Asparagus officinalis -Sparanghel
Planta ierboasa perena cu rizom gros cu numeroase cicatrici dispuse pe 2 randuri la partea superioara a rizomului. Plante in general dioice, prezentand un dimorfism sexual pronunta 828e47i t, uneori sterile. Tulpini drepte, la varf nutante ,simple in partea inferioara, iar mai sus abundent ramificate. Frunzele propriu zise sunt mici, in forma de solzi. La subtioara frunzelor se afla fascicule de filocladii (cladodii) in forma de ace, care sunt organele de asimilatie. Pedicelii florali arcuit nutanti, situati la bifurcatia ramurilor, atat pe tulpina principala cat si pe ramificatii. Florile mascule lungi de 5-6,5 mm, infundibuliforme, sau campanulate, de culoare galben verzuie, cu foliolele perigonale unite la baza (concrescute). Florile femele mai mici, de culoare galben verzuie, ovoidal globuloase. Fructul baca rosie caramizie cu seminte negre. Se gaseste pe coaste, in tufarisuri, poieni, cranguri, fanete.
Importanta farmaceutica - se cultiva pentru lastarii tineri care constituie o leguma apreciata. Se prefera plantele mascule deoarece lastarii sunt mai fragezi si mai gustosi, dand o productie sporita. Contine glucide, lipide, proteine, celuloza, vitamine (A, B1, B2, C), mangan, fier fosfor, potasiu, calciu, cupru, iod, asparagina. Actiune - depurativ, diuretic, remineralizant, calmant si hipoglicemiant. Se recomanda in guta, bronsita, astenie fizica si intelectuala, convalescenta, anemie, insuficienta hepatica si renala, diabet, dermatoze.
Semintele constituie un surogat de cafea, continand 15 % ulei sicativ.
|
