai mare
puilor.
Garduri exterioare
Gardurile pentru puii mai mari si pentru adulti trebuie sa aiba o inaltime de
cel putin 1,5 metri si sa fie construite din 5-7 randuri de sarma neghimpata,
neteda. Randul de sarma de jos trebuie sa fie suficent de inalt incat sa
permita ingrijitorului sa scape de masculii agresivi. Uneori se foloseste plasa
de sarma la gardurile exterioare pentru a tine la distanta pradatorii, dar nu
se recomanda a fi folosita in cazul tarcurilor, deoarece strutii se pot rani in
ea.
Stalpii gardului trebuie plasati in afara tarcurilor.
Tuburile pentru incarcare si tarcurile pentru captare trebuie sa fie de cel
putin 2,4 metri inaltime, constructii solide pentru a preveni ca pasarile sa
evadeze.
Gardurile tarcurilor pot fi construite din numeroase materiale si trebuie sa
fie inalte de 1,5-1,6 metri.
Gardul de imprejmuire a terenului poate fi construit din gard de sarma, gard
din zale de metal sau plasa din plastic. Gardurile din sarma impletita sunt de
asemenea folosite cu succes. Gardurile inalte de 1,5 metri vor putea retine un
strut adult. Aproape toate gardurile au o parte superioara fina, pentru ca
strutii sa nu se raneasca in sarma.
Gardurile nu trebuie ingropate in pamant, ci deschise in partea inferioara.
Se recomanda plasarea unor garduri duble intre pasuni pentru ca masculii sa nu
se raneasca intre ei in lupta, cu o distanta de cel putin 1,8 metri intre ele.
Nu folositi niciodata sarma ghimpata care poate cauza serioase leziuni
strutilor. Daca se amplaseaza gard viu sau un paravant intre tarcuri, se
asigura intimitate in timpulsezonului de imperechere.
Gardul de plastic si paravantul pot fi folosite pentru a crea despartituri
temporare in tarcurile exterioare. Trebuie remarcar faptul ca puii de strut pot
evada prin gaurile de plasa (iar animalele de prada pot intra). Cand puii sunt
mici, trebuie blocata temporar partea de jos a gardului la o inaltime de
0,3-0,6 metri pentru acest tip de gard.
Este important ca gardurile sa fie construite dintr-un material neted si
flexibil pentru a reduce riscul de ranire a strutilor. Gardul nu trebuie sa
aiba colturi ascutite.
Incepand cu varsta de 6 luni, gardul ar trebui sa aiba 1,5-1,6 metri in
inaltime. Materialul folosit poate fi plasa cu ochiuri/zale, sarma 2x4, etc.
Constructii si tarcuri interioare
Adapostul
Strutii sunt pasari rezistente; cu toate acestea, ei trebuie protejati
impotriva zapezii, ghetii, vantului puternic, ploilor reci si lapovitei.
Pasunile trebuie astfel amenajate incat sa ofere strutilor posibilitatea sa
intre in adapost pentru a se hrani si a bea apa. Tarcurile amenajate astfel
simplifica procesul de prindere si retinere a pasarilor.
Astfel, existenta hranei si apei in adapost protejeaza strutii impotriva
conditiilor meteorologice neprielnice. Alimentatoarele si adapatoarele trebuie
astfel pozitionate incat managerii sa aiba acces la ele fara a se expune
strutilor agresivi. Desi nu dau semne de agresivitate in mod normal, strutii
pot deveni violenti in timpul sezonului de imperechere.
In timpul verii, trebuie asigurata umbra. Puii si strutii mai tineri de un an,
binainteles, trebuie protejati de vremea rea.
Adapostul trebuie astfel conceput incat strutii sa intre printr-un culoar de
retinere, care faciliteaza prinderea lor. Hrana si apa trebuie plasate in
interiorul adapostului pentru a determina strutii sa intre de bunavoie, precum
si pentru a proteja hrana de vremea rea.
Atat alimentatoarele cat si adapatoarele trebuie sa fie deschise si adaptate
astfel incat sa ajunga la nivelul pieptului strutilor.
Adapostul pentru cresterea puilor este prevazut cu o sursa de caldura, si se
deschide catre un tarc aflat in exterior.
In amenajarea unui astfel de stabiliment trebuie prevazut un spatiu in care sa
fie izolate pasarile bolnave sau cele nou-venite.
Adaposturile trebuie sa prevada un spatiu de 5,5-7,5 metri patrati/strut.
Pasarile mai tinere au nevoie de mai putin spatiu - 1,5-2,5 metri patrati.
Constructii si tarcuri interioare pentru pasari mari (6 luni-varsta adulta)
Desi strutii traiesc foarte bine in orice tip de clima iar adultii pot rezista
la temperaturi de -23 grade Celsius, ei au nevoie de adapost pentru vreme rea,
si in caz de vant puternic. Desi unii producatori asigura hambare incalzite
pentru struti, cele mai bune rezultate s-au inregistrat la folosirea unor sere
deloc costisitoare sau hambare cu baloturi pentru adapost si vreme rea.
In constructia unui adapost trebuie avute in vedere:
masuri de siguranta si protectie
alimentatoarele si adapatoarele sa poata fi accesate din afara adapostului
usile trebuie astfel proiectate incat sa fi deschise si inchise cu usurinta din
afara tarcului. Aceasta permite separarea masculului de personalul ingrijitor
in timpul colectarii oualor, facilitand sortarea si manipularea.
stabiliti o zona in care sa examinati pasarile, protejandu-va astfel si pe dvs.
si strutii. Se poate realiza o deschizatura prin atasarea unei usi batante pe o
parte a tarcului, langa un colt. Cand nu este folosita, poarta batanta sta lipita
de un perete. Cand este necear, poarta va fi deschisa la un unghi de 90 grade,
sau mai mare, spre colt, realizand o zona in forma de "U" sau in forma de
triunghi.
asigurati apa printr-o sursa de caldura care sa o impiedice sa inghete pe
timpul iernii. Aceasta asigura pastrarea apei la o temperatura optima; strutii
nu agreaza apa foarte rece. O cale economica de a realiza acest lucru o
reprezinta plasarea unui boiler de 250 Watti intr-o caldare de 15-20 litri.
furnizati iluminare si ventilatie corespunzatoare
planificati dimensiunile tarcului interior in gunctie de marimea hambarului si
de numarul pasarilor din fiecare tarc. O pereche trebuie sa dispuna de minim
3-3,5 metri, un trio de 3,5-5 metri. Spatiile mai mari sunt intotdeauna de
preferat.
portile trebuie sa fie suficient de largi pentru ca pasarile sa intre
neingradite (1,4-1,4 metri). Cele mai folosite sunt portile care se deschid
intr-o parte, cele care se deschid in doua parti si cele care se ridica.
cel mai cunoscut tip de podea folosit pentru strutii tineri sau cei pentru
imperechere este solul natural sau cel acoperit cu nisip, acoperit cu paie
pentru odihna (asigura caldura si absorbtia).
Constructii si tarcuri interioare pentru puii tineri (varsta: o zi-6 luni)
Se recomanda construirea hambarelor pentru pui pe sistemul "toti intrati-toti
iesiti", ca pasarile sa creasca impreuna in acelasi loc fara a fi mutate sau
amestecate cu altele. Mutarea puilor dintr-un loc in altul trebuie minimizata,
chiar evitata, deoarece poate cauza stres nedorit, urmat de pierderea puilor,
datorita impactului si expunerii la boli.
Spatiul interior pentru pui devine foarte important in timpul sezonului rece,
deoarece puii au nevoie de un mediu cald cel putin in primele 3-4 luni de
viata. Ei au, de asemenea, nevoie de spatiu pentru alergare. Deoarece cresc
foarte repede, facilitatile trebuie planificate astfel incat puii sa dispuna de
spatiul necesar. Aceasta se poate realiza prin marirea spatiului pe masura ce
puii cresc.
In constructia amenajarii trebuie avut in vedere:
spatiul sau marimea tarcului depinde de numarul de pasari din grup, varsta sau
dimensiuni, si daca ele dispun de un spatiu exterior. Pentru primele 4
saptamani din viata, se recomanda un spatiu de 2,5x3,5 metri, unde pot fi
plasati pana la 12 pui. In timp, spatiul poate fi marit, pe masura ce puii
cresc. Retineti regula de 1,5-2,5 metri patrati spatiu/pui.
ventilatia este esentiala
optiunile pentru acoperirea podelei sunt:
Tip
Avantaje
Dezavantaje
Ciment
Usor de curatat
Foarte scump
Reduce incidenta impactului intestinal
Suprafata rece
Suprafetele neacoperite creaza probleme picioarelor
Alunecos daca este ud
Ciment acoperit cu folie de plastic sau folie de cauciuc
Usor de curatat
Mult mai scump decat cimentul simplu
Reduce incidenta impactului intestinal
Bacteriile ce cresc sub folie trebuie prevenite
Suprafata mai calduroasa si mai putin alunecoasa
Foliile trebuie inlocuite periodic
Nisip sau pamant natural
Ieftin
Trebuie inlocuit permanent pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor
Pasarile stresate pot ciugului din sol, rezultand probleme intestinale
Paie
Ieftine
Trebuie inlocuite permanent pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor
Absorbante, asigura caldura
Pasarile stresate pot ciugului paiele, rezultand probleme intestinale
8. Hranirea
I. Notiuni generale
Nutritia in cazul strutilor a reprezentat o problema majora pentru producatori,
inca de la infiintarea primelor ferme de crestere a acestor pasari. S-au
intocmit putine studii si exista inca foarte multe necunoscute despre dietele
optime. Aceasta se datoreaza, probabil, faptului ca strutii prefera o dieta
variata, constand in principal din plante. Acest tip de dieta este dificil de
duplicat in forma de cocoloase.
Exista o cantitate limitata de informatii cu privire la cerintele nutritionale
ale strutilor. Cu toate acestea, au fost trasate cateva linii generale prin
activitatea desfasurata in Africa. Ca in cazul tuturor dietelor, o serie de
ingrediente de calitate ar trebui sa fie intalnite in recomnadarile de hrana
pentru struti. Utilizarea unei game diversificate de ingrediente ajuta la
reducerea variatiilor inerente la toate ingredientele luate separat.
Strutii sunt animale ierbivore, hranindu-se cu o varietate de plante si
arbusti. In multe cazuri, plantele si fructele suculente constituie o
componenta importanta alaturi de insecte si soparle. Strutii calatoresc pe
distante mari pentru a-si procura hrana si apa necesare.
Atunci cand hrana este fabricata, trebuie acordata atentie pentru a produce
portii consistente.
Intr-o prima etapa, hrana trebuie oferita sub forma faramitata. Celelalte
tipuri de hrana trebuie sa fie sub forma de cocoloase.
II. Modificari in dieta
Modificarile in dieta trebuie introduse gradat. Schimbarile bruste de dieta pot
provoca probleme digestive si chiar deces.
Intotdeauna, schimbarea de la un tip de hrana la altul se realizeaza incet,
amestecand noua dieta in cea deja existenta. Intr-o prima etapa, se amesteca
¼ hrana noua cu ¾ hrana actuala. Dupa 4 zile, mixul este de
½ cu ½. Dupa 8 zile, se amesteca ¾ cu ¼ din vechea
dieta. Dupa doua saptamani din acest proces, noua dieta ar trebui sa o
inlocuiasac total pe cea veche. Este foarte important ca tranzitia sa fie facut
incet.
