-1...CIUPERCI: Partea I

MORFOLOGIA: sunt organisme acidofile si reactia sucului celular acida. Aparatul veg. al ciup. este alc. din mai multe tip. de micelii: gimnoplast (celula fara perete celular si cu un singur nucleu), plasmodiu (la fel dar cu mai multi nuclei), dermatoplast (celula normala), sifonoplast (alc. din hife simple sau ramificate neseparate prin pereti transversali, in int citoplasmei numerosi nuclei haploidali=> struct cenocitica), tal filamentos (hife septate transv fiecare compartiment repr o celula, specific Ascomycetelor) -tal masiv (hife septate strans tesute intre ele formeaza plectenchine=false tesuturi). Ciup. infer. iau hrana prin osmoza, la ciup. parazit. exista haustori. Ca organe de rezistenta : stroma (impletirea stransa de hife miceliene sub forma de crusta neagra, aici se form fructif.), rizomorfe (cordoane miceliene lungi de cativa m, imita perfect radacini si sunt si organe de raspindire. La Merulius lacrymans se pot intinde din subsol pina in pod), scleroti (sferici si negri, spre ext hifele sunt strans intretesute si in ext mai laxe; Ophiostoma ulmi), geme(portiuni de micelii care se inconjoara cu o membr groasa, mai rar intalnite; Phytium debarianum).

-2...CIUPERCI: Partea II

STRUCTURA : Membrana contine chitina + ac. grasi ; este greu permeabila ; Citoplasma: sistem coloidal complex (hialoplasma la ext. si granuloplasma la int) Contine prot., gluc., lipid., saruri min., ARN, vacuole mici in tinerete si una mare la matur., organit. citoplasm. fara cloroplaste. Nucleu: cu membrana nucleara proprie(2-20 micro) cu doi nucleoli. Materialul este structurat in 2-16 cromozomi. La Ascomycetes miceliul primar (de lunga durata) are hife cu celule cu un nucleu. In urma procesului de plasmogamie => micel. sec. (de scurta durata) cu doi nuclei. La Basidiomicete miceliul primar este de scurta durata iar cel sec. de lunga durata, exista si un miceliu tertiar care intra in alc. basidiofruct.

NUTRITIA: sunt heterotrofe paraz, saprof, simbiotice. Fenomene biologice: fermentatia alcoolica si fermentatia de bioluminiscenta produse in unele cazuri de micelii (rizomorfele de la Armillaria mellea.

-3...CIUPERCI: Partea III

INMULTIREA : 1) vegetativa-prin portiuni de miceliu + o membr. groasa care refac ciup in total 2) asexuata prin spori org. de inmult. se refac holocarpic cind tot ap. veg. se trans. in org sporifer sau eucarpic cind numai o parte se transf in org sporif. Sporii pot indeplini si alte roluri cum ar fi: rezist, raspind, sexualitate. Pot fi mobili (zoospori) si imobili (conidii,ascosp., basidiosp.). Dupa mod de formare :pe micelii (zoo,conidiile); pe miceliu diploid (ascospori , basidospori). 3) sexuata-cu doua faze: haploida si diploida. Trecerea de la faza diplo. la cea hapl. se face prin diviziune reductionala (R) iar invers prin fecundare (F). La rindul ei (F) se realz. in 2 faze: unirea citoplasmelor (plasmogamia) (P) + unirea nucleilor (K). La ciup infer fazele P si K se succed rapid iar la cele sup lent. La cele infer inmult este o gametogamie + gametangiogamie, la cele super este o somatogamie. Ascofructele sunt cleistotecii, peritecii , apotecii.

-4...CIUPERCI: Partea II

CLASIFICARE

CLS Archymycetes: ap.veget. reprez. prin gimnoplast sau plasmodiu; inmult. asex prin zoospori; inmult. sex. este o izogametogamie (prin zoospori);form org. de fructif. este holocarpica; plasmogamia e urmata imediat de cariogamie, lipsind dicariofaza si ciup. sunt haplobionte; zigotul e de scurta durata si alcatuieste diplofaza: .Ord.Myxochitridiales are 4 fam la care exista sp fitopatog.

CLS Phycomycetes:ap. veget. dermatoplast la cele inf. si la sup. sif 17117x233r onopl. inmult. asex.prin zoosp in zoosporangi si prin aplanospori in sporangi se inmult. si prin conidii ce se formeaza pe conidiofori si reprezinta zoosporangi caduci; inmult sex. la cele inf gametogamie-izogametogamie-heterogametangiogamie, iar la cele super. somatogamie; formarea org. de fructf. este de tip eucarpic; ciclu biologic ca la Archymyce.Ord. Oomycetales cu F. Pythiaceae de

interes forestier.

