BOLILE PRUNULUI
16.2.1. Viroze
Varsatul prunului ( Plum -pox ) P.P.V. - Prunus virus 7 syn Annulus pruni
Aceasta boala virotica mai este cunoscuta sub numele de Sharka. Este considerata ca una din cele mai periculoase boli ale prunului, atât prin pagubele produse c 12512y248m ât mai ales prin extinderea mare pe care o are în tarile balcanice. Boala a fost observata prima data în Macedonia în timpul primului razboi mondial si a fost studiata de Atanasoff (1932) în Bulgaria. Dupa datele furnizate de literatura de specialitate, rezulta ca în unele tari peste 60 % din pomii plantatiilor sunt infestati de acest virus , ceea ce cauzeaza pagube foarte mari. In prezent boala este raspândita în toate tarile din Europa : Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Grecia, România, Franta.
La noi în tara a fost semnalata în anul 1922 de catre Traian Savulescu.Cercetari ulterioare au aratat ca varsatul prunelor este raspândit atât în pepiniere cât si în livezi, în multe judete din Moldova, Muntenia, Oltenia si Transilvania.
In afara de prun, virusul mai ataca si alti pomi fructiferi printre care amintim: cais, piersic, zarzar, corcodus; în mod artificial s-au putut produce infectii pe multe specii ale genului Prunus.
Simptome. Atacul se manifesta pe frunzele si fructele de prun. (Fig. 62)
Fig. 62. Varsatul prunului - Annulus pruni
Pe frunzele complet dezvoltate se formeaza pete de culoare verde-deschis sau galbui, de forma circulara sau semilunara, raspândite pe întreaga suprafata a limbului.
Simptomele apar vizibile în lunile mai -iunie si septembrie -octombrie.In timpul lunilor calduroase de vara, simptomele pot aparea mascate, putându-se observa pe frunzele din partea umbrita a pomului dinspre nord. Frunzele bolnave au în general aceleasi dimensiuni cu cele sanatoase.
Infectiile recente apar numai pe frunzele de pe unele ramuri, în special pe cele inferioare, în timp ce dupa 3-4 ani infectia se generalizeaza, cuprinzând toata coroana pomului.
Boala are un efect daunator si asupra fructelor.Când sunt mici, fructele infectate nu prezinta simptome de îmbolnavire, însa mai târziu pe suprafata lor apar pete de culoare cenusiu-verzui pâna la violet albastrui sub forma unor dungi semicirculare sau inele.
Ţesuturile din dreptul petelor nu mai cresc si ca urmare pe suprafata fructelor apar numeroase adâncituri de unde adeseori au loc scurgeri de clei. Pulpa din dreptul petelor are o culoare cenusiu-verzuie la început, apoi brun roscata,devine uscata si are un aspect sticlos. Fructele bolnave se maturizeaza fortat si cad din pom cu 40 de zile înaintea celor sanatoase. Ele au un gust neplacut datorita excesului de acizi si a unei cantitati mai mici de zahar, ceea ce le face improprii pentru consum sau industrie.
Agentul patogen. Boala este produsa de Prunus virus 7 Cristoff syn., Annulus pruni Cristoff.
Particulele virale au formă flexuoasă si măsoară 764-20 µm. Temperatura de inactivare este cuprinsă între 54-56°C, dilutia limită este 1: 100 000, longevitatea în suc este de 48 de ore la 20°C si 5-7 zile la 2°C.
Virusul se transmite prin ramuri altoi recoltate din pomii bolnavi.In natură virusul este transmis prin intermediul unor insecte, prin afide si cicade si prin polen. Unele soiuri suferă puternic la infectia cu acest virus, prin stagnarea în crestere a pomilor tineri si prin reducerea simtitoare a recoltei atât cantitativ cât si calitativ. Soiurile sensibile la această boală sunt: Vânăt Românesc, Vânăt de Bistrita, Vânăt de Italia, Columbia, etc. iar mai rezistente s-au dovedit: Anna Spath, Renclode, s.a.
Combatere. Se va acorda o atentie deosebita altoilor de la plantele mama sanatoase în prealabil testate. Pepinierele trebuiesc amplasate în zone în care plum-pox-ul este absent; de asemenea trebuiesc amplasate cât mai departe de livezile de prun.
Pepinierele vor furniza doar pomi absolut sanatosi liberi de virus (Virus free). Pomii afectati de boala vor fi distrusi, iar în timpul perioadelor de vegetatie se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Se vor distruge buruienile si sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor.
16.2.2. Bacterioze
Ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun - Xanthomonas pruni
Este o boala de origine americana, de unde s-a raspândit în aproape toata lumea.Ea a fost descrisa în anul 1902 de E. Smith iar la noi în tara a fost depistata în 1960 de catre E. Bucur. Se întâlneste în toate zonele pomicole fiind observata la prun, cires, cais, corcodus, migdal.