Pot aparea probleme dupa ce a avut loc tranzitia. De exemplu, pasarile pot
evita hrana, poate aparea diaree, sau alte reactii.
Cerintele se schimba in mod continuu.
Deoarece necesitatile nutritive ale strutilor se schimba in primele 10 luni,
ratia trebuie ajustata in mod continuu.
Nivelele acceptate de aminoacizi, vitamine, minerale si necesar energetic
trebuie incluse in fiecare ratie. Daca una dintre aceste componente este
exclusa cresterea va fi influentat negativ, rezultand numeroase probleme. Hrana
sub forma de cocoloase este esentiala incepand cu varsta de trei luni.
Combinatiile de materii deteriorate pot determina incapacitatea de a consuma
hrana, ceea ce va determina retard si malformarea oaselor.
Pregatirile trebuie facute in avans pentru a asigura rezervele de hrana si apa
pentru cazuri de urgenta (ex. zapada abundenta).
Cercetarile efectuate in ultimii 5 ani ne indica cum trebuie modificate ratiile
pentru a obtine maximum de crestere. Aceste cercetari au ajutat la stablirea
ratiilor pentru struti. Pana la varsta de 10 luni, strutul este un animal
foarte "economic". Pana la aceasta varsta raportul este de 6,5 kg hrana / 1 kg
luat in greutate. Dupa aceasta etapa, raportul devine 12:1.
Printr-o hranire adecvata a strutului se poate atinge maximum de greutate pana
la varsta de 10 luni, dupa care se poate folosi o ratie mai slaba, de mentinere
a greutatii.
Daca evolutia strutului da semne de retard ca urmare a continutului scazut de
proteine avut la varsta de o zi, costul total pentru hrana de la varsta de o zi
pana la 14 saptamani va fi mult mai mare.
Un pui bine hranit, din prima zi, va creste mai repede, atingand varsta pentru
vanzare mult mai rapid. Cercetarile au indicat faptul ca o hranire adecvata
poate determina diferente de greutate de pana la 13 kg la varsta de 3 luni.
Pasarile care au fost hranite in concordanta cu greutatea lor in 1995, aua tins
o greutate de 35 kg, comparativ cu 22 kg in 1991 (pentru varsta de 3
luni).
Datorita unui management defectuos, pot aparea urmatoarele probleme,
influentand greutatea maxima a strutului la taiere:
lene in a manca. Daca puii nu se hranesc adecvat in prima saptamana de viata,
pot aparea probleme imediat ce galbenusul de ou a fost consumat. Aceasta este
una dintre principalele cauze de deces in primele trei saptamani din viata. De
aceea, hrana de calitate, echilibrata, este vitala din prima zi de viata.
Desi se asigura hrana din punct de vedere cantitativ, ratiile neechilibrate pot
cauza indigestie se crestere anormala.
Dezvoltarea proasta a penajului, si chiar pierderea acestuia.
Probleme cu picioarele de la o saptamana si pana la trei luni de viata.
Imunitate redusa si pierderi insemnate, cauzate de stres si conditii
nefavorabile de vreme.
Comportament anormal (consum de pamant si ingrasaminte).
Prolaps.
III. Puii
Cercetarile efectuate au indicat faptul ca puii pana la varsta de 6 luni
trebuie hraniti cu "cocoloase". Compozitia generala a acestui tip de hrana
consta in 18% proteine si 16% fibre. Componenta proteica este suficienta pentru
a asigura o crestere adecvata fara a cauza probleme pentru picioare sau sistem
osos, iar continutul ridicat de fibre se dovedeste a regla consistenta
fecalelor, reducand bacteriile.
In primele zile, puii isi consuma propriile fecale, provocandu-si probleme
intestinale. Pentru a evita pericolele, fecalele trebuie adunate cu
regularitate.
Puii tineri prefera sa manance pamant decat "cocoloase". In general puii
prefara hrana umeda in locul celei uscate. Trebuie insa retinut faptu ca hrana
umeda va fi asimilata mai rapid de organism, cauzand indigestie.
Recipientele pentru hrana trebuie curatate zilnic iar resturile de hrana
trebuie indepartate si oferite pasarilor mai in varsta. Dupa prima hranire,
fecalele pasarilor trebuie supravegheate timp de 3-5 zile. La primele semne de
diaree, pasarile trebuie tratate cu antibiotice plasate in hrana sau apa.
Rata de crestere
Varsta (saptamani)
Greutatea medie (kg)
2-3
0,6
3-4
1,3
4-5
1,08
5-6
1,5
6-7
1,5
7-8
2
IV. Adultii
Dieta pentru strutii adulti este asemenatoare cu cea pentru pui, cu exceptia
faptului ca pasarile pentru reproducere trebuie sa aiba o ratie de
calciu/fosfor suficienta pentru a compensa productia de oua.
Se recomanda consultarea veterinarului si/sau companiei furnizoare pentru
detalii in ceea ce priveste hrana.
Se recomanda mentinerea pasarilor pe dieta de intretinere in afara perioadei de
depunere a oualor. Acest regim trebuie sa permita pasarilor sa-si pastreze
grautatea fara sa o creasca si chiar sa o reduca (nu mai mult de 5-10%) in
afara perioadei de depunere a oualor. Cu doua luni inainte de aceasta perioada,
proteinele pot fi din nou administrate pasarilor pentru a le energiza inainte
de depunere.
In general, strutii adulti consuma aprox. 1,3-1,8 kg de hrana/zi. Cei care
initiaza o astfel de afacere trebuie sa apeleze la experienta companiilor de
furnizare a hranei pentru struti. Acestea pot determina cea mai adecvata forma
de hrana si nivelul optim de hranire a strutilor pe diferite stadii de
dezvoltare.
Hrana pentru pui trebuie proiectata pentru ca pasarile sa castige in greutate
cu minim de efort. Luarea in greutate intr-un timp foarte scurt poate cauza
probleme cu picioarele la puii tineri. Puii sunt alimentati cu o ratie de start
in primele trei luni. Apoi ratia este crescuta pana la varsta de 10-14 luni
(cand sunt pregatiti pentru taiere). Stocul pentru inmultire este alimentat cu
o ratie speciala timp de 6 luni pe an, si o ratie de intretinere, in celelalte
luni ale anului.
V. Hranirea
Este esential ca strutii sa aiba apa potabila curata, disponibila pe intreaga
zi. Ei trebuie sa primeasca hrana ce furnizeaza un nivel optim de proteine si
aminoacizi esentiali, vitamine, minerale si necesar energetic.
Urmatorul program are caracter practic si a dat rezultate exceptionale in
cresterea puilor de strut. Cand puii au varsta de 24-48 ore, trebuie sa se
initieze dieta cu carne de curcan de calitate sau vanat de pasare ce contine
cel putin 18% proteine. Aceste ratii furnizeaza elementele nutritive necesare
pentru o crestere si sanatate optime in primele 2 saptamani de viata. Hrana
proaspata, incluzand laptuci maruntite, conopida si spanac, are un continut
scazut de proteine si nu este optima pentru pui. Unele vegetale, ca spanacul
sau sfecla, contin acid oxalic care poate inhiba absorbtia de calciu, cauzand
probleme cu picioarele. Alimentele bogate in fibre pot cauza obstructii
intestinale, provaocand moartea prin "infomatare". NICIODATA nu hraniti strutii
cu materiale mucegaite, imbibate de ingrasamant sau care sunt suspecte in vreun
fel, deoarece pot cauza probleme intestinale sau chiar botulism. Oasele crude,
oferite pentru continutul in minerale, nu trebuie date strutilor deoarece
cauzeaza probleme intestinale.
Puii trebuie sa aiba in permanenta lumina, precum si acces permanent la ratiile
de mancare in primele trei saptamani din viata. Dupa aceea, ei pot fi hraniti
in fiecare zi in doua etape, de cate 20 minute. Strutii mai pot fi hraniti cu
cochilii de stridii sau pietris. Luminile pe timp de noapte nu mai sunt
necesare dupa varsta de trei saptamani.
Adapatoarele trebuie curatate zilnic si frecate la fiecare trei zile cu un
dezinfectant usor. Avand un pret redus, vitaminele solubile in apa si
electrolitii pentru pasari se recomanda a fi adaugate (la un nivel recomandat)
in apa pentru baut in primele 1-3 saptamani. Vitaminele solubile in grasime -
A, D3, E si K - sunt amestecate cu amidon sau o emulsie pentru proteine pentru
a se dizolva in apa.Acest lucru va asigura asimilarea adecvata a vitaminelor,
in special A si D3.
Nu sunt necesari alti aditivi.
Refuzul de a consuma hrana sau apa este des intalnit la puii de strut. Aceasta
problema poate fi evitata cu usurinta prin plasarea catorva pui mai mari (de
1-3 saptamani) care deja mananca, printre puii mici. Daca nu dispuneti de pui
mai mari, se pot plasa pui de gaina pentru a invata puii de strut cum sa
manance.
La varsta de 8 saptamani puii pot fi trecuti pe o ratie de calitate, din vanat
de pasare sau curcan, in fiecare zi, in doua mese consistente. Se continua
administrarea "cocoloaselor" ca supliment nutritiv pana este disponibil un
furaj de calitate. Puii tineri pot fi hraniti prin acest program pana ating
maturitatea sexuala.
Ratiile pentru adulti contin un nivel ridicat de calciu si nu trebuie
administrate puilor.
Adultii si puii mai mari pot plasati pe o pasune cu iarba mai uscata. Aceste
pasari ar trebui tinute pe portiuni mici de pe pajiste si realizata o rotatie
periodica pentru eficienta pascutului. Pasarile care pasc pe spatii intinse pot
deveni partial salbatice si astfel mai dificil de manevrat.
Furajul suculent, format din lucerna, grau, secara, mazariche, ovaz sau iarba
de Bermuda, este recomandat pentru puii tineri si adulti, reducand costurile de
productie semnificativ. Unele furaje pot fi prea dure sau cu fibre rezistente
sau cu un continut scazut in proteine si energie, astfel incat nu pot realiza
nivelul dorit pentru a atinge greutatea optima.
Daca strutii sunt hraniti cu furaj sau iarba naturala ori cereale, se recomnada
un echilibru intre aceste tipuri de hrana si cea comerciala. Strutii nu trebuie
sa ajunga supraponderali. Greutatea in exces ia forma grasimii fiind in
detrimentul productiei de oua si al calitatii carnii in cazul pasarilor
sacrificate.
Pasarile pentru reproducere care se gasesc pe pasune trebuie hranite
suplimentar cu o ratie de proteine din carne de curcan sau vanat de pasare
pentru a asigura productia optima de oua, fertilitatea sau capacitatea de a
cloci. Strutii pentru reproducere care sunt hraniti cu masa uscata trebuie
hraniti de asemnea cu carne de curcan sau vanat, la care se adauga un supliment
de lucerna sau fan. Pasarile trebuie sa aiba acces la cochilii de stridii,
pietris sau preparate comerciale pe baza de oase, in aceasta perioada. Adaosul
de vitamine pentru pui si electroliti la apa sau hrana pot imbunatati
capacitatea de a oua sau fertilitatea.
