VIERMI INELATI

VIERMI INELAŢI[1]

Fig. 436. Gordius iesind dintr-un gīndac (d. refacut de M.s.).

Trupul acestor viermi este format din inele ce se vad si īn afara, dupa brazdaturile din curmezis ce le despart. Cel mai cunoscut de toata lumea este rīma (Lumbricus terrestris)², vierme care duce ponosul neamurilor lui stricatoare, fiind nesocotit, desi este unul din ajutoarele cele mai de pret chiar pentru raspīndirea civilizatiei omenesti.

E, poate, cea mai buna pilda din natura de ce īnseamna modestie, īmplinirea pe tacute a datoriei, fara a astepta rasplata ori recunostinta.

Daca de ceilalti viermi omul are groaza si nu i-ar atinge, Doamne fereste, cu rīma e altfel. O ia, o pune-n palma, caci e curata la piel 454j914e e si trandafirie ca fata unui copil.

De aceea o poate oricine observa mai cu atentie, iar prin ea poate capata notiuni mai apropiate despre organizarea unui vierme.

Se vede ca rīma[2] are corpul format din inele īnsirate unele līnga altele, la fel aproape toate, afara de cīteva mai groase īnspre capatul unde se afla gura. N-are cap īn īntelesul obisnuit, adica o parte deosebita de trup, unde s-au īngramadit simturile.

Taria ei e īn muschii pielii. O vezi cum se īntinde, de se face subtire si lunga, apoi se strīnge gramada si se īngroasa. Are asa de mare putere īn muschi, īncīt n-o poti lesne scoate din casa ei, daca se prinde cu capatul dindarat al trupului de vreun bulgaras de tarīna.

N-are picioare, dar īn piele se gasesc īmplīntati niste perisori aspri, īn siruri de-a lungul trupului, care tin locul unor picioruse marunte.

Pielea subtire este trandafirie, bogata īn vase de sīnge, ca si īn terminatii nervoase. Poate respira prin ea. De aceea trebuie sa o tie curata.

Rima n-are organe de simturi, cum ar fi urechi, nas ori ochi, dar īn schimb pipaitul este atīt de dezvoltat, iar sensibilitatea pielii marita, īncīt simte lumina si o ocoleste.

Rima mai are o particularitate. Taiata cu sapa īn doua, nu piere. Fiecare jumatate īsi cauta de drum devenind, dupa scurta vreme, doua fiinte deosebite ce-si continua traiul. Aceasta particularitate, ca si coloarea pielii este o arma de aparare īmpotriva pieirii neamului ei, caci rar animal care sa aiba atītia dusmani.

De cum īncepe primavara si gospodarul sapa straturile īn gradina, gainile, dar mai ales ratele, se tin īn urma si nu lasa rīma vie. O īmbuca lacom, caci s-au saturat si ele numai de grauntele de peste iarna.

Daca ar fi numai gobaile din curte! Cīrtita o urmareste pe sub pamīnt, oriunde o gaseste. Īsi face provizie de carne proaspata, caci cīrtita nu se satura cu una, cu doua. Nici noaptea nu poate rasufla īn libertate biata rīma - ariciul e neadormit. O pīndeste si o īnghite.

Biruie nevoile prin īnmultire, ca mai toate fiintele cu dusmani multi. Desi nimicita de toata lumea, este unul dintre animalele care contribuie mai mult la īnvestmīntarea pamīntului cu mantia vegetatiei, iar omului īi este de mare ajutor, caci īi pregateste brazde pentru semanat.

C. Darwin, vestitul naturalist, a aratat marele folos adus omenirii de catre rīma. Aceasta minte superioara, care a dat sisteme filosofice, hu a socotit ca-si micsoreaza īnsemnatatea activitatii sale scoborīndu-se la amanuntita cercetare a vietii unei biete rīme.

Lucrarea lui asupra acestui vierme este un clasic exemplu de cīt poate savīrsi rabdarea si ce rezultate nebanuite poate aduce studierea chiar a unui neīnsemnat vierme, īn aparenta.

Fig. 437. Rīme. Frunze uscate īngramadite la intrarea unei locuinte de rīma.

