Bolile cartofului
Viroze
Virusul Y al cartofului - Potato virus Y
Simptome. Virusul prezinta mai multe tulpini a caror simptome variaza in functie de rezistenta soiului, de momentul infectiei, de conditiile climatice si de asocierea cu alte virusuri. Pe frunze se observa marmorari, ingalbeniri urmate de arsuri si caderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor in intregime. Frunzele uscate cad sau raman agatate pe tulpinile care pot prezenta du 515j93f ngi brune alungite. Inaltimea plantelor este mult redusa iar frunzele sunt puternic incretite, mici, daca aceste plante provin din tuberculi virotici. Daca infectia are loc mai tarziu apar doar marmorari ale limbului si rareori necroze (fig.5).
Fig.5 Virusul Y al cartofului
Virusul rasucirii frunzelor cartofului - Potato leafroll virus
Simptome. In timpul perioadei de vegetatie plantele infectate prezinta marginile frunzelor din varful tulpinii curbate spre fata superioara si usor rasucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezinta pe frunzele rasucite si o coloratie violacee. Intr-o faza mai avansata a bolii, se rasucesc toate frunzele, acestea devin aspre, tari, sfaramicioase si dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au arsuri in vasele conducatoare, ceea ce impiedica migrarea amidonului spre tuberculi, acesta ramanand in frunza ce devine tare si sfaramicioasa. Plantele virotice vor forma in pamant tuberculi de dimensiuni mai mici, din care in anul urmator apar plante de inaltime mica, cu internoduri scurte si cu frunze puternic rasucite la scurt timp de la rasarire (fig.6).
Fig.6 Virusul rasucirii frunzelor
Bacterioze
Innegrirea bazei tulpinii cartofului si putregaiul moale
al tuberculilor - Erwinia carotovora pv. atroseptica si
E. carotovora pv. Carotovora
Simptome. In timpul perioadei de vegetatie plantele atacate raman pitice cu tulpini subtiri, internodii scurte si ramuri orientate in sus. Frunzele sunt rasucite spre fata superioara, tari si la lovire au un sunet metalic datorita acumularilor de amidon din tesuturi (fig.7). Aceste simptome apar datorita faptului ca baza tulpinilor este atacata si amidonul din frunze nu coboara la tuberculi. Baza tulpinii are tesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauza boala se mai numeste si "boala piciorului negru". La sectionarea tulpinii, se observa brunificarea vaselor. Tuberculii atacati manifesta initial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformata intr-un mucilagiu urat mirositor datorita suprainfectarii acesteia. Coaja tuberculilor nu este afectata.
Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesiva din pamant, dar in cazul in care intervine o perioada secetoasa, in tuberculi atacul se opreste si apare un strat de celule brune, uscate, ce separa zona distrusa de cea sanatoasa. Infectarea tuberculilor se produce prin radacini sau prin rani.
In unii ani pot aparea simptome pe tulpini in camp, iar simptomele pe tuberculi numai in depozite.
Fig.7. Innegrirea bazei tulpinii cartofului si putregaiul moale al tuberculilor
Raia comuna a cartofului - Streptomyces scabies
Simptome. Tuberculii atacati prezinta pe suprafata lor pustule plate, adancite sau proeminente, de cativa milimetri in diametru si neregulate ca forma. In cazul in care pamantul are umiditate mica, boala evolueaza, pustulele crapa, se unesc si pe suprafata tuberculilor apar adancituri negre (raia de adancime).
Prezenta agentului patogen determina gazda sa formeze o zona cu celule moarte (suber) si o crestere a celulelor din interior spre exterior ceea ce duce la aparitia proeminentelor crapate si innegrite (fig.8).
Fig.8 Raia comuna a cartofului
Putregaiul inelar al tuberculilor - Clavibacter michiganensis
ssp. sepedonicus
Simptome. Plantele atacate manifesta catre sfarsitul perioadei de vegetatie o usoara vestejire a frunzelor inferioare si o decolorare a acestora in verde-pal, apoi in galben, inainte de uscare.
In tuberculi se observa la inceputul atacului, zone galben-crem in lungul tesuturilor cu vase conducatoare, in apropierea tulpinilor subterane. Intr-un stadiu mai avansat, in zona inelului cu vase conducatoare apar caverne in care tesuturile sunt inmuiate (fig.9). Tuberculii atacati, prin presare elimina din caverne exudat bacterian. In acest stadiu se observa in jurul ochilor pete rosiatice, iar invelisul are crapaturi neregulate, stelate.