O alta problema des intalnita la hranirea strutilor o reprezinta tendinta
puilor de a manca orice intalnesc in cale. Impactul sau ranirea datorate
inghitirii de obiecte straine survin de cele mai multe ori. O prima recomandare
se refera la plasarea puilor pe o suprafata de pamant sau iarba de la varsta de
3 zile. Aceasta suprafata se alege in functie de mai multi factori: usurinta la
curatare, igiena, costul relativ, etc. Strutii vor ingera mici pietricele
pentru a-si asigura digerarea alimentelor mai grele. Nu este neaparat necesar
sa se furnizeze strutilor pietris cand sunt hraniti cu hrana din comert. In
locul acestuia se pot da pietricele mici de rau.
Hrana utilizata pentru pasarile rumegatoare este recomandata strutilor adulti,
dar furajul trebuie tocat in bucati de 30-50 mm. Pentru ai usura digestia, strutului
trebuie sa i se puna la dispozitie pietris. Pentru puii mici, pietricelele
trebuie sa aiba un diametru de 3-6 mm; pentru pasarile de peste trei luni -
6-20 mm. Se recomanda o rezerva de calciu sau suplimenti apropiati pentru
pasarile care au tendinte sedentare.
VI. Diete sugerate pentru struti
Varsta
Proteine
%
Grasimi brute %
Calciu %
Fosfati %
Fibre neprelucrate %
Sare
(NaCl) %
0-8 sapt.
18,0
3,0
1,35
0,72
6,0
0,90
9 sapt.-17 luni
18,0
3,5
1,35
0,64
11,0
0,50
18 luni +
24,5
3,5
2,40
0,70
11,0
0,60
1. Puii abia iesiti din ou (4-6 saptamani) sunt in general hraniti cu o ratie
bogata in proteine (20-22%), cu scopul de a asigura necesarul ridicat de
energie al micilor pui. Acestia trebuie sa consume 50-80 grame/zi pentru a-si
mentine rirmul de crestere. Durata de administrare depinde de fiecare pui in
parte. Puii trebuie sa aiba faca suficienta miscare fizica, pentru a nu se
ingrasa prea repede.
Este posibil ca puii de strut sa nu manance in primele 24 ore cat timp se mai
afla in sacul de galbenus de ou. Puii trebuie hraniti, intr-o prima etapa, cu
hrana comerciala, carne de curcan sau vanat de pasare, ce contin cel putin 26%
proteine. Alimentele prea bogate in fibre pot cauza blocaje intestinale, ducand
la "moarte prin infometare". Unele alimente proaspete, cum ar fi conopida sau
spanacul, contin acid oxalic, ce impiedica absorbtia calciului, provocand
probleme cu picioarele.
Nu hraniti niciodata puii cu hrana mucegaita.
Adeseori puii mici nu mananca, dar daca sunt plasati si pui mai mari, atunci
situatia se va schimba.
Trebuie furnizate lumina continua si acceslul la hrana cel putin in primele
trei saptamani din viata. Dupa aceasta varsta, puii se hranesc de doua ori pe
zi, timp de 20 minute, cu lucerna, cochilii de stridii si pietris; de asemenea
apa trebuie sa fie proaspata. Daca puii pot iesi pe pajiste, trebuie sa va
asigurati ca nu exista balti cu apa statuta, care le poate cauza moarte prin
indigestie.
2. Puilor de la 6-8 saptamani pana la 3-4 luni li se administreaza in loc de
continut ridicat de proteine, un continut mai scazut de 16-18%. Hrana este
proiectata astfel incat sa asigure o crestere armonioasa fara execese de
greutate, ce pot cauza probleme cu picioarele. In acest scop, sunt esentiale
exercitiile si zonele pentru alergare, esentiale pentru dezvoltarea oaselor.
3. Puii de la 3-4 luni pana la pre-imperechere sunt clasati in categoria
"pasari pentru crestere".
La aceasta varsta, pasarile pot fi hranite cu alimente ce contin 16-18%
proteine, in functie de produsele oferite de diferitele companii. Aceste
produse asigura cresterea armonioasa si penajul de calitate, fara a solicita
prea mult pasarile.
4. Pasarilor pentru inmultire li se schimba dieta de la ratia de intretinere pe
timp de iarna la cea pentru imperechere, cu un nivel de 21-24% proteine, cu 4
saptamani inainte de sezonul de imperechere. Strutii adulti pot consuma 1-2 kg
de hrana pe zi. La inceperea sezonului de imperechere, pasarile trebuie trecute
pe ratie de intretinere.
Companiile ofera hrana pentru struti in diverse forme: fulgi, "cocoloase", etc.
Cu toate acestea este necesara cercetarea pentru a determina necesitatile
nutritive ale strutilor. Intrucat strutul transforma cu usurinta fibrele, de
aceea pasunile cultivate pot deveni o solutie economica pentru hranire.
VII. Ratii recomandate
Urmatoarele ratii sunt recomandate pana la varsta taierii:
1. Ratia de pre-start
Trebuie administrata din prima zi pana la 8 saptamani. Puiiul trebuie sa ajunga
la o greutate de +/- 18kg. Ratia trebuie sa aiba un inalt continut energetic
(sa contina +/- 55% cereale), si trebuie suplimentat cu un nivel de proteine de
22%, la care se adauga aminoacizi esentiali. Combinatia optima va asigura o
crestere armonioasa si va minimiza pierderile. Puii de aceasta varsta nu pot fi
hraniti cu o cantitate prea mare de fibre.
2. Ratia de start
Cand se atinge greutatea de 18 kg (+/- 8 saptamani), strutii pot fi trecuti pe
ratia de start. Aceasta trebuie administrata pana ce puiul atinge greutatea de
45 kg (varsta de +/- 16 saptamani). Ratuia de start trebuie sa contina un nivel
ridicat de energie (+/- 50% cereale), suplimentata cu +/- 20% proteine.
Deoarece puii la aceasta varsta consuma mai mult, se poate administra furaj
grosier pana la 20%.
3. Ratia de crestere
Puii sunt trecuti pe acest tip de ratie cand ating greutatea de 45 kg (la
varsta de +/- 4 luni). Aceasta ratie poate fi mentinuta pana se atinge
greutatea de 65 kg (+/- 6 luni). Ratia de crestere are minim nivel de energie
asigurat de +/- 40% cereale si 16% proteine, ajutand strutii sa atinga maximum de
greutate.
4. Ratia de finis(terminare)
Se aplica strutilor cu o greutate de 65-95 kg (la varsta de +/- 10 luni). In
aceasta perioada, aripile sunt taiate.,dupa care pasarea va manifesta
necesitati de hranire mai puternice, mancand astfel mai mult. Nivelul de
energie oferit de aceasta ratie variaza de la mediu la scazut, +/- 25% cereale,
suplimentat de 14% proteine. Furajul grosier este de +/- 70%.
5. Ratia de taiere
Cand se atinge greutatea de 95 kg, rata de crestere a strutului scade. Se poate
astfel administra o ratie mai putin concentrata pentru a reduce costurile
inutile cu hranirea. Ratia de taiere consta in principal din furaj (+/ 90%),
constand din lucerna, suplimentata cu o sursa de proteina (12%). Aceasta ratie
poate fi administrata pana se atinge maximum de greutate de 110 kg (varsta de
14 luni).
6. Ratia de mentinere
Pasarile care cantaresc 110-120 kg au atins varsta adulta. Daca aceste pasari
nu sunt atiate, ci sunt tinute pentru reproducere, pot fi trecute pe un program
de intretinere.
Aceasta ratie consta, in principal, din furaj cu un nivel de proteine de
10-12%. Pasarile primesc hrana suplimentara inca doua luni dupa ce au fost
taiate aripile. In aceasta perioada pasarile pot fi puse din nou pe ratie de
taiere. Este esential ca strutii sa primeasca suficiente vitamine si minerale.
Vitamine
Solubil in apa
Solubil in grasime
Dezavantaje
A1
X
Crestere intarziata, ochi umezi, pustule
D3
X
Mers dureros la varsta de 3-4 sapt.
E
X
K
X
B1
X
Apatie, pierderea poftei de mancare
B2
X
Degete strambe paralizate
B6
X
"Mers de gasca"
B12
X
Deficiente periferice
C
X
9. Curtare. Imperechere. Depunere.
I. Curtarea
Strutii ating maturitatea sexuala intre 2 si 3 ani. Femelele au tendinta de a
se maturiza mai rapid decat masculii; speciile diferite se maturizeaza la
varste diferite.
Sezonul de depunere a oualor este precedat de comportamentul de curtare, o
serie complicata de actiuni, dans, vocalize si comportament sincronizat.
Un exemplu de comportament receptiv din partea femelei-strut include plecaciuni
si scuturarea aripilor de o parte si de alta a corpului.
Masculii emit chemari zgomotoase, in timp ce isi umfla pielea rosie a gatului,
"patruland" prin teritoriu.
II. Imperecherea
Strutii se reproduc in situatii de monogamie sau poligamie. Femelele tinerii si
masculii trebuie crescuti separat de la varsta de 1 an pana la maturitatea
sexuala.
Cei mai multi crescatori lasa ca procesul de selectie a partenerilor sa se
desfasoare in mod natural, intr-un tarc mare, comun, iar apoi separa perechile
formate.
Comportamentul de imperechere al masculului este extrem de elaborat, el
miscand-si aripile in sus si in jos, in timp ce isi scutura capul intr-o parte
si in alta. De asemenea, scoate un zgomot puternic, umflandu-si zona gatului.
Femela receptiva merge cu capul in jos, scuturandu-si ciocul si aripile,
"cloncanind". Cand se va apropia, femela se va aseza, permitand masculului sa o
incalece pe la spate.
III. Depunerea oualor
Sezonul de depunere a oualor incepe primavare devreme si continua timp de 2-3
luni. Durata acestui sezon depinde de valoarea si calitatea alimentatiei,
starea pasarilor si conditiile climatice. Strutii reactioneaza imediat la
schimbarile de vreme.
Mascului "construieste" cuibul, o groapa mica in pamant. El poate deveni foarte
agresiv in timpul sezonului de imperechere si va pazi femela, cuibul si
teritoriul sau.
Atat masculii cat si femelele stau pe cuib.
In general, un ou este depus la interval de 1-2 zile. Productia estimata
variaza intre 30-90 oua pe an. Media este de 35-55 oua pe an.
Ouale sunt depuse in cuib, si trebuie colectate de doua ori pe zi. Masculii
pentru reproducere pot fi extrem de agresivi si protectivi.
Trebuie luate masuri de siguranta cand se intra in zonele de reproducere.
Acesti masculi pot fi hraniti si prinsi intr-un tarc de captare, in timp ce
sunt colectate ouale. Nu uitati ca masculii pot atinge o inaltime de 2,4 metri
si o greutate de 160 kg. Strutul este un foarte rapid alergator, care se pasi
pe o distanta de 5-7 metri.
Strutii bine hraniti incep depunerea oualor la varsta de 2 ani, si pot avea o
viata productiva de 30 ani.
Productia de oua variaza dar poate ajunge la 70 oua pe an. Productia incepe in
primavara si continua pana in toamna. Femelele sanatoase pot depune aproape pe
tot parcursul anului, in special daca li se asigura lumina.
IV. Iluminatul
Performantele reproductive ale strutilor sunt reglate in functie de durata
zilei-lumina. Programele de iluminat folosesc o combinatie de lumina naturala
si lumina artificiala pentru a stimula si prelungi productia de oua si
fertilitatea. Trebuie utilizate ceasuri alaturi de lumina artificiala, pentru a
controla durata luminii.
