Mozaicul castravetilor - Cucumber mosaic virus
Boala are o mare raspandire, fiind cunoscuta la o multime de bostanoase cultivate, solanacee cultivate tomate, ardei, vinete) sau spontane precum si la alte
Fig. 6 Mozaicul castravetilor, pepenilor si dovleceilor
specii de plante ierboase sau lemnoase.
Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveti apar pete galbene-verzui, circulare sau colturoase, delimitate 747d36h de nervurile secundare . Simptomul clasic de mozaic se observa la frunzele batrane, unde alterneaza petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezinta gofrari, incretiri evidente. Cozile frunzelor, ca si internodurile vrejilor sunt scurtate si cu simptome clare de arsuri. In perioadele calde ale anului, se observa o ofilire rapida a frunzisului si chiar pe fructe apar zone de ingalbenire, ce se extind de la locul de prindere a fructului spre varful lui, ramanand in final doar cateva zone verzi pe fructul ingalbenit.
Simptome evidente de mozaicare si vestejire a frunzisului sunt observate si la dovlecel sau la pepenele galben. La pepenele verde, infectia produce simptome putin evidente, este mai inceata sau apare brusc o uscare a frunzelor (fig.7).
Fig.7 Mozaicul ardeiului la pepene
Bacterioze
Patarea unghiulara a castravetilor
Pseudomonas syringae pv. lachrymans
Simptome. Inca de la inceputul vegetatiei, pe primele 2 frunzulite apar pete mici, circulare sau colturoase, verzi-inchis, cu aspect umed; acestea se brunifica si se usuca. Pe frunze apar pete colturoase, situate intre nervurile secundare, de culoare verde-inchis, umede, care in final capata o coloratie gri-bej, se usuca si se desprind din frunza (fig.8). In conditii favorabile (vreme umeda) petele ce la inceput au 2-7 mm, se pot uni si sunt distruse suprafete mari din frunza. Pe fata inferioara a frunzei, dupa irigarea culturii, dupa ploi sau pe timp cetos, se constata prezenta unui exudat (lichid) bacterian mucilaginos, sub forma de picaturi. Pe vreme secetoasa, insorita, exudatul bacterian se usuca si da nastere unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele raman perforate si se pot deforma. Pot fi observate simptome asemanatoare pe cozile frunzelor si tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite in functie de umiditatea atmosferica.
Fructele atacate prezinta pete de 1-3 mm, verzi-inchis, circulare, cu aspect umed si cu o zona centrala albicioasa. In dreptul acestor pete, fructul poate crapa pe vreme secetoasa sau, se acopera cu lichid bacterian, pe vreme umeda.
Fig. 8 Patarea unghiulara a castravetilor
Boli produse de ciuperci
Mana cucurbitaceelor - Pseudoperonospora cubensis
Simptome. Mana ataca numai frunzele, sub forma unor pete verzi-deschis pe fata superioara, pete de forma colturoasa, bine delimitate de nervurile frunzelor.
Culoarea petelor se schimba in galben, apoi in brun, iar pe fata inferioara, apare un puf cenusiu-violaceu sau bej (fig. 9.a). In conditii favorabile, petele se pot uni si este distrusa o mare parte din frunza, iar plantele vor ramane repede fara frunzis.
Infectiile se produc pe vreme umeda, la temperaturi cuprinse intre 5-30oC (la optim 23oC) cand, apar sporii ce vor germina si vor da filamente de infectie care, patrund prin stomatele (deschideri naturale) frunzelor ce au cel putin jumatate din suprafata normala.
Fig. 9 Mana cucurbitaceelor: miceliu si spori; frunza atacata;
Viabilitatea sporilor depinde de temperatura, de intensitatea luminoasa si de umiditatea atmosferica. Pe timp secetos si la temperaturi de peste 32oC sporii mor. In tesuturile uscate, se formeaza spori de rezistenta sferici, galbeni-bruni.
Fainarea cucurbitaceelor - Erysiphe cichoracearum si
Sphaerotheca fuliginea
Boala este raspandita in toate tarile cultivatoare si produce pagube mari, datorita uscarii rapide a frunzelor. Desi este cunoscuta de foarte multa vreme (1800) in tara noastra a fost semnalata de M. Fuss (1853), C. Oescu si E. Radulescu (1933) dar, studiata amanuntit de C. Sandu Ville abia in 1967.
Simptome. Organele aeriene (tulpini, frunze si chiar fructe sunt atacate in toate stadiile de dezvoltare (fig. 10). Pe suprafata acestor organe apare un miceliu alb, fainos, sub forma unor pasle mai mult sau mai putin extinse. Pe limbul frunzelor, petele se pot uni si acopera suprafete mari de limb care, in scurt timp se vor usca. Sub acest miceliu tesuturile se ingalbenesc si se brunifica.
In conditii de seceta atmosferica, atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini si chiar pe fructe. Condi]iile optime de instalare si evolutie a ciupercilor difera. Pentru Erysiphe temperatura optima este de 15-26oC si nu necesita o umiditate ridicata, in timp ce pentru Sphaerotheca, temperatura optima este de 15-21oC dar, necesita o umiditate ridicata.
Fig. 10 Fainarea cucurbitaceelor
|
