Bolile florii soarelui
Boli produse de ciuperci
Mana florii soarelui - Plasmopara helianthi
Simptome. Primele simptome se observa la plantele tinere, ce apar din semintele infectate. Aceste plante raman pitice (mosnegi), au inaltimea de cel mult 25-30 cm, cu internodii scurte, frunze mici, decolorate, incretite si prezinta radacini slab dezvoltate (fig.13). Aceste plante au pe fata superioara a frunzelor, zone mari galbene, in dreptul carora pe fata infer 555b15f ioara incepand de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale si intre nervuri, se formeaza o pasla alba, deasa de miceliu. Plantele pot forma palarii mici, de 1-5 cm in diametru, dar nu infloresc si nu dau seminte.
Fig. 13 Atac de mana pe frunze tinere
Plantele mature infectate mai tarziu, prezinta pe frunze pete galbene-undelemnii langa nervuri, zone care se brunifica in scurt timp. In dreptul lor, pe fata inferioara, apare un puf alb de miceliu.
Plantele infectate mai tarziu, formeaza palarii mai mici, infloresc inaintea plantelor sanatoase si uneori pot fructifica dar, semintele sunt infectate fara sa prezinte la exteriorul lor simptome.
In tesuturile necrozate, pe frunzele mature, apar spori sferici de rezistenta, galben-aurii, prevazuti cu o membrana groasa.
Putregaiul alb al florii soarelui - Sclerotinia sclerotiorum
Simptome. Boala afecteaza radacinile, tulpinile, palariile si semintele, fiind favorizata de cantitatea mare de precipitatii din toamna, desi pot fi atacate si plantele abia rasarite. Primele simptome se observa pe tulpina tanara, unde apar pete galben-brune ce pot inconjura tulpina si in acest caz tanara plantula putrezita cade si piere.
O a doua faza de atac se observa cand plantele au 90-100 cm inalime si incep sa formeze palarii. Pe aceste plante, la baza, apare o zona sau un inel de mucegai de inaltime variabila, sub care tesuturile sunt putrezite, vasele conducatoare invadate de miceliu, iar planta sufera o ofilire totala si se usuca (fig.14).
Fig. 14 Putregaiul alb al florii soarelui si scleroti ce se formesaza pe palarii
In cazul in care atacul este numai partial si intervine o vreme secetoasa, ciuperca va evolua numai in interiorul tulpinii, distruge maduva, o putrezeste si produce in final fracturarea plantei. Dupa formarea palariilor, boala poate afecta curbura tulpinii cand, datorita putrezirii acesteia, palariile vor cadea in intregime pe sol. La soiurile la care dupa ce palaria se apleaca, in cavitatea ce apare, se aduna apa din precipitatii si in acest fel apar conditii optime pentru infectarea palariilor prin partea lor inferioara. La inceput apar pete de decolorare, apoi acestea se maresc, devin brune, iar tesuturile palariilor putrezesc umed si intre randurile de seminte apare un mucegai alb care prin uscare va forma scleroti in forma de retea .
Semintele de pe palariile infectate au coaja decolorata, patata, lipsita de luciu.
Boli produse de plante parazite
Lupoaia (verigelul) - Orobanche sp.
Simptome de parazitare. Plantele de floarea soarelui parazitate se dezvolta mult mai incet, au inaltime mai mica si prezinta tulpini subtiri fara palarii sau cu palarii mici, cu seminte seci, sarace sub aspectul procentului de ulei. In jurul unei plante, in suprafata sa de hranire, pot aparea 30-40 plante sau chiar peste 100, in terenurile puternic infestate, dupa cum se precizeaza in lucrarile prof. C. Sandu-Ville.
Planta ce paraziteaza - Orobanche cumana Wallr.
Semintele plantei din sol dau la germinare un filament subtire care vine in contact cu radacinile de floarea soarelui, se ingroasa ca un bulb cu proeminente (conuri de patrundere), ce intra si stabilesc contactul cu vasele conducatoare. La partea superioara a bulbului apare un mugure din care iese la suprafata tulpina florifera, pe care se gasesc rudimente de frunza sub forma de solzi. Pana la iesirea la suprafata timpul de parazitare este destul de lung (2 luni), timp in care planta parazitata nu poate fi depistata.
Fig. 15 Plante de floarea soarelui parazitate de lupoaie
Tulpinile ei sunt drepte, de 40 cm inaltime, 2,5 cm in diametru la baza, neramificate, de culoare galbuie cu reflexe violacei, acoperite cu perisori (fig.16).
Florile fara codite au culoare galbuie sau albastruie cu nuante violacei si se deschid in lunile iunie-iulie.
Fructul este o capsula ce contine 1200-1500 seminte foarte mici, ovoid-alungite, cenusii inchis la culoare, aspre si aripate (au pe margini o membrana).
Aceste seminte fiind foarte usoare, sunt duse de apa de ploaie sau de vant la distante foarte mari. Semintele nu germineaza decat in prezenta radacinilor de floarea soarelui in soluri usoare, uscate. Germinarea poate avea loc si in prezenta resturilor vegetale de floarea soarelui, caracteristica pe care se bazeaza si una din metodele de combatere, prin raspandirea pe teren a resturilor maruntite la moara cu ciocanele. Semintele pornesc in vegetatie, dar neavand pe ce parazita, tanara plantula va muri.
Floarea soarelui poate fi parazitata uneori si de Orobanche ramosa L., (lupoaia cu tulpina ramificata) planta ce are inaltime mai mica, 10-40 cm si tulpina ramificata, de culoare galbuie.
Simptome. Pe frunzele plantelor atacate, apar pete fara un contur precis, galbui, in dreptul carora pe fata inferioara apare un puf cenusiu-plumburiu. Plantele raman slab dezvoltate, cu un frunzis decolorat, care va cadea inainte de vreme.
Fig. 16 Planta de lupoaie
|
