Bolile la varza, conopida, ridichi, gulie si hrean
Bacterioze
Nervatiunea neagra a frunzelor de varza Xanthomonas campestris
Simptome. Inca din primele faze de vegetatie, pe primele frunzulite apare o decolorare sau brunificare a acestora, urmata de vestejirea plantulelor si caderea lor. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete mari neregulate, galbene, in dreptul carora nervurile sunt brunificat 858b15i e si apoi innegrite.
Tesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subtiate si se usuca (fig. 11). Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza in urma cresterii diferentiate, devine asimetrica. Evolutia bolii, pe timp secetos, are loc prin putrezirea uscata a zonelor afectate si uscarea maduvei coceanului.
Daca vremea este ploioasa, boala evolueaza rapid si pe tesuturile putrezite umed, se fixeaza si alte ciuperci. La hibrizii rezistenti, in urma infectiilor, se observa numai mici pete decolorate si rani brunificate. Varza, chiar cu frunze infectate partial, inveleste si in interiorul capatanii apar frunze brune, putrezite umed, cu miros neplacut, iar in timpul pastrarii acestea se strica. Daca se sectioneaza coceanul, se observa brunificarea, innegrirea vaselor conducatoare din care se scurge un lichid (goma bacteriana).
Fig.11. Nervatiunea neagra a frunzelor de varza
Boli produse de ciuperci
Innegrirea si putrezirea bazei plantei- Olpidium brassicae
Simptome. In primele stadii de vegetatie a rasadurilor (2-3 frunze) apare o innegrire urmata de putrezirea rasadurilor si a tulpinitelor in dreptul bazei plantei (fig. 12). Plantele putrezesc si cad la pamant, atacul putand fi confundat cu cel produs de Pythium.
Fig.12 . Innegrirea si putrezirea coletului
Hernia radacinilor de crucifere - Plasmodiophora brassicae
Simptome. Boala poate fi intalnita in toate fazele de vegetatie ale plantelor, fiind usor de semnalat datorita simptomelor aeriene - vestejiri sau ingalbeniri, cat mai ales a simptomelor prezente pe radacini. Acestea sufera ingrosari care pot fi de 15-30 ori mai mari ca diametrul radacinii. Radacina hipertrofiata prezinta strangulari asa incat, denumirea de 'hernie' este foarte corecta (fig. 13). Pe radacina principala, tumorile sunt mai mari decat cele de pe radacinile secundare. Atacul ciupercii este intens la culturile de pe terenuri usor acide, cu pH-ul=6-6,5. In solurile alcaline boala nu apare.
Fig. 13 Hernia radacinilor de crucifere: a-hipertrofieri tip tumoare; b-hipertrofieri tip hernie;
Mana cruciferelor - Peronospora brassicae
Simptome. Boala apare mai frecvent pe plantele tinere in rasadnite sau imediat dupa plantare in camp. Pe primele frunze apar pete de 1-3 mm de decolorare, galbui, ce evolueaza spre culoarea cenusie-bruna. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor ce au o forma neregulata, apare un puf cenusiu, apoi petele se intind, se unesc si daca vremea este umeda, sunt distruse suprafete mari din frunzele, ce putrezesc sau se usuca (fig. 14). Cand atacul are loc mai tarziu, se pot semnala chiar capatani putrezite. Semincerii atacati au frunzele de culoare cenusie sau cu pete brunii; fructele sunt si ele patate si contin seminte depreciate.Atacul acestei ciuperci pe conopida impiedica formarea inflorescentei iar la gulii, ridichi si napi porcesti, se poate vedea o infectie generalizata.
Fig. Mana Cruciferelor
|