Ouale sunt de obicei nefertile in ultima parte a sezonului de imperechere;
acest fapt poate fi cauzat de infertilitatea masculului. Masculii pentru
imperechere ar trebui sa primeasca 16 ore de lumina pe zi, incepand cu 3-4
saptamani, inainte de a se imperechea cu femelele. Dupa ce au fost plasati in
acelasi loc, atat femelele cat si masculii primesc 16 ore de lumina pe zi, pe
parcursul intregului sezon de imperechere.
Daca ferma de struti este plasata intr-o zona in care durata de zi-lumina este
mai mare de 16 ore, potriviti ceasul pentru a arata cea mai lunga perioada cu
lumina naturala. Dupa apusul soarelui, pot fi aprinse 2-5 lumanari pentru
lumina artificiala, pentru a stimul aproductia de oua. Durata de zi-lumina nu
trebuie NICIODATA scurtata iar intensitatea luminii nu trebuie NICIODATA
scazuta in timpul ciclului de depunere.Trei sau patru zile cu lumina sczuta sau
durata micsorata poate genera ca intregul grup sa stopeze productia de oua.
Femelele si masculii adulti trebuie separati dupa sezonul de imperechere.
Aceasta va permite pasarilor sa fie mai odihnite, ele incepand productia de oua
mai repede cand vor fi plasate impreuna in sezonul de imperechere.
V. Stresul
Stresul poate duce la scaderea sau chiar stagnarea procesului de reproducere.
Ce anume cauzeaza stresul la struti?
Masculii dominanti care se bat frecvent trebuie indepartati din cadrul
grupului.
Tarcurile pentru imperechere nu trebuie situate in apropierea drumurilor
circulate.
Pradatorii, cainii sau alte animale domestice pot cauza stres, reducand
productia.
Manevrarea pasarilor pentru imperechere, in timpul sezonului de imperechere,
poate afecta productia de oua.
Cainii si alte animale domestice, anunturile municipalitatii prin megafon,
circulatia baloanelor cu aer cald, elicopterele, etc.
Schimbarea orarului de iluminat, sau reducerea intensitatii luminii pe timp de
noapte.
Schimbarea habitatului, transferul grupului de struti intr-un nou tarc.
10. Managementul oualor.
I. Dimensiunile oualor
Ouale de stru pot varia de la 350 la peste 2200 grame. Marimea medie variaza in
functie de subspecie si de conditiile de domesticire, dar se situeaza intre
1300 si 1700 g. Ouale supradimensionale au o suprafata mica pentru gaze si
schimb de vapori de apa, si de aceea pot produce pui slabi, cu edeme.
Pe de alta parte, ouale subdimensionale pierd excesiv apa in timpul incubatiei,
rezultand pui slabi si deshidratati. Ouale mici sunt de obicei produse la
inceputul sezonului sau de catre pasari tinere, si sunt cel mai adesea
infertile. Ouale foarte mici au coaja foarte subtire si de obicei nu contin
galbenus.
II. Coaja de ou
Coaja se comporta ca o bariera selectiva ce permite schimbul de oxigen, dioxid
de carbon si vapori de apa, inhiband in acelsi timp, patrunderea unor factori
de infectie. Grosimea cojii variaza intre struti, si poate avea intre 1,4 si
2,4 mm, cu o medie de 1,7-2,0 mm.
Goaja groasa inhipa pierderile de apa, ducand la nasterea de pui slabi,
edematosi. Coaja subtire permite trecerea excesului de apa, expunand oul la
bacterii sau ciuperci. Coaja cu crapaturi, ciobituri, creste, sau alte texturi
neregulate, are o pierdere de integritate structurala care o expune la invazia
agentilor straini.
III. Calitatea oului
In general, daca femela este deficitara in proteine, carbohidrati sau grasimi,
ouale produse sunt echilibrate dar mai mici decat marimea normala sau mai
putine la numar. Cu toate acestea, carenta de vitamine sau minerale poate duce
la un ou redus din punct de vedere nutritiv.
Efectele datorate hranirii asupra morfologiei embrionului si mortalitatii au
fost descrise in cazul puilor degaina, si servesc in prezent ca baza pentru
analiza relatiei nutritie-capacitate de clocire in cazul strutilor. De exemplu,
famelele-strut hranite excesiv cu cereale, au produs oua care au dat nastere la
pui cu edeme datorate sangerarilor subcutanate.
IV. Cerinte pentru cuibar
Atat procedura de colectare a oualor cat si cea de igienizare pot fi simplificate
daca se proiecteaza adecvat cuibarele.
Strutilor trebuie sa li se puna la dispozitie zone pentru cuib cu nisip curat.
Nisipul trebuie sa se afle intr-o groapa adanca de 1 metru, cu un canal de
scurgere pe margine pentru a drena apa pe timp ploios. Daca se plaseaza un
sopron in tarcurile pentru imperechere, atunci se recomnada construirea unei
anexe sau a unei zone acoperite, pe o latura a sopronului, unde sa se
construiasca cuibarul acoperit. Alaturi de hambar,acesta va proteja de ploaia
venita din mai multe directii.
Masculul va sapa in cuib in mod regulat, ceea ce angajeaza o cantitate mare de
nisip; de aceea, trebuie sa aveti o rezerva permanenta de nisip curat pentru a
acoperi cuibul.
Teoretic, aceasta metoda ar trebui sa functioneze dar strutii pot alege sa-si
construiasca cuibul unde doresc. In cele mai multe cazuri, acesta este plasat
langa gard. Puteti astepta pana ce masculul incepe sa construiasca cuibul, si
apoi acoperiti locul cu nisip.
V. Colectarea oualor
Strutii isi depun ouale, in general, dupa-amiaza sau seara, de aceea ele
trebuie colectate cat mai curand posibil. In mod ideal, colectarea oualor
trebuie sa se faca de cateva ori pe zi, cu ultima colectare la apusul soarelui.
Ouale ramase in cuib pot fi strivite sau chiar mancate de catre strutii adulti.
De asemenea, ouale lasate in cuib peste noapte se pot raci, permitand
bacteriilor sa intre in ou prin pori.
Ouale lasate in cuib timp de cateva zile sunt expuse variatiilor de
temperatura, mai ales cand stau la soare.
Strutii agresivi pot fi hraniti si inchisi intr-en tarc in timp ce sunt
colecatate ouale. Daca ouale sunt colectate in fiecare zi, va rezulta o
productie mai mare.
Ouale trebuie identificate la fiecare colectare. Numarul tarcului, numarul
femelei, si alte metode de identificare, sunt necesare pentru a evalua
productivitatea, si pot fi notate pe ou cu un creion. Toate aceste date trebuie
organizate in dosare inainte ca ouale sa fi igienizate si depozitate.
Trebuie sa existe lucratori specializati care sa supravegheze femelele, astfel
incat ouale sa fie colectate la 10-15 minute dupa ce au fost ouate, mai ales in
zilele calduroase, permitand cuticulei sa se usuce. Colectarea imediata previne
distrugerea embrionului la temperaturi ridicate, expunerea la microbi si
pierderilor datorate furtului. Mentinerea igienei cuibului reprezinta cea mai
simpla cale pentru a reduce atacul mocrobilor.
Usurinta in colecatrea oualor depinde de structura tarcurilor pentru
imperechere si a cuiburilor. Nu este simplu de intrat in cuib pentru a colecta
ouale. In cele mai multe cazuri, colectarea oualor reprezinta o munca de
echipa, o persoana distrage atentia masculului catre cealalta parte a tarcului,
permitand celeilalte persoane sa se furiseze rapid pentru a aduna ouale.Aceasta
metoda functioneaza mai bine atunci cand cuibul este plasat in apropierea
portii de acces. Pe de alta parte, metoda este ineficienta.
Pe cat posibil, se construiesc tarcurile astfel incat sa se poata inchide
pasarile in afara cuibului. Daca acest lucru nu este posibil, exista un
dispozitiv numit "captator de oua" care poate fi folosit din afara tarcului
pentru a apuca oul. Din nou, cuibul trebuie sa se afle la o distanta rezonabila
de gard.
Oricare metoda este folosita, asigurati-va ca va spalati pe maini inainte de
colectare, sau folositi manusi de cauciuc, sau o punga de plastic pentru a
colecta ouale.
Trebuie remarcat faptu ca strutii obisnuiesc sa stea in cuib si sa se joace cu
ouale dupa ce au fiost depuse, deci strutii trebuie indepartati din cuib
inainte de colectare.
Manusile de latex trebuie purtate la manipularea oualor, pentru a preveni ca
uleiurile din piele sa patrund in coaja de ou.
VI. Curatarea oualor
Cel mai important aspect in reducerea contaminarii oualor il reprezinta
producerea unui ou curat. Managementul strutilor recomnada ca ouale sa fie
depuse in cuiburi sub forma unor gropi nu foarte inalte in pamant. Este
imperativ ca aceste cuiburi sa fie cat mai curate cu putinta, iar ouale sa fie
colectate cat mai rapid. Nisipul plasat in cuib asigura un substrat curat ce
este tolerat de struti. Desinfectia cuibului este sustinuta de unii crescatori,
dar eficienta metodei ramane de dovedit. Cu toate acestea, deoarece ouale de
strut sunt depuse in pamant, teoretic toate sunt acoperite de praf si pamant pe
suprafata si in pori.
Doar ouale curate trebuie incubate. Pamantul si ingrasamintele trebuie
indepartate cu grija cu smirghel. Ouale nu trebuie sterse cu o carpa, intrucat
poate impinge bacteriile mai adanc in porii oului, crescand sansele de
infectare. Daca ouale trebuie spalate, se foloseste apa ce contine un agent de
igienizare, ce contine compusi cu amoniu, clor, iod. Apa trebuie schimbata
permanent, pentru a preveni raspandirea bacteriilor. Curatarea incorecta este
mai daunatoare decat absenta ei.
Nu se recomanda curatarea oualor decat daca este absolut necesar. Doar in
situatii extreme ouale pot fi udate in tipul procesului de curatare. De
asemenea, trebuie sa existe cate un prosop curat pentru fiecare ou care sa nu
fie reutilizat. Nu se foloseste dezinfectant care poate altera coaja de ou.
VII. Igienizarea oualor
Acesta este un sector unde inca se intreprinde un volum insemnat de munca.
Exista, la ora actuala, o serie de metode de igienizare a oualor, unele dintre
ele adoptate de la cresterea puilor.
Marimea fizica a unui ou, precum si perioada lunga de incubatie, il expun la
contaminari, dar acest risc poate fi redus prin metode de igienizare adecvate.
O metoda utilizata este inmuierea oului intr-o solutie de dezinfectare.
Dezavantajele acestei metode constau in faptul ca bacteriile se pot dezvolta in
aceasta solutie daca nu este schimbata in mod frecvent , astfel ca udarea oului
poate duce la deteriorarea suprafetei oului. O varianta a acestei metode consta
in pulverizarea oului cu dezinfectant, urmata de stergerea oului cu un prosop
de hartie. Aceasta metoda este mai fina decat prima, dar prezinta de asemenea
un coeficient de risc in ceea ce priveste suprafata oului.