Produce pagube importante în livezile de pomi, prin defolieri puternice, caderea în masa a fructelor si cancere deschise pe ramuri.
Simptome. Boala se manifesta pe frunze, fructe si pe lastarii nelignificati. (Fig. 63)
Fig. 63. Ciuruirea bacteriana - Xanthomonas pruni
- simptome pe frunze, fructe si pe lastarii -
Atacul pe frunze, în special la piersic poate fi uneori confundat cu arsurile produse de diferite solutii chimice.Pe frunze apar pete circulare cu dimensiuni între 0,5-5 mm., de culoare verde deschis si cu aspect apos.Pe timp umed, în dreptul acestor pete se observa o pelicula umeda de exudat ce contine numeroase bacterii si care se difuzeaza din interior spre suprafata tesuturilor. Pe timp uscat, tesuturile atacate se necrozeaza si cad iar frunza apare ciuruita, pierzându-si functiile asimilatoare. In verile ploioase si umede, urmate de perioade uscate, un atac puternic poate determina caderea frunzelor în masa.
Pe fructe, apar niste pete circulare de 1 mm diametru de culoare rosiatica, care mai târziu devin brune si cu aspect umed. La suprafata acestor pete apare un exudat de culoare galbuie. Daca fructele tinere sunt atacate de timpuriu, apar pe suprafata acestora deformari, adâncituri pline cu bacterii.In dreptul petelor tesuturile pulpei fructelor prezinta numeroase crapaturi mici. Fructele putrezesc datorita instalarii altor agenti patogeni care patrund în interiorul pulpei si astfel îsi pierd valoarea comerciala.
Pe lastarii tineri atacul acestor bacterii produce pete lenticulare, alungite, care pot atinge lungimi de 7-8 mm. Scoarta ramurilor este distrusa, se brunifica si printre crapaturi apare un exudat cleios, caracteristic.In fiecare an leziunile de pe ramuri se maresc si pot evolua în cancere deschise.
Agentul patogen. Boala este produsa de Xanthomonas pruni (E.F.Smith) Dows.din fam. Pseudomonadaceae, ordinul Pseudomonadales, clasa Schizomycetes.
Este o bacterie în forma de bastonas, prezinta1-6 cili polari, este Gram negativa, neacidorezistenta si anaeroba.
Peste iarna bacteria persista în muguri, în ramurile atacate si în frunzele si fructele cazute pe sol.In timpul perioadei de vegetatie, bacteriile se raspândesc prin apa de ploaie. Ele patrund în mezofilul frunzei prin ostiola stomatelor iar în scoarta ramurilor prin lenticele.
Boala este favorizata de temperaturi cuprinse între 25-28°C si de umiditate ridicata.
De asemenea este favorizata de precipitatii abundente ce au loc în perioada de vegetatie si de frecventa mare a insectelor vectoare.
Combatere. Se recomanda recoltarea altoilor numai de la pomii mama sanatosi. În pepinierele de sâmburoase precum si în livezi se aplica tratamente chimice, de exemplu stropiri cu sulfat de zinc în amestec cu calciu, ce trebuiesc efectuate primavara.
Rezultate bune dau tratamentele cu Captadin 0,2% sau Macozeb 0,3% la dezmugurire, scuturarea petalelor si apoi înca doua tratamente la interval de 10-20 de zile. Aceste produse au efect si împotriva suprainfectiilor cu ciuperci fitopatogene. Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente.
16.2.3. Micoze
Hurlupii prunelor - Taphrina prunii
Aceasta boala este cunoscuta de foarte multa vreme si este raspândita în aproape toate tarile europene, precum si în unele tari asiatice.Ciuperca ataca soiurile de Prunus domestica dar si alte specii ale genului Prunus.
Simptome. Boala se manifesta la începutul lunii mai, pe fructele tinere.Fructele atacate au culoare galben verzuie si sunt mai mari decât cele sanatoase. Mezocarpul este hipertrofiat, endocarpul lemnos este atrofiat iar fructele sunt alungite si încovoiate.(Fig. 64) Pe suprafata hurlupilor se observa prezenta unui strat brumat de culoare albicios-cenusie, format din himeniu cu asce si ascospori.
|
|
Fig. 64. Hurlupii prunelor
- Taphrina prunii
Gustul fructelor este acrisor dulceag, mai placut decât al fructelor sanatoase, care au gust astringent.
La 3-4 saptamâni de la aparitia simptomelor, fructele atacate se zbârcesc si cad în masa.
Agentul patogen. Boala este produsa de Taphrina prunii (Fck.)Tul. (sin.Exoascus pruni Fuck), din familia Taphrinaceae, ordinul Taphrinales, clasa Ascomycetes.
