BOLILE CUCURBITACEELOR
14.1. MICOZE
Antracnoza cucurbitaceelor - Colletotrichum lagenarium
Antracnoza a fost semnalată prima dată în Italia în anul 1867.In prezent este răspândită în toate tările unde se cultivă cucurbitacee, fiind citată în S.U.A., Franta, Polonia, Bulgaria, Anglia.În tara noastră este frecventă în Câmpia Dunării, Dobrogea si sudul Mol 20420r178u dovei, unde produce pagube apreciabile la pepenii galbeni, pepenii verzi , castraveti si dovlecei.
Simptome. Sunt atacate plantele în toate fazele de vegetatie, pe toate organele aeriene,atacul cel mai caracteristic si pagubitor fiind cel de pe fructe. (Fig. 50)
Primele simptome se observa la plantutele abia rasarite sub forma unor pete brun negricioase care apar pe cotiledoane si în regiunea hipocotilului. Petele se adâncesc în tesuturi iar plantutele se usuca si pier.
La plantele complet dezvoltate boala se manifesta pe frunze, tulpini si fructe.
Pe frunze apar pete circulare, uneori colturoase de 0,5-2 cm în diametru, fiind delimitate de nervuri. La început petele sunt galben-verzui, apoase, iar mai târziu de culoare brun caramizie. Pe vreme umeda, la
suprafata petelor se formeaza lagare de conidiofori cu conidii.Pete asemanatoare se formeaza si pe tulpini.
Fig. 50. Antracnoza cucurbitaceelor - Colletotrichum lagenarium
a - simptome pe frunza si tulpina; b - simptome pe fruct la pepenele verde
Cele mai frecvente si caracteristice simptome se manifesta pe fructe. La suprafata acestora apar pete circulare de 1-4 cm diametru, la început superficiale de culoare verde-palida, apoase, apoi adâncite în pericarp si de culoare caramizie sau portocalie. Culoarea caramizie apare numai pe vreme umeda, ca urmare a faptului ca fructificatiile ciupercii conidioforii cu conidiile rup epiderma si devin aparente, având aspectul unor mici pustule, dispuse în cercuri concentrice.
La castraveti, fructificatiile ciupercii apar mai rar decât la pepeni,în schimb se observă pe suprafata petelor un exudat galben brun răsinos care se întăreste în contact cu aerul.
Agentul patogen. Antracnoza cucurbitaceelor este produsa de Colletotrichum lagenarium (Pass.) Ell.et Halst. (sin.Colletotrichum oligochaetum Cav.) din familia Melanconiaceae, ordinul Melanconiales, clasa Deuteromycetes.
Miceliul ciupercii este hialin,septat se dezvolta intercelular si pe el se formeaza subepidermic, lagare ( acervuli) de conidiofori cu conidii.
Conidioforii sunt simpli, hialini, cilindrici lungi de 60-70µ si au în vârf conidii ovoide sau cilindrice, unicelulare, hialine de 13-12x4-6 µ. Printre conidiofori se găsesc câte 3-5 peri teposi.
Temperatura optimă pentru dezvoltarea ciupercii este de 24-26 °C, când conidiile încep sa germineze dupa 8 ore.
Vara, boala se propaga prin conidii care sunt diseminate prin stropi de ploaie, vânt sau prin insecte. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu si de conidii în pamânt sau pe resturile de plante bolnave. Semintele se pot contamina cu fragmente de micelii sau cu conidii cu ocazia alegerii lor din pulpa fructului.
Combatere. Pentru reducerea focarelor de infectie se recomanda: strângerea resturilor vegetale ramase dupa recoltare si îngroparea prin aratura adânca, rotatia culturilor astfel încât pe terenurile unde s-a constatat boala se vor cultiva 3-4 ani cereale sau legume care nu sunt afectate de antracnoza.
În timpul perioadei de vegetatie în câmp se recomanda: stropiri cu Mancozeb 0,2%,Captan 0,3%, deoarece stropirile cu zeama bordeleza au eficacitate redusa, crearea, cultivarea si extinderea în cultura a soiurilor rezistente : de castraveti : de Bistrita, soiuri de dovlecel: Dana, soiuri de pepene galben: Dulce pietros.
|