Au fost dezvoltate o serie de metode de igienizare a oualor, inclusiv expunerea
acestora la ultraviolete.
Util!
Ouale sunt lasate in cuib timp de 10-15 minute dupa ce au fost depuse daca
temperatura si suprafata cuibului sunt uscate. Daca cuibul este umed, ouale
trebuie colectate cat mai curand posibil.
Orice fir de nisip sau praf de pe suprafata oului trebuie "periat" cu o pensula
moale. Oul este apoi pulverizat cu un dezinfectant, si sters imediat cu un
prosop de hartie. Ulterior, oul trebuie lasat sa se raceasca pana ce o celula
de aer devine vizibile (2-4 ore in, functie de temperatura). Oul este apoi
plasat intr-un frigider la o temperatura de 16 grade Celsius pana ce va fi dus
in incubator. In acest punct, orice igienizare este efectuata de incubator.
Ouale "se strica" atunci cand au fost depuse intr-un cuib umed, de aici si
necesitatea de a feri cuibul de ploaie.
VIII. Depozitarea oualor
Depozitarea oualor inainte de incubatie sporeste eficienta managementului
clocirii, permitand procesarea in grup a oualor. Atunci cand se efectueaza
corect, depozitarea la rece nu dauneaza oualor. Pragul de temperatura pentru
cresterea embrionului trebuie sa fie de 20 grade Celsius. Ouale de strut
depozitate la/peste aceaste temperatura prezinta o mortalitate crescuta inca
din a doua zi de viata. Ouale depozitate la o temperatura cuprinsa intre
12,8-18,3 grade Celsius, pot fi pastrate in siguranta timp de o saptamana, dar
clocirea va fi redusa semnificativ la doua saptamani.
Umiditatea relativa de 75% este recomandata pentru a preveni pierderea in exces
a apei sub forma de vapori, in timpul depozitarii oualor.
Ouale ar trebui plasate pe un gratar (rastel) din sarme curat in camera de
depozitare. Daca ouale sunt pozitionate cu celula de aer in sus in tava
incubatorului, atunci ele pot fi transferate fara a contamina oule individuale.
Celula de aer poate fi identificate imediat ce oul este depus, luminand capatul
oului cu o lanterna, intr-o camera intunecata.
O varianta o reprezinta depozitarea oualor in pozitia orizontala.
Daca ouale nu sunt incubate in 4-7 zile, gradul de clocire scade. Ouale trebuie
intoarse de 3 ori pe zi inainte de a fi plasate in incubator.
Ouale sunt plasate timp de 7 zile sub ultraviolete pentru a elimina bacteriile.
Se mentine o umiditate relativ scazuta de 35% pentru a preveni aparitia unor
pui umflati. Trebuie mentinuta, de asemenea, o temperatura de 17-21 grade
Celsius.
IX. Preincalzirea oualor
Inainte de a fi plasate in incubator, ouale trebuie tinute la o temperatura a
camerei de 25 grade Celsius, timp de cel putin 12 ore.
De asemenea, daca ouale au fost transportate pe o distanta mare, inainte de a
fi duse in incubator, trebuie sa stea minim 12 ore fara a fi mutate, la 25
grade Celsius.
11. Incubatia - cerinte
I. Metode
Sunt consacrate doua metode de incubatie pentru strutii domestici - naturala si
artificiala. Majoritatea crescatorilor de struti africani perfera metoda
naturala de incubatie deoarece sunt de parere ca puii obtinuti pe cale
artificiala nu sunt la fel de sanatosi. Acest fapt este probabil adevarat,
deoarece puii cei mai puternici pot supravietui in conditii naturale; cu toate
acestea, putini pui supravietuiesc la incubatia pe cale naturala. De asemenea,
permitand strutilor sa stea pe oua pana la 6 saptamani, poate cauza tensionarea
acestora, deteriorandu-le conditia.
Atat femela cat si masculul impart responsabilitatile de clocire, masculul mai
ales noaptea iar femela ziua. Daca femela poate sta pe oua, ea va depune cate
un ou la interval de doua zile, cumuland astfel 12-15 oua pe luna.
Cuibul este o groapa nu foarte adanca in pamant; poate fi marit prin saparea
unei mici gropi in pamant, langa cuib, umpluta cu nisip, iar in jurul ei se
construieste o ridicatura.
Producatorii din Statele Unite sunt adeptii incubatiei artificiale; ei
considera ca investitia in incubatia naturala este mult mai mare.
O productie mare de oua se obtine daca ouale sunt indepartate din cuib in
fiecare zi. Daca se apeleaza la incubatia artificiala, se colecteaza ouale de
doua ori pe zi, se depoziteaza, se racesc la 18-21 grade Celsius, si se
plaseaza in incubator timp de 7-10 zile. Daca ouale nu sunt incubate in 7-10
zile, rata de clocire este semnificativ redusa.
Principii generale de incubatie
Perioada medie de incubatie
42 - 43 zile
Temperatura medie
36 grade Ceslius
Umiditate relativa
23% - 26%
Rotatia
6 - 8 ori/zi
Depozitarea
10 zile - 12-15 grade Celsius
II. Facilitati pentru incubatie si clocire
Sunt necesare sisteme performante de incubatie si clocire. Alaturi de struti,
aceste sisteme reprezinta o importanta investitie financiara.
Aceste tehnici au fost perfectionate, contribuind la reducerea mortalitatii
timpurii. Ventilatia inadecvata, umiditatea improprie au reprezentat probleme
majore in trecut.
Obiectivul incubatieiil reprezinta crearea conditiilor necesare pentru ca din
ouale fertile sa rezulte pui de strut intr-o perioada de 42-43 zile, folosind
echipament special. In natura, parintii-struti asigura in mod instinctiv
conditiile de mediu pentru clocire, dar in mediul artificial, trebuie creat un
mediu similar.
Facilitatile pentru incubatie difera de la o ferma la alta, in functie de buget,
dimensiunea afacerii, cladirile existente. Fiecare producator trebuie sa puna
la punct o structura, permanenta sau temporara, in functie lde numarul
anticipat de oua.Dimensiunile actuale ale echipamentelor pentru incubatie si
clocire vor varia, de aceea trebuie stiute aceste dimensiuni, inainte de a sti
suprafata cladirii.
La planificarea facilitatilor trebuie avute in vedere:
izolarea fata de circulatia persoanelor
controlul de mediu asupra camerelor si cladirii
igienizarea camerei
sursa de curent de rezerva
extinderea ulterioara
spatii adecvate pentru provizii
spatiu pentru depozitarea echipamentului necesar pentru incubator.
Incubatorul trebuie astfel proiectat incat sa asigure temperatura, umiditate si
circulatia aerului constante.
III. Echipament
Pe piata actuala exista mai multe tipuri de echipamente pentru incubatie si
clocire.
Un incubator are 4 functii de baza:
1.controlul temperaturii
2.controlul umiditatii
3.circulatia adecvata a aerului
4.mecanismul de rotatie (acest mecanism nu este prezent la instalatiile de
clocire)
Fiecare dintre acesti factori poate cauza erori fatale in procesul de
incubatie.
1. Temperatura
Valorile recomandate variaza intre 32,2 grade Celsius si 36,6 grade Celsius dar
valorile cele mai comune sunt cuprinse in intervalul 35,5-36,6.
2. Umiditatea
Este de asemenea foarte importanta. Ouale trebuie sa piarda o anumita cantitate
de apa in timpul incubatiei - 13-15% din greutatea initiala. Umiditatea si
circulatia aerului joaca un rol important in pierderea apei. Umiditatea trebuie
sa aiba valori cuprinse intre 20-40%. Pierderea de apa va fi determinata prin
cantarire saptamanala.
In functie de pierderea in greutate a oului, se opereaza ajustari in incubator
in ceea ce priveste umiditatea. Pentru a tine o evidenta clara, se recomnada un
registru operat pe calculator.
Umiditatea relativa trebuie mentinuta la valoarea de 25% pana in ziua a 40-a,
dupa care se trece la valoarea de 35-40%.
Vor exista diferente de marime la oua, de forma si porozitate. Ca urmare,
temperatura si umiditatea in incubator trebuie ajustate.
3. Circulatia aerului
In timpul incubatiei, ouale consuma oxigen (respiratie) si elimina dioxid de
carbon. Deoarece embrionul se dezvolta mai ales dupa primele 6 saptamani,
creste si consumul de oxigen, deci si cantitatea de dioxid de carbon eliminata.
De aceea, este ESENTIALA circulatia adecvata a aerului in cadrul sistemelor de
incubatie!
4. Pozitia
Ouale de strut trebuie depozitate cu capatul mai mare in sus la o temperatura
de 18-21 grade Celsius. In acest timp, trebuie sa se efectueze rotatia oualor
in fiecare zi.
Acordati atentie speciala sacului de aer!
Sacul de aer se formeaza dupa 24 ore de la depunerea oualor. Nu va grabiti sa
puneti oul in incubator. In sacul de aer se colecteaza albumina ce contine un
factor antibacterial necesar pentru embrion. Cu cat sta mai mult, cu atat
calitatea va fi crescuta.
Sacul de aer nu trebuie sa fie mai larg de 6 mm, sau mai mic de 4 mm.
Ouale mai mari de 10 zile au o rata de succes scazuta.
5. Rotatia
Ouale trebuie intoarse de 2-3 ori pe zi inainte de a fi plasate in incubator.
6. Salubritatea
Sunt plasate in incubator doar ouale curatem si solide.
Apa pentru dezinfectare trebuie plasata la intrarea in incubator.
Se vor purta doar haine si incaltaminte sterile, chirurgicale in incubator.
Inainte de inceperea activitatii, mainile trebuie spalate si dezinfectate.
7. Cantarirea
Cantarirea oualor saptamanal determina pierderea in greutate a acestora,
permitand adaptarea factorilor de umiditate si temperatura. Cei mai multi
producatori se asteapta la o pierdere de 15-18%.
12. Managementul clocirii
I. Incubatie si clocire
Strutii au o perioada de incubatie de 39-59 zile, media fiind de 42 zile.
Managementul clocirii este de o importanta vitala pentru succesul acestui
proces. Problemele de clocire se pot datora alimentatiei neadecvate a strutilor
pentru imperechere, problemelor de imperechere, manevrarii improprii a oualor,
defectiuni ale sistemelor de clocire si incubatie, sau problemelor de
temperatura si umiditate.
Managementul de succes al unui sistem de clocire standard necesita experienta
si atentie la detalii. Curatenia reprezinta un factor esential. Cladirile
pentru clocitor trebuie proiectate astfel incat sa fie rezistente si usor de
curatat. Trebuie sa fie suficient de spatioase pentru a depozita volumul
anticipat de oua, si trebuie sa fie prevazute cu spatii pentru igienizare,
tavite pentru oua, sisteme de racire si depozitare, incubator si clocitor,
spatii pentru pui, echipamente de spalare, facilitati pentru igienizare, precum
si un birou.
Echipamentul pentru clocitor include un generator de rezerva, incubatoare si
clocitoare, tavite pentru manevrare, un aspirator pentru curatare, spalator,
tavite pentru spalare si carucioare.
II. Principii generale in clocire
Cei mai multi producatori transfera ouale in clocitor intre zilele 39-40.
Odata ce puiul a lovit cu ciocul coaja de ou, in aproximativ 24-48 ore el va
sparge aceasta coaja.