Ciuperca prezinta miceliu septat, ce se dezvolta intercelular si formeaza asce libere pe suprafata fructelor parazitate.Ascele sunt cilindrice, rotunjite la vârf, de 30-60x7-15µ,în interior cu mai multi ascospori sferici,ce au proprietatea de a înmuguri.
Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta în scoarta ramurilor si solzii mugurilor. Boala se maifesta cu intensitate în primaverile
reci si ploioase.
Combatere. Se recomanda : taierea ramurilor si distrugerea lor prin ardere masuri chimice: in timpul repaosului vegetative - stropiri cu Ziram, zeama bordeleza 1%; la începutul perioadei de vegetatie - stropiri cu produse cuprice.
Patarea rosie a frunzelor de prun - Polystigma rubrum
Patarea rosie este o boala frecventa si pagubitoare, deoarece manifestându-se an de an duce la slabirea pomilor si la scaderea productiei de fructe.
La noi în tara este frecventa pe anumite soiuri de prun si de asemenea pe prunii batrîni sau în livezile neîngrijite.
În afara de prun, ciuperca ataca si alte specii ale genului Prunus: Prunus spinosa, P.dulcis.
Simptome. Patarea rosie apare prin luna mai-iunie. Pe frunzele atacate se observa aparitia unor pete galbui-portocalii de 3-20 mm diametru, cu aspect cerat. Cu timpul petele se înrosesc, apoi devin caramizii.În dreptul petelor tesuturile se îngroasa, devin crustoase, au aspect ceros si devin putin bombate, de regula spre fata inferioara. Petele pot fi izolate sau confluente.
Numarul si dimensiunea petelor variaza forte mult în functie de soiul atacat. La soiurile sensibile, frunzele sunt complet acoperite de pete rosii, iar asimilatia clorofiliana este simtitor redusa.
În cazul unui atac puternic, fruzele atacate se usuca si cad de timpuriu, ceea ce face ca pomii atacati sa aiba o rezistenta scazuta la gerurile din timpul iernii. Pomii atacati rodesc slab,fructele lor sunt mai mici si au cantitate redusa de zahar.
Infectiile produse de Polystigma rubrum sunt influentate de temperatura si umiditate.
Agentul patogen. Boala este produsa de Polystigma rubrum (Pers.) D.C., din familia Polystigmataceae, ordinul Sphaeriales, clasa Ascomycetes.
Miceliul ciupercii, colorat în galben-rosiatic, se dezvolta în spatiile intercelulare din dreptul petelor de pe frunze. Pe acest miceliu de dezvolta picnidii ovale cu peretele format prin întreteserea hifelor. Picnidiile sunt prevazute cu un por (ostiola) de deschidere, pe fata inferioara a frunzelor. În picnidii, pe toata suprafata peretelui intern al acestora, se formeaza numerosi picnospori hialini, filamentosi,subtiri spre vârf si îndoiti în forma de cârja.
Aceasta este forma conidiana a ciupercii cunoscuta sub numele de Polystigmina rubra (Pers.)Sacc. Pe timp umed, picnosporii sunt eliminati în masa si apar în dreptul petelor ,pe partea inferioara a frunzelor, ca un strat de gelatina de culoare alba.
În aceleasi strome în care s-au format picnidiile, se diferentiaza apoi periteciile, cu asce si ascospori elipsoidali, hialini, unicelulari.
Primavara ascosporii ajung la maturitate, ei germineaza esalonat si produc infectiile primare.
S-a observat ca infectiile cu ascospori din primavara sunt mult diminuate în cazul în care pe frunzele de prun cazute iarna se dezvolta ciuperca Trichothecium roseum care distruge filamentele ascogonale ale agentului patogen. Aceasta ciuperca se dezvolta puternic atât la exteriorul stromelor cît si în interiorul picnidiilor de Polystigma rubrum, captusindu-le si împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor si ascosporilor.
Infectiile secundare sunt produse de picnospori, care raspândesc ciuperca pe parcursul întregii perioade de vegetatie. Raspândirea picnosporilor este realizata de insecte sau picaturile de apa care îi antreneaza de pe frunzele bolnave pe cele sanatoase.
Combatere. Se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si combatere: araturi adânci de toamna în livezile de prun, ceea ce asigura îngroparea frunzelor cazute, deci limitarea sursei de infectie cu ascospori.
Masuri chimice - primavara - stropiri cu zeama bordeleza 1%, Captan 0,3%, Mancozeb 0,3 % - necesare pentru prevenirea infectiilor primare; vara - stropiri cu zeama bordeleza, Captan, Mancozeb de 1-2 ori, în functie de aparitia bolii si frecventa ploilor.
|
