Tehnologia inmultirii Taurinelor

Tehnologia inmultirii Taurinelor.

La taurine se urmareste obtinerea de la fiecare vaca, a unui vitel, in fiecare an. Organizarea in cele mai bune conditii a acestui proces prezinta o dubla importanta.

Reproductia realizata cu regularitate conditioneaza productia de lapte si de carne.

Reproductia taurinelor se realizeaza mai greu decat la celelalte specii datorita faptului ca abaterile tehnologice se materializeaza in primul rand asupra reproductiei (fecunditate si natalitate) pentru realizarea obiectivelor legate de inmultirea efectivelor de taurine trebuie sa se asigure rezolvarea urmatoarelor actiuni:

- organizarea corecta a reproductiei vacilor si juninelor

2.1.1.Termenul optim pentru monta junincilor.

Maturitatea sexuala se traduce prin aceea ca femela tanara produce ovule de calitate care pot fi fecundate in urma fecundatiei, rezultand zigotul.

In cazul in care monta este efectuata prea devreme, apar o multime de neajunsuri.

Femela montata prea timpuriu trebuie sa faca fata unui efort fiziologic deosebit de intens, datorita procesului de dezvoltare proprie, inca neterminat, dezvoltarii vitelului si productia de lapte.

Pentru evitarea riscului de producere a montelor timpurii este necesara separarea pe sexe, la varsta de cel mult trei luni.

Termenul optim pentru monta se apreciaza in functie de precocitatea somatica, particularitaiti de rasa, calitatea si nivelul cresterii tineretului taurin, programul de precocizare si masivizare al rasei in cauza.

2.1.2.Varsta optima pentru monta junincilor.

La rasa Baltata romaneasca prima monta se efectueaza la varsta de 16-19 luni si la o greutate corporala de 380- 400 kg cand se urmareste ca femela adulta sa a la 600- 650 kg.

La rasa Bruna de Maramures prima monta se realizeaza la varsta de 16-19 luni si la o greutate corporala de 350-370 kg, cand se anticipeaza ca femela adulta realizeaza 550kg.

La rasa Friza prima monta se realizeaza la varsta de 16-17 luni si la o greutate corporala de 360-380 kg, cand dorim ca femela adulta sa ajunga la 600 kg.

La rasa Pinzgau de Transilvania prima monta se efectueaza la varsta de 19-20 luni , cand se doreste ca femela adulta sa aiba greutate de 520-540 kg.

Este de mentionat ca precocizarea nu se realizeaza numai prin furajarea adecvata, ci si prin folosirea unor tauri cu genofond valoros.

Aceasta se realizeaza prin luarea unor masuri cum ar fi : scurtarea duratei lactatiei la 3-4 luni fatare, acordarea unui repaus sexual mare (4-6 cicluri dupa fatare) daca sunt foarte productive se va asigura un repaus mamar foarte mare, de peste 90 zile.

2.1.3.Hranirea,intretinerea si folosirea taurilor de reproductie

Alimentatia taurinelor se face cu ratii putin voluminoase, dar consistente.

Pentru taurii utilizati la insamantarile artificiale se asigura la 100 kg greutate vie:

- 0,8- 1,5 kg fan de leguminoase

- o,4 -0,5 kg furaje concentrate (sub forma de furaje combinate)

- 1 kg furaj insilozat , de cea mai buna calitate

- morcovi, sfecla furajera sau graunte de cereale incoltite. Pentru un taur in greutate de 100 kg se va asigura o ratie de :

- 10 kg fan

- 5 kg furaj combinat

-10 kg siloz

Pentru asigurarea calitatii biologice a spermei se vor administra 200 g de faina de peste sau de carne, pe cap si pe zi , sau 6-7 litri de lapte degresat, sau 7-8 oua. de gaina.

-120 kg amestec de saruri minerale pe cap si zi. Pentru mentinerea conditiei de reproductie a taurilor,un rol important il are adapostirea, miscarea zilnica si igiena corporla si a ongloanelor.

Este necesar ca la 2-3 luni sa se faca ajustarea unghiilor de catre un personal calificat. Taurii sunt folositi la monta dupa un program bine stabilit pentru a evita epuizarea lor.

In centrele de isamantare se recolteaza sperma de 2-3 ori pe saptamana, la intervale egale . In cazul practicarii montei naturale taurii pot efectua maximul 2 monte pe zi, la interval de 10-12 ore, asigurandu-li-se, dupa doua zile de utilizare, o zi pauza.