Rīma īsi duce viata mai mult īn pamīnt, unde sapa tuburi, uneori adīnci de 2 metri. Cīta munca nu-i trebuie, pentru ca fara sapa ori gheare sa sfredeleasca destul de iute pamīntul! Sfredelul īl are la capatul trupului, unde pielea este ceva mai īngrosata, cum ar fi bataturile de la palma unui muncitor. Ce face īnsa cu tarīna ce o sapa? Aici e minunea minunilor. O manīnca. Daca prinzi o rīma si te uiti la ea īn zare, vezi īn mijlocul ei o dunga negrie de la un capat la altul al trupului. Este matul plin cu pamīnt, īnghite pamīntul, dar nu se hraneste decīt cu substantele putrezite ce se afla amestecate īn tarīna neagra. Pusa īn nisip n-ar putea trai, caci nisipul este numai cremene sfarīmata marunt.

Dar tocmai prin acest obicei rīma este folositoare omului. Īnghitind pamīntul, nu mistuie decīt partea ce se poate mistui din el; cīt ramīne da afara din trup, ca sa faca loc pentru alta hrana. Noaptea, sau si ziua dupa o bura de ploaie, rīma iese la fata pamīntului cu bagare de seama ca sa-si lase "murdariile", adica tarīna ce a trecut prin matul ei. Sīnt acei cīrnaciori de pamīnt subtiri, īmpletiti īn gramajoare, mici movilite de tarīna fina, īntīlnite īn lungul cararilor.

Exista rīme, prin partile calde ale Africii, a caror gramajoare de murdarii sīnt īnalte aproape cīt un sfert de metru. Īntelege oricine acum folosul ce-l aduc rimele, rascolind pamīntul, aerisindu-1 prin locuintele lor, dar mai ales, carīnd la fata pamīnt gras de la adīnc.

Cīt pamīnt poate aduce din adīnc o biata rīme ? Vine si numarul muncitorilor īn joc. Cu rabdare poti ajunge departe; cu munca chiar slaba, dar. metodic si īndelung savīrsita, iarasi poti ajunge departe. Dar cīnd munca aceea putina e facuta de multi deodata, rezultatul este si mai repede atins. Asa e si cu rimele. Una singura prea putin pamīnt ar presara. Multe aduc tarīna mai multa, putīnd acoperi prundisul, hīrburile sau orice alte corpuri care opresc sa creasca iarba.

Unii au avut curiozitatea sa numere cīte rīme ar fi pe un hectar de pamīnt. Au gasit o armata īntreaga: peste 130 000. Socotind cīta tarīna poate aduce fiecare rīma īntr-o vara, s-a gasit ca pot sa astearna astfel, prin numarul lor mare, pe fiecare an, pe fata unui hectar, un strat de pamīnt rodnic gros de 2,5 cm.

Prin migaloasa lor truda de fiecare zi ajung sa transforme un teren neproductiv īn unul acoperit macar de iarba, iar prin canalele ce sapa īn pamīnt, aerisindu-1, īnlesnesc patrunderea radacinilor chiar pentru copaci. Dar lucrul e mai complicat. Rima se hraneste si cu frunze uscate, pe care le trage īn locuinta sa spre a le rupe bucatica cu bucatica. Īn acest chip īngrasa pamīntul īn adīnc, farīmiturile de frunze putrezind īn fundultuburilor sapate. Un naturalist german a facut urmatoarea experienta: īntr-un vas de sticla plin cu nisip a pus sa traiasca doua rīme mari. Le-a hranit cu frunze vestede. Dupa sase saptamīni numai, nisipul a fost schimbat īn pamīnt negru pe o grosime de un centimetru. Pe de alta parte, chiar pamīntul īnghitit sufera, cīt sta īn matele rimei, o prefacere prin sucurile ce-l uda, devenind mai bogat īn azotati si fosfati atīt de pretuiti la īngrasarea pamīntului.

si iata cum biata rīma ajunge fabricanta de pamīnt vegetal fara de care nici poetul, nici filosoful nu ar putea exista. Dintr-un tinut prea nisipos, rīmele fac pamīnt gras ca sa se prinda la īnceput macar cīteva firicele de iarba. Pe urma roata vietii desavīr-seste opera.

Neamurile rīmei se īntīlnesc pe toata fata Pamīntului; unele de prin tarile ecuatoriale sīnt lungi ca niste serpi.

Fig. 438. Nais proboscidea (d. Hentschel).