Daca puiul nu loveste coaja, atunci este nevoie de asistenta. In acest caz se
face o gaura mica in coaja de ou pentru a permite puiului sa respire. Din acest
moment, puiul trebuie lasat singur pentru a-i permite sa se descurce prin
fortele proprii. Acest demers poate dura pana la 2 zile.
Puii ies din ou atunci cand sunt pregatiti. Ouale mici sunt clocite mai rapid
decat cele mari. Interventia efectuata prea devreme poate produce complicatii
la clocire. Cea mai buna metoda consta in a tine "mainile departe de ou" cat
mai mult posibil.
Daca umiditatea relativa din clocitor nu poate fi controlata, embrionul trebuie
lasat sa loveasca in coaja cu ciocul, inainte de a fi mutat in clocitor. Se
recomanda ca nivelul de umiditate sa fie acelasi ca in incubator pana are loc
lovirea in coaja de ou. Acest fapt va permite oului sa piarda suficienta apa
pentru a primi astfel oxigenul necesar in aceasta perioada critica a
dezvoltarii embrionului.
In stadiul final al clocirii, se recomanda o umiditate relativa de 30-40%. De
asemenea, se recomanda ca temperatura sa fie cu 1-2 grade mai mica decat cea
din incubator iar umiditatea mai ridicata.
Din numarulde oua depuse, aproximativ 70% dintre ele vor da nastere la pui.
Unele dintre aceste oua sunt nefertile iar unele vor nu vor putea fi clocite.
Din nou, este foarte importanta o evidenta clara deoarece problemele specifice
sunt asociate cu moartea embrionului in diverse momente ale incubatiei.
Puii vor iesi din oua, fara a fi asistati, la aproximativ 12 ore dupa ce au
lovit cu ciocul in coaja de ou. Puii nu trebuie mutati prematur, deoarece se
pot sparge vasele de sange. Daca puiul nu a iesit din ou dupa 20-30 ore si pare
slabit, trebuie indepartate cu grija bucatile din coaja de ou.
Dupa clocire, pui trebuie lasati in incubator suficient cat sa se usuce fara a
se deshidrata. Un pui care se misca in sus si jos poate fi mutat din instalatie.
In medie, puii sunt retinuti in incubator 12 ore dupa clocire.
Dupa clocire, se aplica o solutie de iod in zona ombilicala a puiului, se
cantareste puiul si se identifica. Dupa ce s-a uscat, se muta in tarcul lui cat
mai repede posibil pentru a se acomoda.
Puii nu sunt capabili de termoreglare, in acest stadiu, si de aceea trebuie
asigurata o sursa externa de incalzire. La acesti pui, suplimentul de caldura
trebuie sa fie de 32-35 grade Celsius. Sursa de caldura trebuie sa fie
suficient de mare pentru ca toti puii sa se adune in jurul ei. De asemenea,
tarcul trebuie sa fie suficient de mare astfel incat puii sa se poata indeparta
de sursa de caldura daca se incalzesc prea tare.
13. Cresterea artificiala a puilor
Managementul joaca un rol important in cresterea cu succes a puilor.
La varsta de 0-12 saptamani se inregistreaza cea mai mare mortalitate. Devine
imperativ ca prin experienta, cercetare si cunoastere, sa se reduca
mortalitatea.
O serie de factori sunt esentiali in cresterea puilor: genetici, starea de
sanatate, managementul, conditiile de clima, nutritia, facilitatile si mediul,
precum si factorii de stres.
Crescatorii de struti se confrunta adesea cu o mortalitate ridicata la pui si
strutii tineri, ca urmare a cresterii neadecvate.
Urmatoarele recomnadari, aplicate in mod corect, vor duce la cresterea
semnificativa a sperantei de viata.
Facilitatile pentru crestere trebuie astfel proiectate incat sa protejeze puii
in fata pradatorilor (caini, vulpi etc), cat si in fata conditiilor de clima
neprielnice. Puii nu trebuie NICIODATA lasati sa se ude pana la piele. Trebuie
tinuti intr-un mediu uscat si curat, precum si ventilat.
I. Temperatura
Deoarece temperatura in incubator este de 36 grade Celsius, trebuie acordata
atentie pentru ca puii sa nu raceasca cand sunt mutati. Sectorul in care sunt
tinuti puii de o zi trebuie sa fie dezinfectata inainte. Temperatura puilor
trebuie sa fie de 31-33 grade Celsius in primele 10 zile de viata, apoi de
26-29 pana la varsta de 3 saptamani. De la 3 la 8 saptamani, temperatura ideala
este de 21-26 grade Celsius.
Puii nu trebuie expusi la temparaturi scazute, si nici prea ridicate. Puii
crescuti intr-un mediu stramt, incalzit cu infrarosii, sunt susceptibili de a
se imbolnavi intr-un mediu rece. Camerele incalzite uniform vor preveni aceasta
problema. Se recomanda incalzirea centrala.
II. Podeaua
Daca puii sunt asezati pe rumegus, coji de orez sau nisip pentru constructii,
acestea trebuie acoperite cu panza de sac in primele 7-10 zile pentru ca puii
sa nu manance resturile, aparand astfel probleme intestinale.
Dupa ce panza este indepartata, rumegusul sau nisipul sunt scuturate zilnic
pentru a se usca. NICIODATA nu se acopera cu ziare, carton, plastic sau alt tip
de material alunecos.
III. Hranirea
Dispozitivele pentru hrana si apa trebuie curatate, dezinfectate si reumplute.
Este important ca puii sa invete sa manance terci din primele zile de viata,
inainte de a fi trecuti pe alimentatie cu lucerna. In acest timp, puii trebuie
tinuti intr-un spatiu mic (3x3 m/50 pui), cu 8-10 orificii de alimentare cu
hrana si apa. Ei trebuie sa aiba acces la hrana si apa din primele zile. Prin
agitarea hranei cu regularitate, pui vor fi indemnati sa manance; sunt curiosi
si vor veni sa cerecteze.
Poate fi de asemenea plasat un pui mai mare care stie sa se hraneasca, pentru
a-i invata pe cei mici acest lucru.
Lucerna se taie foarte fin (bucatele de 5 mm), se inmoaie, se amesteca cu terci
pentru pui si se da puilor de 6 ori pe zi. Puii vor fi atrasi de alimentatoare
si vor invata repede sa manance. Acestea nu trebuie sa fie adanci pentru ca
puii sa se poata deplasa cu usurinta printre ele.
Imediat ce puii incep sa manance din terci, spatiul in care stau poate fi marit
cate putin in fiecare zi, pentru ca acestia sa incepa sa faca mai multa
miscare.
Dupa 7 bzile acesta zona trebuie sa masoare 4x10 m/50 pui. Puii mai mici de 4
saptamani nu trebuie sa primeasca fibre mai lungi de 5-8 mm. Daca fibrele sunt
mai lungi, ele vor forma un ghem fibros in stomac, cauzand indigestie. Dupa 4
saptamani, fibrele pot ajunge la 10 mm.
Pentru a preveni deshidratarea, apa potabila poate fi colorata galben-verde,
culoare preferata de struti. Apa poate fi imbogatita cu o soluti e de
multivitamine.
Containerele pentru hrana trebuie proiectate astfel incat puii sa nu se calce
in picioare. Se presara lucerna proaspata peste hrana, pentru a incuraja
ciugulitul.
Adapatoarele trebuie sa fie putin adanci pentru puii de o zi pana la 2
saptamani, pentru a preveni inecarea accidentala.
Este important sa se asigure pietris pentru pui, circa 2 kg la 50m kg de hrana.
IV. Ventilatia
Incalzirea suficienta, mai ales in prima saptamana, este esentiala, dupa care
puii trebuie invatati sa se adapateze la temperaturi normale. O temperatura
constanta, mai ales in lunile de iarna, poate fi mentinuta in incubator prin
suspendarea unor senzori de caldura, la inaltimea puilor, ce vor activa
sistemul de incalzire atunci cand se inregistreaza scaderea temperaturii la un
anumit prag.. Incubatorul trebuie ventilat permanent, mai ales daca sunt multi
pui, pentru a preveni cresterea amoniacului.
Curentul este nociv pentru pui, dar pe de alta parte ei nu trebuie
supraincalziti. Un grad in plus la caldura este mai nociv decat unul in minus.
Grupurile de mai mult de 50 de pui trebuie tinute in spatii largi, permitand
detectarea anomaliilor, dar ingreunand managementul general. Puii care se
dezvolta mai greu sunt dificil de indentificat in grupuri mari. Puii trebuie sa
fie cat mai apropiati ca varsta in cadrul unui grup.
V. Conditii exterioare
Exista o serie de sisteme de crestere a puilor, insa baza tuturor sistemelor o
reprezinta sistemul pasunilor cu lucerna si al alimentatiei pe baza de
concentrate.
Daca un anumit sistem da rezultate bune, el nu trebuie schimbat. Schimbarea,
atunci cand se impune, trebuie facuta gradual.
Cand puii au doua saptamani si sunt pregatiti pentru lucerna, nu trebuia lasati
afara in frig, in primele zile. Pe masura ce se incalzeste, sistemul de
incalzire trebuie inchis iar puii scosi afara, pentru cateva ore.
Lucerna trebuie sa fie scurta, nu mai mult de inaltimea burtii strutilor, iar
gardul nu este mai mare de 3x3-5x5 metri.
Pe masura ce puii cresc, ei pot fi plasati in spatii mai mari. Daca tarcurile
sunt prea mari, puii vor manca prea multa lucerna, si prea putina hrana
concentrata.
Alimentatoarele si adapatoarele trebuie plasate in tarcuri. In zilele cu vant
puternic, se pot plasa folii de plastic la garduri pentru a proteja. In caz de
vreme rea, puii trebuie tinuti inchisi.
Pe masura ce se avanseaza in sezonul de imperechere, cuibarul se aglomereaza cu
pui, iar pui mai mai sunt scosi afara.
Daca in acest interval se inrautatesc conditiile meteo, fara sa existe spatiu
disponibil, se pot produce pierderi considerabile. Puii trebuie tinuti in
sistem extensiv cat mai mult timp posibil, inainte de a fi transferati pe
pasune (nu inainte de varsta de 4 luni).
Nu trebuie neglijata importanta hranirii corecte, in sistemul extensiv.
Crescatorul de struti trebuie sa cunoasca ce elemente nutritive sunt cerute de
pasari.
Daca strutii pot fi hraniti cu furaje sau grane, trebuie sa se realizeze un
echilibru intre acestea si alimentatia din comert. Nu trebuie permis ca strutii
sa devina supraponderali. Excesul de grasime este daunator productiei de oua si
afecteaza calitatea carnii de strut.
La varsta de 6-8 saptamani, puii pot fi plasati afara daca vremea este
prielnica, dar trebuie bagati in adapost pe timp de noapte.
Pot fi manevrati in grupuri de 25-50 pasari. Puii tineri vor ingiti orice.
Tarcurile trebuie curatate de pietricele, vegetatie uscata,sarma, pioneze, si
alte materiale ce pot cauza obstructie intestinala, si chiar deces. De
asemenea, se curata resturile de hrana.
Reamintim, NICIODATA nu se permite ca strutii sa aiba acces la hrana umezita
sau deteriorata.
La varsta de 4 luni, puii sunt mai corpolenti, si pot fi lasati in aer liber
fara a exista riscul aparitiei problemelor intestinale.