Importanta:

Taurinele au cea mai mare pondere , raspandire si valoare economica dintre bovine. Este specia care conribuie in cea mai mare masura la satisfacerea cerintelor populatiei umane cu mijloace de subzistenta, fapt ce explica preocuparea de a le prezenta in continuare, aproape in exclusivitate.

2.2.Tehnologia inmultirii Ovinelor

Varsta optima pentru inmultire, ciclul sexual si sezonul de reproductie.

Varsta optima pentru introducerea la reproductie este conditionata de aparitia maturizarii sexuale si de dezvoltarea corporala, ambele influentate de precocitatea raselor si nivelul de hranire. Monta timpurie influenteaza negativ dezvoltarea mamei si a mielului.

2.2.1.Parametrii de varsta la reproductia ovinelor

Varsta la care se face reforma ovinelor este influentata de nivelul productiei, starea de intretinere, uzura dentitiei. Numai exemplarele foarte valoroase din rasa Karakul se mentin in productie pana la 8-9 ani.

Ciclul sexual are durata medie de 17-18 zile, cu variatii interrasiale si datorita conditiilor geoclimatice. Activitatea sexuala este mai intensa toamna cand se succed cateva cicluri sexuale, iar in cazul ca oile nu au fost fecundate in acest sezon, urmeaza o pauza de 4-6 luni, dupa care, caldurile pot aparea primavara uneori vara, cu exceptia unei rase la care caldurile se succed tot timpul anului. Durata caldurilor este in medie dse 24-36 de ore , iar evolutia se produce la sfarsitul caldurilor, adica intre 24-36 de ore de la debutul acestora. Dupa deschidere ovulul este apt pentru fecundare aproximativ 6 ore, iar spermatozoizii aflati in oviducte au o capacitate fecundanta optima pe durata de 7-8 ore monta, sau insamantarea trebuie efectuata la 12-18 ore de la inceputul caldurilor. In practica, oile sunt montate imediat dupa depistare, iar dupa 8-10 ore se repeta monta sau insamantarea.

La ovine, lactatia si alaptarea inhiba, de regula, manifestarea caldurilor si deci si fecundarea.

Oile salbatice sunt monoestrice, avand un singur ciclu sexual, care se manifesta toamna.

Deci rasele de ovine sunt poliestrice sezoniere; in sezonul consacrat oile intra in calduri , in proportie de 95-100%.

Turmele pregatite pentru monta sunt furajate suplimentar, daca este posibil sunt deplasate pe o pajiste naturala, la o altitudine mai mare, unde sunt pasunate si noaptea. Iar pentru stimularea caldurilor, in turma se introduc berbeci incercatori.

2.2.2.Organizarea montei la ovine si sisteme de monta

Aceasta consta dintr-un complex de masuri, dintre care cea mai importanta este aducerea oilor in conditie buna de reproducere. Aceasta pregatire incepe cu cel putin 30-40 zile inaintea sezonului de monta.

Pregatirea berbecilor:

Se folosesc pasunile cele mai bune si li se administreaza suplimentar 0,3-0,4 kg concentrate. Daca pasunea nu este corespunzatoare se completeaza ratia cu circa 0,5 kg fan de leguminoase.

In perioada de monta se suplimenteaza ratia cu 1-2 oua si 0,5 litri lapte ceramat 1cap/zi.

Examenul sanitar-veterinar presupune examinarea comportamentului sexual si este obligatoriu pentru berbecii de reproductie. Pregatirea oilor pentru monta se face prin imbunatatirea conditiilor de insamantare, prin folosirea pasunilor de calitate si a tuturor surselor de furaje verzi. Se intrerup mulsul, se separa si se ingrijesc in mod deosebit oile in stare foarte slaba. Se intrebuinteaza si minerale. Depistarea oilor in calduri se face o data pe zi, inainte de scoaterea oilor pe pasuni. Boxele pentru monta au dimensiunea de 1,80- 2,30 m. Dupa monta sau insamantare, oile se tin separat, pana la repetarea montei (dupa 8-10 ore), apoi se introduc in turma.

2.2.3.Gestatia la oi

Perioada de gestatie la oi dureaza in medie, 150 de zile, cu variatii intre 145-155 zile (5 luni). Este mai scurta la rasele precoce (144-148 zile) la cele primipare si la cele cu gestatie gemelara cu 2,3zile.

