BOLILE SOIEI
11.2.1. Viroze
Mozaicul soiei - Soja virus 1 - Marmor sojae
Mozaicul soiei a fost descris pentru prima data în SUA de catre Clinton (1925). Este o viroza raspândita si pagubitoare in SUA, Canada precum si în tari din Europa; Germania, Ungaria, Austria. In tara noastra a fost semnalata & 10510u2018k #351;i studiata de Traian Savulescu. In medie pierderile de productie sunt de 11%.
Simptome. La aceasta viroza observam trei forme principale de manifestare.
La 6-14 zile de la infectie apare primul simptom, care consta într-o îngalbenire trecatoare a nervurilor secundare ale frunzelor.I nsa cea mai frecventa forma a virozei este cea de mozaic galben. Suprafata frunzei prezinta pete de culoare verde deschis sau galbui, care alterneaza cu portiuni colorate în verde normal, ceea ce da limbului un aspect mozaicat.
Pe lânga acest simptom, se mai observa si încretirea accentuata a frunzelor, a cestea având limbul asimetric, marginile curbate în jos si tesuturile dintre nervuri bombate pe fata superioara a foliolelor. Intr-o faza mai inaintata a bolii se observa frecvent, dupa mozaicare si încretire sau
concomitent cu acestea, o a treia forma de manifestare si anume mozaicul brun, ce se caracterizeaza prin pete brune risipite neregulat pe suprafata limbului.
Plantele atacate ramân mici, cu internodiile scurte. Pastaile formate pe plantele virozate sunt mai putine, incomplet dezvoltate, încovoiate. Ele ajung târziu la maturitate si contin seminte marmorate si cu germinatia redusa.
De regula modificarile descrise sunt asociate, însa nu toate soiurile prezinta tabloul complet al simptomelor.
Agentul patogen. Boala este produsa de Soja virus1 Smith syn. Marmor sojae Holmes.
Virusul se prezinta sub forma de particule filiforme de 750 x12 µm.Temperatura de inactivare este de 55-62°C, iar dilutia limita este de 1: 10 000.Virusul îsi pastreaza puterea de infectie în sucul extras din planta virozata timp de 2-4 zile.
In natura, boala se transmite prin afide : Acyrthosiphon pisum, Aphis fabae, Myzus persicae,sau prin contactul direct dintre plante.Se poate transmite experimental prin inoculare de suc celular. De la un an la altul se transmite prin seminte infectate. Din samânta virusul trece în planta unde se raspândeste în toate tesuturile iar prin floem ajunge în samânta, localizîndu-se în embrion.
Ca o consecinta a bolii, planta fixeaza mai putin azot din atmosfera, ceea ce duce la acumularea de amino-acizi liberi în celule, care vor fi folositi la sinteza capsidelor, învelisul proteic al virionilor, iar productia se micsoreaza cu 8-25%.
Combatere. Fiind cunoscuta transmiterea prin samânta a acestei viroze, pentru prevenirea atacului se recomanda folosirea de seminte provenite de la plante neatacate. Semintele deplin dezvoltate sunt sanatoase iar cele mici sunt susceptibile de infectie astfel ca vor fi eliminate prin sortare. În loturile semincere vor fi cultivate soiuri rezistente, ele vor fi semanate de timpuriu si vor fi izolate în spatiu de cele pentru consum. Plantutele infectate vor fi imediat eliminate, la aparitia primelor simptome virotice.
|