Adapostul si umbrisul trebuie sa fie disponibile pentru a proteja atat pasarile
cat si hrana pe vreme rea sau noapte.
VI. Probleme in timpul cresterii
1. Puii cu speranta de viata redusa
Puii sunt lipsiti de culoare, sensibili la frig; nu mananca, de aceea cresc
foarte incet. Aceasta problema poate sa apara ca rezultat al malnutritiei la
pasarile pentru imperechere, la ouale care au fost depozitate un timp
indelungat, procedurilor incorecte de incubatie sau igienei improprii in
incubator.
2. Lipsa hranei
Daca puii nu invata sa manance in primele zile de viata, vor incepe sa arate
lipsiti de culoare. Trebuie supravegheat daca hrana este acceptabila pentru pui
si daca sunt suficiente orificii pentru hranire.
3. Stresul si frustrarea
Cu cat sunt mai mici puii, cu atat vor fi mai sensibili la stres si frustrare
(care pot fi cauzate, printre altele, de manevrarea excesiva, zgomot,
schimbarea mediului, o schimbare brusca in sistemul de hranire sau crestere,
boli, iritatie cauzata de paraziti interni sau externi, frig, etc.).
4. Comportamentul anormal
Stresul ii face pe struti sa se comporte anormal, de exemplu sa inceapa deodata
sa manance iarba, betisoare, pamant sau obiecte straine. Nu se poate determina
intotdeauna cauza acestor anomalii.
Cand puii se afla pe pajiste, si se manifesta anormal, poate fi util sa fie
plasati intr-un tarc mai mic,pentru o saptamana sau doua, si invers. La stadiul
la care se observa simptomele, este de regula prea tarziu, iar puii au mancat
deja prea multa iarba sau betisoare.
5. Problemele cu adapostul
Aceste probleme se refera la ventilatia proasta, numarul prea mare de pui sau
incalzirea ineficienta, toate acestea putand cauza probleme cu plamanii.
Puii se ingramadesc impreuna atunci cand dorm si este prea frig, dar conditiile
sunt odeale atunci cand dorm separat si par linistiti.
Cand puii alearga cu aripile desfacute, inseamna ca le este prea cald.
Temperatura in adapostul puilor variaza considerabil incepand cu ora 9-10
dimineata pana la 3-4 dimineata urmatoare. Se recomnada o temperatura constanta
in timpul noptii.
6. Boli si paraziti interni si externi
Masura in care va fi afectat mediul in care traieste, va determina cand un pui
trebuie izolat din cauza unui parazit. Se recomnada consultarea unui medic
veterinar pentru a afla ultimele recomandari.
7. Probleme la achizitionare
Daca schimba frecvent proprietarii, se poate ca puii de strut sa nu tina pasul
la conditiile in schimbare. Drept urmare, anumite probleme sunt transferate de
la un proprietar la altul, si din aceasta cauza poate muri un lot intreg de
pui.
Se recomanda specializarea in cresterea puilor de o anumita varsta.
8. Plasarea timpurie in grup
Cand un pui este plasat prea devreme intr-un lot, in timp ce este inca activ si
jucaus, el nu va face suficienta miscare intr-un spatiu restrans. Acest lucru
va cauza stres, rezultand alte anomalii.
Intr-un sistem extensiv, de exemplu bazat pe pasunile cu lucerna, puii sunt
ocupati intreaga zi; ciugulitul lucernei si al gazelor ii calmeaza. Intr-un lot
de crestere, puii vor cauta intotdeauna ceva de ciugulit.
VII. Spatiul
Necesitatile de spatiu pentru puii de strut nu au fost stabilite cu precizie,
insa Asociatia Americana pentru Struti a sponsorizat proiecte de cercetare in
Kenya, si au observat ca puii plasati in tarcuri de 9,3 metri patrati/pui
dezvolta probleme digestive, probleme cu picioarele, cu ciuculitul si alte
probleme comune prezentate deja.
Puii care dispun de 23 metri patrati/pui, de la clocire pana la varsta de 3
luni, nu vor suferi de aceste afectiuni.
Exista o serie de optiuni in ceea ce priveste marimea tarcurilor si
adaposturilor pentru pui, in functie de varsta si de numarul acestora:
la inceput, se plaseaza nu mai mult de 3 pui intr-un tarc de 1,2x1,5 metri.
pentru primele 2-3 saptamani, se plaseaza 100 de pui intr-un spatiu de 15 metri
lungime.
dupa 3 saptamani, aceasta lungime trebuie dublata pana la varsta de 6
saptamani. Un numar prea mare de pui poate cauza probleme ca stres, mancatul
penelor sau malnutritie.
marimea tarcului pentru puii de 6 saptamani trebuie sa fie de 3,5 metri/pui.
pentru grupuri de 25 pui, spatiile trebuie sa fie de 10x40 metri (1, 6
metri/strut). Trebuie facuta rotatia pasarilor de doua ori pe saptamana, pentru
a reduce la minim contaminarea cu bacterii. Campul poate fi semanat cu lucerna,
pentru a imbunatati dieta. La varsta de 6 saptamani, nu sunt necesare spatii
pentru dormit eleborate; dar trebuie sa existe spatii pentru protectie in fata
conditiilor neprielnice de vreme. Ele trebuie construite astfel incat sa fie
curatate si incalzite cu usurinta, mai ales in timpul iernii.
la varsta de 3 luni, strutii sunt plasati pe pasuni largi, de cel putin 0,1
hectare/pui.
La 6 luni, pasarile pot fi transferate pe pasuni foarte mari (0,2 hectare/pui)
pentru pasunat extensiv. Ca alternativa, ei pot fi trecuti pe un program de
hranire, unde rata de crestere este controlata, pentru a obtine maximum de
productie. Aceste pasari sunt plasate pe pasuni mici de 50x70 metri/25 pasari.
strutii plasati in spatii temporare, pentru vizionare inaintea vanzarii, cu o
suprafata de 2 m patrati/greutatea de 50 kg. Un strut adult de 110-160 kg va
necesita un spatiu de 6 metri patrati.
VIII. "Totul intrat - totul iesit"
Acest sistem trebuie folosit cu exactitate de catre crescatorii de struti.
Situatia ideala consta in a depozita toate ouale odata pe saptamana. Puii care
rezulta din aceste oua sunt tinuti impreuna intr-un singur tarc pana la varsta
de trei luni. Tracul este apoi curatat, dezinfectat si lasat liber timp de 30
de zile pentru a elimina bacteriile naturale.
Facilitatile pentru pui trebuie construite pentru a usura managementul.
Se recomanda sa se evite mutarea puilor dintr-un tarc in hambar,pe cat posibil.
Producatorii au tendinta sa plaseze puii tineri, cu un sistem imunitar precar,
intr-un tarc ce abia a fost eliberat de catre puii mai varstnici. Puii mai
batrani sunt mutati intr-un tarc curat, iar cei mai mici, intr-unul infectat!!!
IX. Traficul
Traficul intr-o ferma ar trebui sa fie unidirectional, incepand cu pasarile
cele mai tinere (ouale) pana la cele mai batrane, fara a se intoarce in urma.
Trebuie interzis accesul vizitatorilor in incubator si zonele de crestere a
puilor, din consideratii de ordin economic.
Se poate apela la supraveghere prin camere video, pentru a elimina excesul de
trafic in cadrul fermei. Trebui retinute persoanele care viziteaza fermele, si
care reprezinta risc de contaminare pentru pui.
X. Pasarile salbatice
Pasari precum randunele sau porumbei pot cauza probleme considerabile, atunci
cand puii sunt transportati in afara hambarului. Ele consuma cantitati mari de
cereale din hrana puilor. Adesea, pasarile sunt intr-un numar atat de mare,
incat puii de strut se sperie si nu mai mananca.
X.Sexarea puilor
Deoarece diferentele de penaj care fac posibila deosebirea sexelor devin
evidente abia spre varsta de doi ani, este necesara sexarea puilor prin
examinarea vizuala a falusului (prezent la ambele sexe).
Sexarea poate fi realizata la orice varsta, dar studiile au aratat ca la 12
saptamani aceasta operatie poate fi efectuata cel mai simplu. Examinarea puilor
mai mici este mai complicata, iar examinarea puilor mai mari este mai dificila
pentru ca necesita o examinare interna, care complica lucrurile.
La varsta de 12 saptamani, puii de strut pot fi examinati in picioare, eventual
tinuti de ina o persoana. Cel care efectueaza examinarea trebuie sa ridice
coada pasarii cu mana stanga, in timp ce cu mana dreapta se apaca deasupra
cloacei.
Falusul masculului este mai mare, curbat si mai cartilaginos ca al femelei.
Pentru a avea siguranta in privinta sexarii, este recomandabil sa examinati mai
multe pasari inainte sa va pronuntati asupra sexului.
In cazul in care nu aveti certitudini asupra sexului uni pui, puteti reveni
dupa cateva saptamani pentru a va edifica.
14. BOLI SI TRATAMENTE
1.Degete rasucite
Aceasta situatie poate sa apara foarte frecvent la puii sub doua saptamani,
degetul mare al strutului fiind rasucit in lungul axei sale longitudinale,
astfel incat unghia ajunge eventual sa fie lipita de sol.
Aceasta afectiune este, de regula, rezultatul ingrijirii defectuase a puilor in
primele saptamani de viata, respectiv atunci cand cutiile in care au fost
tinuti puii imediat dupa scoaterea din incubator aveau fundul lunecos. Mai
poate sa apara si din cauza conditiilor improprii de incubatie sau chiar a
hranirii defectuoase a femelei in perioada depunerii oului respectiv.
Corectarea degetelor rasucite se face numai dupa ce puiul a implinit varsta de
doua saptamani. De regula, la aceasta varsta , puii sunt activi, se hranesc
singuri si se misca destul de mult.
Se aseaza degetul rasucit pe o atele subtire de lemn, cum ar fi betele de la
inghetata, pozitionandu-se sa fie aliniate corect. Se infasoara degetul pe
atela cu benzi de tifon. Se aseaza o a doua atela la partea anterioara a celei
dintai si se leaga strans, formandu-se un T. Lasati pasarea sa mearga doua zile
cu acest dispozitiv simplu si pe urma verificati daca defectul s-a corectat. Se
poate repeta interventia pentru inca doua zile dar, de regula, primele doua
zile sunt suficiente. In cazul in care pasarea are doua degete rasucite, veti
face aceasi operatiune dar pe rand pentru fiecare deget in parte si nu in
acelasi timp. Bandajul se schimba obligatoriu la doua zile.
2.Degete deviate
Aceasta afectiune apare ca urmare a unui traumatism; pasarea poate pasi dar
degetele sunt deviate intr-o directie oarecare, dandu-i probleme de
stabilitate. De aceasta data, problema este mai grava, implicand rasucirea
intregului os al piciorului, care determina rasucirea degetelor in afara.
Instalarea acestui defect poate sa fie relativ simpla, in sensul ca in cateva
zile devine clar vizibila. Se poate interveni chirurgical cu un anumit succes
sau ortopedic, prin formarea unui aparat ghipsat care sa tina piciorul in
pozitia corecta.
