Boswellia carteri - Arborele de tamâie
Arbore ce creste spontan în muntii din sud-estul Arabiei si în Somalia. Are înaltime de 4-5 m, trunchiul si ramurile sunt acoperite de o scoa 17217q1612r rta cenusie ce se detaseaza usor. Frunzele sunt alterne, nestipelate, penat compuse si formate din 7-9 perechi de foliole laterale. Foliolele sunt ovale sau lanceolate, întregi cu marginea crenelata, usor paroase.
Florile sunt reunite în panicule terminale mai scurte decât frunzele. Sunt hermafrodite si actinomorfe, pe tipul 5. Caliciul este format din 5 dinti, persistenti pâna la maturitatea fructului, corola din 5 petale imbricate în boboc si de doua ori mai mari decât sepalele. Androceul este format din 10 stamine inegale, cele externe mai scurte, toate inserate pe marginea unui disc ce se formeaza la baza gineceului. Gineceul este format din 2-3 carpele concrescute si are pozitie superioara.
Importanta farmaceutica
prezinta scoarta care prin incizare produce o oleorezina
numita esenta de Oliban sau tamâie, ce
contine rezine (în care predomina acidul boswelic), ulei volatil (în
care predomina hidrocarburile monoterpenice), gume, substante amare.
Are actiune antialergica, antidepresiva, expectoranta,
antiinflamatoare, imunostimulatoare, cicatrizanta, fiind utilizata în
afectiuni respiratorii astmatiforme, depresii,
afectiuni dermice. Tamâia este mult utilizata sub forma de
fumigatii în ceremoniile religioase.
|