Trebuie sa se asigure concentrate, fibroase si suculente. Ratia zilnica va fi formata din 1,5-2 kg fibroase, 2 kg suculente si 250 g concentrate. Porumbul insilozat nu trebuie sa depaseasca 0,5 kg pe zi si va fi scos din ratie in ultima luna de gestatie. Incepand din luna a 4-a valoarea nutritiva a ratiei va fi marita cu 15-20% . Frontul de furajare va fi corespunzator pentru a nu produce inghesuiala. Temperatura optima din soivan trebuie sa fie de 4-8 º C.

In perioada de vara hrana oilor gestante va fi formata din masa verde (cca 10 kg ) , iar in perioada de stabulatie se asigura sortimente cat mai variate.

2.2.4.Gruparea mieilor din fatari simple in functie de varsta

Cresterea mieilor si a tineretului ovin:

Hranirea si ingrijirea mieilor sugari- datorita faptului ca in prima zi de viata mielul este plapand, atentie deosebita trebuie acordata primului supt.

Mieii trebuie ajutati sa suga. Mieii sug din 2 in 2 ore la inceput si consuma in primele zile 400-600 g lapte pe zi.

La 5-7 saptamani sug de 5-6 ori pe zi, iar cantitatea consumabila ajunge la 800-1500 g/zi, cand realizeaza sporuri zilnice de 200-300 g, cu consumul specific de 4-5 kg lapte matern. Mieii vor fi feriti de frig si de curenti de aer, mai ales cand sunt inca uzi. Trebuie sa fie bagati intr-un asternut si uscati.

In prima zi dupa fatare mieii si mamele lor trebuie intretinuti in boxe comune, de maximul 20-25 de capete, pentru ca acestia sa-si recunoasca mamele.Treptat aceste grupe se maresc.

Gruparea mieilor din fatari simple in functie de varsta

In zilele calduroase mieii vor fi scosi in podocuri cu mamele lor.

De la 15-20 zile incepe hranirea suplimentara a mieilor cu fibroase de calitate si concentrate formate din: uruieli de ovaz - 35% , porumb - 35%, orz 10%, soia 10% si snoturi de floarea-soarelui 10%.

Hranirea la discretie se asigura pana la 45 de zile, suculentele se introduc treptat, dupa varsta de 5-6 saptamani, cand se pot administra cantitati mici de morcovi, sfecla furajera si semizaharata.

.

2.2.5.Intarcarea mieilor si cresterea acestora dupa intarcare.

Intarcarea mieilor se face in functie de destinatia acestora, rasa, varsta, stare de sanatate, greutate corporala, etc.

Intarcarea trebuie facuta in asa fel incat sa nu aiba repercursiuni negative asupra sanatatii mielului si sa nu influenteze negativ procesul de crestere ulterioara.

De aceea intarcarea se face treptat , iar inaintea intarcarii propriu-zise mieii sunt obisnuiti cu consumul de furaje.(fibroase, concentrate, suculente).

Indicii privind insamntarea mieilor de prasila din diferite rase din tara noastra

Nu se intarca toti mieii deocamdata, ci in doua-trei reprize, in functie de dezvoltarea corporala.

La noi in tara s-a studiat intarcarea mieilor la 30 de zile. S-au obtinut rezultate , folosind insa si un nutret combinat uscat, cu valoare energetica ridicata.

Cresterea tineretului ovin dupa intarcare:

Dupa intarcare mieii sunt grupati in turma de cate 300- 350 capete ( turme de carlani ) , carora li se repartizeaza pasuni bune, bogate in leguminoase, de obicei mai departe de oile mame. In aceste turme se introduc doua-trei oi sterpe sau 2-3 batali cu elopot pentru conducerea turmei. De la 4 luni mieii se separa pe sexe si se formeaza turme separate, daca acest lucru nu s-a facut de la intarcare.

Tineretul de reproductie se da in grija celor mai priceputi ciobani.

Obligatoriu, trebuie asigurate pe pasune soproane pentru adapostirea mieilor pe timp nefavorabil si noaptea cand inca e rece. Chiar in cazul in care se pot asigura mieilor pasuni suficient de bogate trebuie sa le suplimentam ratia de hrana, cu 150-250 g concentrate/zi si pe cap, mai ales in cazul raselor cu lana fina si semifina. Dupa 6-8 luni, concentratele se mai administreaza numai daca pasunea nu asigura 5-6 kg de masa verde de calitate pe zi si pe cap de animal. In perioada de iarna ratia se stabileste conform normativelor, dupa rasa, varsta si masa corporala.

Structura ratiilor pentru tineretul ovin de reproducere-> 3-18 luni