Bolile piersicului si migdalului
Bacterioze
Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens
Simptome. La pomii fructiferi, indeosebi in pepiniere, pe
radacini si la baza tulpinii, se dezvolta tumori, la inceput albicioase, moi,
cat un bob de mazare, iar mai tarziu brune si lemnoase. Tumorile sunt de
marimi, forme si consistente diferite, cu suprafata rugoasa. Ca 636j97g racteristic
bolii este aparitia de tumori secundare la o oarecare distanta de tumoarea
primara, dupa un timp mai indelungat, de obicei acestea formandu-se deasupra
tumorii principale. Uneori tumorile genereaza formatiuni de organizare rudimentara,
asemanatoare unor organe ca frunze, muguri, lastari, radacini, denumite
teratoame (fig.10).
Celulele care alcatuiesc tumorile, sunt foarte mari, deformate sau foarte mici, cu o compozitie a continutului modificata.
Pe baza unor caractere fiziologice
tulpinile de A. radiobacter pv. tumefaciens au fost impartite in 3 biotipuri, care in oarecare masura au alt cerc de gazde: biotipul 1 si 2 sunt virulente fata de pomi fructiferi, trandafiri si unele plante erbacee, iar cele din biotipul 3 sunt virulente fata de vita de vie.
Bolile produse de ciuperci
Basicarea frunzelor de piersic - Taphrina deformans
Simptome. Atacul se manifesta pe frunze si uneori pe ramuri si fructe. Imediat dupa dezmugurire, frunzele tinere incep sa prezinte pe partea superioara basicari si gofrari, carora le corespund pe partea inferioara, adancituri (fig. 11). La inceput frunzele au o culoare rosiatica, pentru ca mai tarziu acestea sa capete o nuanta galbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decat cele sanatoase. Pe partea inferioara, in dreptul portiunilor basicate, apare un strat catifelat, fuctificatiile ciupercii cu spori. Frunzele se brunifica si cad in luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizati in urma refacerii frunzisului pe seama rezervelor din tesuturile ramurilor, fiind sensibilizati la gerurile iernii. Noile frunze ce se formeaza in vara nu mai prezinta simptome ale bolii. Ramurile si lastarii atacati cresc mai incet, prezinta ingrosari si internodii scurte.
Pe fructe, atacul se manifesta prin aparitia unor pete de 1-2 cm in diametru, albicioase si putin reliefate, in dreptul carora tesuturile, cu timpul, se brunifica si putrezesc.
Fig. 11. Basicarea frunzelor de piersic
Ciuruirea frunzelor pomilor samburosi - Stigmina carpophylla
Simptome. Atacul se manifesta pe frunze, fructe si lastarii tineri. Pe frunze apar, in lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm in diametru, in dreptul carora tesuturile se brunifica, se desprind de restul frunzei si cad (de aici provine denumirea de 'ciuruire' data bolii) (fig. 12).
Pe fructe se observa formatiuni punctiforme, de 1-2 mm in diametru, in jurul carora se formeaza un inel rosu-violaceu la piersic, zarzar si cais. Petele ies putin in relief, ceea ce face ca fructele sa fie aspre la pipait. Pulpa fructelor de cais si zarzar devine pasloasa si nu are un gust bun. Pe lastarii verzi, in jurul mugurilor, scoarta se brunifica, crapa si apar usoare rani ce fac ca mugurii sa se usuce. Uneori ramurile tinere se deformeaza, apar umflaturi, rani, cancere deschise, prin care se produc scurgeri de clei. Atacul pe lastari este foarte periculos, intrucat duce la uscarea lastarilor fructiferi ai pomilor.
Scurgeri gomoase se constata aproape la toti pomii samburosi, in cazul unui atac de Stigmina carpophylla, acestea ducand la epuizarea rapida a plantelor.
Fig. 12. Ciuruirea frunzelor pomilor samburosi
|
