Bolile graului
Boli produse de ciuperci
Ingenuncherea plantelor si sistavirea boabelor
Gäumannomyces graminis var. tritici
Simptome In toamna ciuperca produce brunificarea radacinilor si innegrirea partiala a bazei tulpinii. Plantele atacate pana la inspicare au un ritm mai lent de dezvoltare din care cauza talia lor este cu 10-15 cm mai mica decat a plantelor sanatoase.
Spicele iesite din burduf sunt albe, fara seminte iar la baza paiului, se observa ca internodurile unu si doi sunt negre, datorita mortii tesuturilor si miceliului ciupercii care este brun. Intre teaca frunzelor bazale si pai, se observa aparitia unor mici puncte negre - periteciile (organele de rezistenta) al 555e46f e ciupercii.
In vetrele de atac de forma circulara sau eliptica, plantele sunt culcate la pamant in diverse directii, caderea fiind produsa de curentii de aer puternici ai zilei cand baza plantei a fost total putrezita. Plantele din vatra de atac se smulg usor (pentru ca au radacinile distruse), iar pe resturile de radacini se mentin particule de sol retinute de miceliul ciupercii (fig.8. 3).
Fig.1. Ingenuncherea plantelor si sistavirea semintelor
Taciunele zburator al graului - Ustilago tritici
Simptome. Plantele infectate au o inaltime usor scazuta si un aspect rigid. La iesirea spicului din burduf, se observa ca acesta este invelit intr-o membrana fina, argintie sub care toate componentele spiculetelor sunt distruse si transformate intr-o pulbere bruna-negricioasa. Dupa ruperea membranei, vantul raspandeste pulberea de spori si din fostul spic ramane doar axul.
Atacul se observa uneori numai la spicul tulpinii principale, alteori si la spicele fratilor (fig.2).
Fig.2 Taciunele zburator al graului: tulpina si spic atacat
Malura comuna - Tilletia sp.
Malura este in prezent cea mai raspandita boala in zonele colinare ale globului si ale tarii noastre.
Simptome. Plantele atacate se recunosc destul de dificil pana la inspicare, deoarece singurele simptome evidente sunt scaderea inaltimii cu 10-20 % si usoara colorare in verde-albastrui a frunzelor. La iesirea din burduf se constata ca spicele malurate au mai multe boabe in spiculete, toate spiculetele sunt cu seminte (chiar si cele de la varful si baza spicului) iar pozitia spicului ramane dreapta pana la recoltare. Din cauza semintelor care sunt si mai lungi si mai groase decat cele sanatoase, glumele si paleele sunt indepartate, spicele apar zburlite, cu ariste fragile. La treierat semintele total distruse se sfarama usor iar graul capata un puternic miros de peste stricat. Uneori in interiorul bobului exista numai pungi cu spori ,din care cauza acestea se sfarma iar sporii din interior, vor produce infectii in toamna, daca nu se trateaza graul cu fungicide sistemice(cele ce pot opri evolutia ciupercii din interior).
Fig. 3 Malura comuna: spori; samanta malurata; spic malurat;
Rugina bruna a graului - Puccinia recondita f.sp. tritici
Simptome. Boala poate aparea inca din toamna si continua in primavara cand se observa pe frunzele atacate puncte eliptice, ovale sau circulare de 1-2 mm lungime si 0,5-0,8 mm latime, de culoare ruginie, raspandite pe ambele fete ale limbului (toamna punctele apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observa insa pe fata superioara a frunzelor dar pot aparea si pe tecile frunzelor si mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt la inceput subepidermice, apoi epiderma crapa si sunt pusi in libertate sporii de culoare galbui. Atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare si uscarea lor are loc in aceeasi ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare si grupuri de spori de vara, in timp ce la soiurile hipersensibile apar doar zone brune fara sporulatie. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie, pe partea inferioara a limbului frunzelor, pe teci si pe tulpini apar grupuri negre, subepidermice de spori de rezistenta (fig.4).
Fig.4 Rugina bruna a graului
Rugina neagra a cerealelor - Puccinia graminis
Simptome. Aparitia simptomelor produse de rugina neagra are loc
foarte tarziu, catre sfarsitul perioadei de vegetatie. In ordine, ruginile apar
astfel: toamna - rugina bruna si galbena, primavara devreme - rugina bruna care
ierneaza la noi ca miceliu de rezistenta in frunze, apoi rugina galbena si mai
tarziu rugina neagra. Pe tulpini, pe tecile frunzelor si uneori chiar pe
ariste, apar crapaturi in care se
observa la inceput un praf roscat apoi un praf negru (fig.5).
Fig.5. Rugina neagra a cerealelor
Ciuperca rezista peste iarna sub forma de spori de rezistenta sau sub forma de miceliu de infectie in mugurii lastarilor de dracila. Sporii rezultati din germinarea sporilor de rezistenta asigura infectiile primare de pe frunzele de dracila si mahonie. Raspandirea ciupercii in primavara se face prin intermediul sporilor, ce multiplica infectia pe plantele gazda intermediare, dracila si mahonie.
Patarea bruna a frunzelor - Septoria tritici si Septoria nodorum
Simptome. Ciuperca Septoria tritici ataca frunzele de grau inca din toamna cand se observa pe acestea pete ovale, verzi-galbui, apoi brune, ce se extind si chiar se pot uni. In centrul zonelor uscate se observa puncte mici negre, fructificatii (picnidii) cu spori. In timpul primaverii si verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze aparand pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenusiu, cu puncte mici negre. In cazul unor veri umede si racoroase, atacul este foarte puternic si frunzele se sfasie. Pe tecile frunzelor si pe pai apar pete de decolorare alungite care devin apoi dungi brune. Glumele si rahisul pot prezenta, in cazul in care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre, dispuse in siruri scurte (fig.6)
Fig. 6 Septorioza paiului
Ciuperca S. nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au in zona centrala o portiune de 1-2,5 mm bruna-negricioasa. Tesuturile parazitate se usuca inainte de aparitia fructificatiilor cu spori; cand sunt atacate tulpinile si spicele, se observa pete brune-inchis cu fructificatii negre, iar uneori spicul poate fi distrus in intregime (fig.7).
Ciuperca S. nodorum prezinta mai multe forme de rezistenta: miceliu in frunze, fructificatii pe resturile vegetale si in plus, miceliul de pe semintele infectate. Aceasta ciuperca poate infecta si gramineele din flora spontana pe care formeaza fructificatii cu spori.
Fig. 7 Patarea bruna a frunzelor
|
