BOLILE ORZULUI
8.3.1. Viroze
Mozaicul dungat al orzului Virothrix hordei
Acest virus este cunoscut de mult timp , din 1910, īn America de Nord, Japonia, apoi a fost semnalat si īn diferite tari europene.In tara noastra a fost identificat recent la mai multe soiuri de orz. Boala are o larga raspāndire si determina p 16516r173q ierderi de productie īnsemnate datorita frecventei ridicate cu care apare.
In afara de orz, virusul infecteaza frecvent īn natura grāul,iar artificial a fost transmis la secara,ovaz, orez, unele soiuri de porumb si la diferite graminee spontane.
Simptome. Viroza se manifesta prin simptome complexe, la unele plante gazda īn evolutia bolii distingāndu-se o faza acuta primara, una acuta secundara si una cronica.
La plantutele de orz provenite din samānta infectate se observa la īnceput o cloroza slaba urmata mai tārziu de mozaicare generala.
Caracteristicile bolii sunt simptomele foliare sub forma de striuri sau dungi de culoare verde deschis, galbui cenusiu sau alb cenusiu. In timpul īnspicarii grāului, portiunile de limb clorotice se necrozeaza, devin brune si au forma literei V (drept sau inversat).
Simptomele variaza īn functie de conditiile de mediu si de tulpinile virusului. In cazul infectarii cu tulpini mai putin virulente, simptomele bolii pot sa nu se exteriorizeze. La plantele bolnave, īn general, cresterea este frānata, iar spicele sunt mici si partial sterile.
Agentul patogen. Agentul etiologic este Virothrix hordei Protenko et Legunkova.
Virusul se prezinta sub forma de particule drepte, rigide cu dimensiuni de 128-20µm. Temperatura de inactivare este īn jur de 68°C, iar dilutia limita de 1: 1 000.Longevitatea īn suc este de 15-20 de zile. Exprimental poate fi transmis prin inoculare de suc.In natura se raspāndeste prin intermediul polenului, al apei de gutatie, prin contactul plantelor bolnave cu cele sanatoase si prin samānta, cānd este afectat embrionul.
Virusul prezinta numeroase tulpini care se deosebesc prin gravitatea simptomelor pe care le produc la diferite specii de plante.
Combaterea. Se recomanda folosirea de samānta sanatoasa. Soiurile de orz puternic afectate trebuie ameliorate sau eliminate din cultura. De asemenea se va lichida samulastra si buruienile gazda cu cel putin 7 zile īnainte de semanat.
8.3.1. Micoze
Taciunele zburator al orzului -Ustilago nuda
Taciunele zburator al orzului ( taciunele zburator comun sau brun) este raspāndit īn toate zonele de cultura din lume, producānd pagube importante īn America, Canada si Europa. Īn tara noastra pierderile de productie variaza īntre 1-15%,uneori 35 %, īn functie de an si de zona.
Simptome. In cāmp boala devine aparenta numai la īnspicare.
Plantele bolnave īnspica mai devreme decāt cele sanatoase si au de regula toti fratii atacati.
Spicele stau drepte si au culoare neagra, deoarece īn locul boabelor se gaseste o masa brun negricioasa, prafoasa alcatuita din clamidosporii ciupercii. In primele faze, fiecare spiculet atacat este acoperit de o membrana foarte fina, cenusiu argintie. (Fig. 28)
Fig. 28. Taciunele zburator al orzului -
Ustilago nuda - (spice atacate)
Masa pulverulenta de spori se īmprastie cu ajutorul vāntului sau al apei de ploaie si rahisul ramāne complet gol.
Exista si cazuri de atac partial, localizat la partea inferioara a spicului.
Agentul patogen. Boala este produsa de Ustilago nuda (Jensen) Rostrup., din familia Ustilaginaceae, ordinul Ustilaginales, clasa Basidiomycetes.
Clamidosporii ciupercii sunt sferici sau ovoizi de 5-9 µ diametru, cu membrana brun maslinie, prevazuta cu verucozitati fine si dese. Ei īsi pastreaza facultatea germinativa cel mult un an.
Ciclul evolutiv. In timpul īnfloritului, clamidosporii sunt luati de vānt si ajung pe florile de orz. In conditii de umiditate si la o temperatura optima de18-23°C, ei germineaza producānd cāte o probasidie scurta, cilindrica alcatuita din 4 celule haploide, uninucleate, de sexe diferite (la germinare a avut loc meioza). (Fig. 29)
La aceasta specie nu se formeaza basidiospori, copularea are loc īntre celulele unei epibasidii sau īntre celulele a doua epibasidii diferite rezultānd celule binucleate. Prin diviziunea acestora ia nastere un miceliu secundar de infectie care ajunge īn ovar fie prin stil fie prin pericarp, apoi patrunde īn bobul īn formare. Aici se localizeaa intercelular,īn scutelum si embrion dupa 18-33 zile de la infectie.Acest miceliu se ramifica abundent, īsi mareste volumul se īnconjoara cu o teaca de celuloza (devine miceliu de rezistenta) putānd rezista īntre 3 si 11 ani īn stare latenta.
Infectia este posibila numai pāna cānd bobul atinge 2/3 din marimea obisnuita.
Boabele infectate se dezvolta normal si nu se deosebesc cu nimic de cele sanatoase. Īn momentul germinarii semintelor miceliul trece la viata activa, īncepe sa creasca si sa se dezvolte odata cu planta, putānd infecta toti fratii. Ajuns īn spic fructifica, luānd astfel nastere o masa brun negricioasa de clamidospori.
Infectia cu Ustilago nuda este florala (embrionara) iar ciclul de viata dureaza doi ani.In primul an se produce infectia boabelor iar īn anul al doilea ciuperca paraziteaza plantele rezultate din acestea si sporuleaza.
Ciuperca prezinta specializare fiziologica, fiind identificate īn tara noastra peste 10 grupe de rase fiziologice. Rezistenta diferitelor soiuri de orz difera.In general soiurile cu īnflorire īnchisa, cu perioada scurta de īnflorire sunt mai rezistente.
Fig. 29. Ciclul evolutiv al taciunelui zburator al orzului - Ustilago nuda
Combatere. Pentru combaterea acestui patogen se recomanda:
- tratarea termica a semintelor prin procedeul bifazic sau monofazic.Cel mai recomandat este cel monofazic: scufundarea semintei timp de 4 ore īn apa la temperaturi de 47-48°C si adaugarea unui fungicid (se previne astfel si atacul cu Ustilago hordei)
- tratarea anaeroba : cufundarea semintelor 50-72 ore īn apa la 18-20°C cu sau fara adaos de fungicid -īn acest caz semintele se folosesc numai īn primul an dupa tratare deoarece cu timpul ele īsi pierd capacitatea de germinare mai mult decāt cele netratate. Folosirea fungicidelor sistemice cu efect endoterapeutic, de ex.Vitavax (75% carboxina), care are eficacitate mare, patrunzānd īn celulele ciupercii īn cantitate mai mare.
|