In scopul realizarii acestui aparat, se poate proceda la fel ca in cazul
degetelor rasucite, cu precizarea ca, de aceasta data se intervine asupra
piciorului in ansamblul sau, de sub genunchi si pana la varful degetelor,
folosindu-se atele, pe care se fixeaza laba piciorului in pozitie corecta si
apoi se leaga tot cu fasa din tifon. Prevenirea se face doar cu ajutorul unei
hraniri corecte.
3.Ocluzia
Ocluziile sunt afectiunile cele mai frecvente la struti, indiferent de varsta.
Exista doua tipuri de ocluzii: acute - abia instalate si cronice - de durata
mai veche.
Ocluziile apar in cazurile in care strutul inghite o cantitate mare de material
nedigerabil - nisip sau pietris, intr-un timp foarte scurt. Au fost cazuri in
care ocluzia s-a instalat si datorita ingestiei rapide de iarba cu firul lung.
In aceste cazuri, pericolul mortii animalului este foarte mare.
Ocluziile cronice se instaleaza atunci cand animalul are un proventricul
partial blocat, care permite trecerea unei anumite cantitati de materiale
digerabile si nedigerabile. Acesti struti, de regula, nu castiga in greutate
atat cat ar trebui, si inghit de regula o cantitate mare de materiale
nedigerabile, care blocheaza proventriculul. Pe acest fond de supraalimentatie,
aspectul strutului este de subnutritie.
S-a constatat ca ocluziile apat, cel mai adesea, atunci cand strutii se
confrunta cu situatii neobisnuite, cum ar fi mutarea in alte locuri a fermei
sau la alta ferma, schimbarea hranei, precum si la inceputul instalarii unor
boli care fac strutul sa-si schimbe obiceiurile de hranire.
Tratamentul de urgenta consta in administrarea orala a uni lubrifiant, cum ar
fi uleiul mineral, care ajuta la deblocarea ocluziei si la degajarea
proventriculului. Dupa tratamentul de urgenta este necesara interventia
chirurgicala care sa dea siguranta eliberarii tractului digestiv.
4.Prolapsul
La strutii tineri apare frecvent prolapsul rectului. Deoarece este posibil ca
prolapsul sa duca la instalarea unor probleme mult mai grave, trebuie sa se
intervina imediat. De regula, prolapsul rectal apare la struti cand au diaree,
din cauza contractarii musculaturii zonei in timpul defecatiei. In aceste
cazuri se intervine chirurgical.
Poate aparea un prolaps si la nivelul falusului. In acest caz, falusul trebuie
sters, dezinfectat, lubrifiat si apoi impins inapoi in cloaca. De regula,
interventia chirurgicala nu este recomandata.
5.Bolile respiratorii ale strutilor
Bolile respiratorii afecteaza, in special, strutii tineri sau la inceputul
maturitatii. De asemenea s-a observat ca in foarte multe cazuri, bolile
respiratorii se instaleaza ca urmare a supunerii animalului la stresuri
semnificative: mutare, schimbarea hranei etc.
Daca observati ca strutului incepe sa-i curga nasul si sa-i lacrimeze ochii,
atunci trebuie sa stiti ca acestea sunt semnele premergatoare clare ale
declansarii unei boli respiratorii.
In cazurile mai grave, strutul are respiratia grea si , in repaos, se observa
penajul umed.
Tratamentul infectiilor respiratorii include antibioticele cu spectru larg,
administrarea suplimentara de vitamine, hrana si ingrijiri speciale.
Pneumonia de aspiratie apare rar, ca urmare a aspiratiei in trahee si plamani a
unor lichide: apa sau lichde regurgitate. Principala cauza o reprezinta
administrarea defectuoasa a lichidelor orale sau a medicamentelor.
6.Vaccinurile
Nu exista recomandari referitoare la vaccinarea strutilor
7.Bolile infectioase
Nematoza - produsa de parachocerca struphionus, parazit pulmonar; mecanism
patogenic necunoscut
Struthiofilaria megalocephala - patogenie nedemonstrata, dar posibila
Lipostrongylus douglassi - parazit intestinal, sensibil la tratamentul
antihelmintic cu fenbendazol
Cestoza - produsa de houttuynia struthionis, parazit numit si panglica
strutului; sensibila la fenbendazol
Trematoza - produsa de philophthalamus gralli, parazit ocular ce produce
iritatie si secretie oculara abundenta
Infectii cu protozoare - hexamitiaza care da infectii intestinale, frecvente la
exemplarele tinere
Infectii cu arthropode - produse de struhiolipeurus nandu; duc la pierderea
penajului; sensibile la Ivermectin.
ACTUALMENTE NU EXISTA ANTIBIOTICE CARE SA FIE TESTATE SUFICIENT PE STRUTI.
Cele mai larg utilizate medicamente - antibiotice, confirmate de practica in
tratamentul cu succes a bolilor infectioase si virale la strut sunt:
amoxicilina 10mg/kg
amikacin sulfat 10mg/kg
batryl 2,25mg/kg
gentamicina 4mg/kg
sulfadimetoxina 25-50mg/kg
tetraciclina 15mg/kg
tribrissen 2ml/kg
trimethoprim/Sulfadiazine 48% (40mg/kg)
Dintre antihelmintice:
fenbendazol 15mg/kg
ivermectin 200mg/kg
Pentru purici:
carbaryl pulbere 5%
Nu uitati, singura persoana in masura sa diagnosticheze si sa recomande un
tratament adecvat este medicul veterinar!
Avantajele majore ale cresterii
strutilor sunt:
Terenul necesar unei ferme este mic, ajungand doar 1-2 hectare.
Terenul folosit poate fi zona arida sau semiarida, chiar impropriu agriculturiii.
Nu produce poluare zonala si nu induce mirosuri neplacute.
Amenajarile nu sunt costisitoare.
Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, porumb, grau, orz si concentrate.
Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile.
Perioada mare de fertilitate - peste 30 de ani.
Randament mult superior celorlalte animale si pasari. Sunt foarte prolifice - pot ajunge la peste 80 oua / an
Ajung la o greutate de sacrificare de peste 100 kg in 12 luni
Au cea mai mare rata de conversie a mancarii in greutate
Au o carne delicioasa, comparabila cu cea de vita, dar cu continut scazut de colesterol, calorii si grasime .(click aici pentru a vedea calitatile )
Grasimea este cautata in industria farmaceutica si cosmetica.
Pielea este folosita in marochinaria de lux
Penele sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita proprietatilor electrostatice)
Exista o
cerere pe piata internationala si locala nesisfacuta de productia actuala.
0 afacere, un aliment, un medicament ?
Prepelita a inceput sa fie domesticita in Coreea, China si Japonia in anii 1300 e.n..
Pentru a-i arata pretuirea , crescatorii japonezi i-au construit colivii din lemn de esenta pretioasa (santal, mahon) incrustate cu aur, argint, fildes si perle.
Tot in Japonia, in secolul nostru, a inceput si exploatarea prepelitei pentru oua si carne.
Terapia naturista agreata tot mai mult de medicina si farmacologia moderna recomanda produsele naturale de origine vegetala si animala in scop profilactic, curativ si de conservare.
Ouale de prepelita si-au dovedit actiunea benefica in peste 30 afectiuni ale organismului. Efectele pozitive sunt date de: calitatea superioara a proteinei din ou; lipsa colesterolului (este singurul ou dietetic) ; concentratia foarte mare de vitamine si minerale comparativ cu volumul oului fata de oul de gaina.
Fata de oul de gaina , cel de prepelita contine de 6 ori mai multa vitamina B1, de 15 ori mai multa vitamina B2, completate si de alte vitamine cum ar fi: A, D3, E. De asemenea, contine de 5 ori mai mult fier si microelemente ca potasiu, calciu, zinc, sulf. Valoarea nutritiva la 100 g produs este : 678 kj, proteine 11,6%, grasimi 14%, glucide 0,5%, minerale 0,9%.
Efectele benefice ale curei cu oua de prepelita si-au dovedit eficienta:
la copii - stimularea cresterii si imbunatatirea metabolismului (100 buc.) si asupra neurogenezei (formarea neuronilor) in sistemul nervos central (120 buc.);
revigorarea starii de sanatate si echilibrarea organismelor in varsta, combaterea proceselor degenerative ale organismului (240 buc.);
imbunatatirea coeficientului de inteligenta si a memoriei, protectia celulei nervoase; marirea potentei sexuale (120 buc.); intarirea organismelor slabite prin uzura fizica si suprasolicitare (240 buc.);
refacerea energetica a organismului (240 buc.)
in perioada pre si post-natala (efectele sunt benefice si asupra fatului), dupa interventii chirurgicale si radioterapii; revenirea spectaculoasa dupa perioade de stres si epuizare (240 buc.);
boli de dereglare a metabolismului lipidic: aterioscleroza (240 buc.), obezitate (240 buc.), hipercolesterolemie (240 buc.) ;
intensificarea efectelor medicatiei administrate in T.B.C. (240 buc.);
terapia bolilor cardiovasculare (scleroza coronariana, imbunatatirea functiilor cordului - 240 buc.);
terapia bolilor alergice (astm - 240 buc., urticarie - 120 buc.,
eczeme, conjunctivita - 120 buc., rinite alergice - 240 buc.);
terapia bolilor digestive (ulcer - 240 buc., tulburari digestive - 120 buc., reglarea aciditatii gastrice - 120 buc.);
terapia bolilor hepatice (240 buc.);
terapia bolilor renale (240 buc.);
terapia bolilor circulatorii (anemie - 240 buc., hipertensiune - 240 buc.);
terapia bolilor metabolice (guta - 240 buc., obezitate - 240 buc., diabet - 240 buc.);
terapia sistemului nervos (neurastenie - 240 buc., stari nervoase - 240 buc., migrene - 240 buc., nevroze - 240 buc.);
efecte miraculoase si in ingrijirea tenului (240 buc.) si a pielii in general ca si a parului (50 buc.).
Cura cu oua de prepelita este folosita si ca tratament de combatere in cazul diferitelor afectiuni sau tratamente asociate, nefiind semnalata nici o contraindicatie.
Deoarece are efect antialergic (120 - 240 buc. ) favorizeaza tratamentele medicamentoase asupra organismului.
Ouale de prepelita se folosesc in cure de 120-240, oua / perioada.
Curele sunt intrerupte de pauze de 21-120 zile si se pot relua de 3 - 4 ori.
Piata strutilor
Aceasta rubrica este destinata publicarii ofertelor de vanzare - cumparare pentru struti, oua, pui, incubatoare, carti din domeniu si alte articole inrudite cu aceasta industrie.
1. Denumire produs: Instalatie de incubare
Caracteristici tehnice:
Dimensiuni incubator: 135 x 170 x 210(inaltime) cm
Dimensiuni eclozionator: 120 x 120 x 90(inaltime) cm
Reglaj automat al temperaturii si umiditatii
temperatura: 30-45 grade
umiditate relativa: 25-70% (agregat frigorific pentru devaporizare, introducere automata de apa pentru umezire )
Uniformizarea aerului din interior cu ajutorul ventilatoarelor
Sistem de protectie la incalzire
cu rezistenta dubla, la arderea rezistentei principale sistemul comuta automat
la o rezistenta secundara, cu semnalizare
In caz de avarie, posibilitatea de incalzire manuala.
Intoarcerea automata a oualelor
Iluminare interioara cu tub neon
Consum specific: 700W (variaza in functie de temperatura si umiditatea camerei in care este instalat aparatul)
Avertizare
Cutie din panouri tip '
|