Rīma face parte dintr-o grupa de viermi foarte raspīnditi mai ales īn mari. Unii sīnt liberi; altii īsi sapa cotloane īn pamīnt sau chiar fabrica o casuta ca un tub, īn care īsi duc viata la adapost.

Traiesc dintre ei liberi si īn apele dulci. Astfel este Lumbriculus, subtire cīt un fir de ata, īnotīnd printre buruienile acvatice; Stylaria lacustius nu este mai lung de un centimetru, atīt de straveziu ca i se vad organele launtrice. La capatul de dinainte are un soi de trompa, iar īn lungul trupului perisori. Se poate īnmulti prin diviziune; īn dreptul unei sugrumaturi, noul animal capata trompa si ochii.

Altii īsi fac tuburi de aparare, ca si neamurile lor din mari. Asa e Tubifex, ce traieste pe fundul lacurilor mīloase cu sutele, dīnd mīlului o culoare rosietica, trupul lor fiind astfel colorat. Cīnd sīnt tulburati, dintr-o data au intrat īn pamīnt, fiecare vierme avīnd īn mīl o casuta cilindrica, cu un capat mai iesit din mīl.

Dintre viermii Marii Negre unii s-au adaptat si īn lacurile cu salinitate deosebita. Astfel [...] s-a gasit viermele liber Nerels diversicolor[3], vierme hraparet, vioi. Pe laturile corpului are cīte un sir de prelungiri ce par picioare, iar la cap o trompa cu falci ca de carabus. Sīnt liberi si foiesc prin ierburile din lac.

Viermele Hypania invalida, ca si multe neamuri de ale sale marine (Polichaeta), īsi fabrica un tub de argila, īn care se adaposteste trupul moale, lung, albicios (fig. 439); numai partea dinspre cap e libera, cu tufe de prelungiri pentru respirat.

Neam cu rīma, ceva mai departat, dar bine cunoscut de popor este lipitoarea (Hirudo medicinalis)[4]; si azi se mai vede la unii barbieri din provincie borcanul plin cu apa īn care se misca īn voie lipitorile. Se īntrebuinteaza la "luatul sīngelui". Exista si iazuri, tot mai putine, īn care se cresc anume lipitori spre a le avea la īndemīna lesne; se face - mai bine zis se facea - un comert rentabil cu ele īn Ungaria. Cum sug sīngele?

De īndata ce a dat de piele se prinde bine cu ventuza de la cap. Cum s-a prins, īncepe a taia pielea cu trei falci zimtuite pe margini, adevarate fierastraie mici. Sīngele tīsneste prin rana. Lipitoarea īl suge, īl suge mereu, de pare ca nu se mai satura. Se umfla, de ajunge de 3 ori mai mare de cum era. E cu putinta sa īncapa īn ea atīta sīnge? Stomacul, cīt trupul de lung, nu numai ca se poate īntinde, dar are vreo 10 perechi de buzunare. Dupa ce le-a umplut bine, se lasa singura de pe pielea animalului cu sīnge cald, de care s-a prins.

Fig. 439.

Cīnd e folosita la omul bolnav, ca sa nu suga prea mult sīnge, e luata fara voia ei īnainte de a se fi umplut prea mult sīnge[5]. A o smulge e periculos, caci se mareste rana facuta pentru supt. Mijlocul simplu de a scapa de ea e sa o presari cu sare. Lipitoarea are pielea atīt de subtire si sensibila, īncīt sarea dizolvīndu-se īn umezeala de pe piele, strabate la capetele nervilor; o ustura atīt de rau, ca uita si de hrana si se zvīrcoleste spre a ajunge mai repede īn apa. Astfel se dezlipeste de piele.

Fig. 440. Lipitoarea.

Lipitoarea e silita sa suga mult sīnge, caci nu īntīlneste des animale cu sīnge cald. Se īntīmpla sa stea flamīnda si un an. Cīnd a dat peste mīncare, manīnca de se umfla, spre a-i ajunge mai multa vreme.

Nu traieste la noi numai lipitoarea medicinala. Regretatul I. Scriban[6], fost profesor la Universitatea din Cluj, a aratat vreo 5 varietati din lipitoarea obisnuita; se mai gasesc la noi vreo 13 alte specii īn apele dulci , dintre care una Branchiobdella astaci parazita pe branhiile de la raci, le aduce adesea stīrpirea; alta, Piscicola, parazita la pesti, iar altele libere, īnotīnd ca serpii, prin ondularile trupului.