Fig. 9 Putregaiul inelar al cartofului
Boli produse de ciuperci
Raia neagra - Synchytrium endobioticum
Pagubele produse de aceasta ciuperca sunt destul de mari, ea fiind inclusa pe lista bolilor de carantina internationala, ceea ce limiteaza posibilitatile de circulatie si vanzare a tuberculilor.
Simptome. Ciuperca ataca pe tuberculi, tulpinile subterane si
aeriene si uneori pe frunzele ce vin in contact direct cu suprafata pamantului
(bilonului). Portiunile infectate prezinta excrescente buretoase, incretite,
datorita cresterii exagerate si neuniforme a tesuturilor parazitate. Pe
tuberculi, in jurul ochilor apar tesuturi incretite, asemanatoare
inflorescentelor de conopida. Aceste excrescente, la inceput cat bobul de
mazare, sunt albicioase apoi cresc, depasesc chiar marimea tuberculului si se
inchid la culoare, devin brune-negricioase. Spre toamna, fostii tuberculi se
dezorganizeaza iar excrescentele incep sa se rupa in portiuni mai mici. Pe tulpini si frunze,
excrescentele au culoare verde, apoi brun-neagra. Tulpinile subterane pe care
apar excrescente, nu mai formeaza tuberculi si dupa caderea tumorilor prezinta
mici cicatrici. In pamant, pe tuberculi pot fi intalnite si excrescente sub
forma de frunza groasa, licheni sau tuberculi cu coaja ondulata, zbarcita
(fig.10).
In cazul atacului timpuriu planta are putine tulpini si frunze iar la atacurile tarzii boala nu se poate depista decat la recoltare, in vegetatie tufa prezentand chiar un aspect de matura de vrajitoare (tulpini multe dar subtiri).
Mana cartofului - Phytophthora infestans
Simptome. Mana se manifesta pe organele aeriene ale plantei dar si pe tuberculi. Pe frunze simptomele apar inainte de inflorit si continua pana toamna. Se observa pete aproximativ circulare galbene-untdelemnii, care in scurt timp devin arsuri brune cu un inel galbui. Pe fata inferioara a frunzelor apare un puf fin albicios, alcatuit din miceliul ciupercii. Vremea umeda si racoroasa favorizeaza extinderea ciupercii asa incat, intreaga suprafata a frunzelor se brunifica. In conditii de temperatura scazuta (+10, +15oC) si umiditate ridicata se brunifica coditele frunzelor si chiar varfurile lastarilor impreuna cu toate frunzele superioare
Tuberculii atacati au pe suprafata lor zone brune-cenusii, cu tesuturile putin scufundate. In sectiune de pe suprafata zonei brune se observa cum progreseaza spre centru o coloratie cenusie-difuza. Sectiunile atacate tinute in mediu umed si la temperatura de 20-25oC se acopera rapid cu un puf alcatuit din miceliul ciupercii (fig.11).
Fig.11 Mana cartofului:
a-atac pe suprafata frunzelor
b-sectiune prin tubercul atacat;
Putregaiul uscat al tuberculilor - Fusarium sp.
Simptome. Speciile genului Fusarium ce paraziteaza cartoful produc simptome variate. Fusarium oxysporum produce o ofilire in masa a plantelor si chiar pieirea lor, plantele prezentand un ritm incet de crestere, ceea ce se observa printr-o neuniformitate a inaltiimii plantelor. Tuberculii atacati au pulpa apoasa, putrezesc, frunzele se ofilesc, se ingalbenesc si se usuca, iar tulpinile ca si tuberculii prezinta o brunificare a vaselor conducatoare (fig.12).
Fusarium solani var. eumartii produce o ingalbenire a limbului frunzelor, urmata de brunificarea frunzelor de la varful tulpinilor apoi si a celor bazale. Baza tulpinii si radacinile tinere putrezesc si devin sfaramicioase. In tulpini, in maduva si in pulpa tuberculilor apar pete brune si o brunificare a vaselor.
F. coeruleum patrunde prin rani sau mici zgarieturi provocate de nematozi in tuberculi si evolueaza in depozitele prost aerisite, unde temperaturile cresc (15-28oC) si umiditatea este mare (50-80 %).
Tuberculii infectati prin rani prezinta mai intai o incretire si brunificare a zonei afectate, apoi coaja se increteste formand cercuri neregulate in zona brunificata si uscata, zona ce se scufunda. In mediu umed, pe suprafata tuberculului apar pernute pufoase albe, gri sau roz si tuberculul putrezeste in profunzime. In mediu uscat, tuberculii se intaresc si se sectioneaza cu greutate. Pulpa afectata devine sfaramicioasa sub coaja intacta.
Fig. 12 Putregaiul uscat al tuberculilor
|