-5...CIUPERCI: Partea IV

Cls.Ascomycetes:ap. veget. este talul filamentos; inmultire asex. prin conidii ce se pot forma direct pe miceliu,dar de obicei pe conidiofori ce pot ramane izolati dar ei se asociaza in fructf. ale stadiului conidian:picnidii, acervula, sporodochiu,coremie;inmult. sex. Este o heterogametangiogamie, org. diferentiate se form pe miceliul primar si sunt: ascogonul(masc) si anteridia (fem),dupa fecundare din plasmogamie rezulta miceliul dicariotic alcatuind dicariofaza (micel. sec) cu hife ascogene de scurta durata; din K rezulta zigotul; din asca se form. ascosporii dar la form. lor are loc diviz. reduct;

form. org. de fructif. este eucarpica; ascele sunt intr-un strat feritl himenial in interiorul unui ascofruct care este: cleistoteciu,periteciu, apoteciu (exceptie:Ord. Taphrinales cu ascele descoperite):

Ciclu biologic : sunt haplobionte traiesc sub forma de miceliu primar haploidal ; dicariofaza repr. prin miceliu secundar, diplofaza prin zigot si sunt de scurta durata.

-6...CIUPERCI: Partea VI

Clasificarea clasei Ascomycetes: SUBCLASA Protoascales (fara ascofruct):

SUPRAORD Cleistomicetales:ORD Erysiphales;ORD Microascales

SUPRAORD Ascoloculares: ORD Pseudospheriales: F. Mycospherellacee; F. Venturiaceae;F. Caprodiaceae; F. Dothidiaceae

SUBCLASA Eumycetes (cu ascofruct propriu): SUPRAORDINUL Pyrenomicetales: ORD Sphaeriales: F. Spherellaceae F. Hypocreaceae. ORD Diaporthales: F. Gnomoniaceae; F. Valsacee ORD Xylariales: F. Xylariaceae SUPRAORD Dyscomycetales

ORD Phacidiales:F. Phacidiaceae; ORD Hysteriales:F. Hypodermataceae; ORD Heletiales:F. Dermataceae

-7...CIUPERCI: Partea VII

Cls.Basidiomycetes:ap veget reprezentat prin miceliu primar,haploidal de scurta durata, si secundar (este un tal masiv) de lunga durata, o parte din el se numeste tertiar si intra in alcatuirea basidiofructului . Inmult asexuata nu formeaza conidii ;Inmultirea sexuata - organele se formeaza eucarpic intre plasmogamie si cariogamie este un timp f lung . Basidia poate fi monomera (holobasidie) si dimera (fragmobasidie). Basidiile sunt asociate mai multe in stratul himenial de obicei adapostit in basidiofruct.

La basidiomicete inmult sexuata este o somatogamie . CLASIFICARE : ORD Uredinales:F. Melampsoraceae; ORD Hymenomycetales: F. Polyporaceae F. Agaricaceae F. Telephoraceae F.Clavariaceae F.Hidnaceae F.Corticeaceae F. Pucciniaceae.

Grupa fungi perfecti (ciuperci imperfecte) lipseste zigotul si procesul sexual, cele mai multe seamana cu Ascomycetele, inmultirea asexuata prin conidii. Lipsa formei perfecte se explica fie ca a fost si a disparut prin adaptare la inmultirea asexuata, fie ca exista dar nu e descrisa ca sp separata. Putine sp nu au nici macar conidii, seamana cu Basidiomicetele, eventual formeaza org de rezistenta, in totalitate haplobionte.

Clasificare: 3 ordine > Shpaeroxidales-familia Sphaerioidaceae >Melancoliales-fam Melancoliaceae >Hiphales

-8...CIUPERCI CARE VATAMA FRUNZELE Partea I: Preventiv se aduna si se ard frunzele toamna tirziu sau primavara devreme pentru distr formei perfecte. Se pot aplica 2-3 tratamente chimice primavara .Se localizeaza pe frunze urmata de o debilitare a gazdelor.

CLS Ascomycetes Ord.Taphrinales F.Taphrinace Taphrina aurea (basicarea frunz. de plop)-apar pete rotunde 3 cm in dreptul carora epiderma se umfla ; pe fata interna se formeaza ascele cu ascospori , dupa diseminare petele se inchid la culoare iar epider-

ma apare incretita iar frz. cad prematur.Taphrina polyspora (ciuruirea frz. de artar)-tesuturile din dreptul petelor se desprind rapid.

Ord. Erysiphales F. Erysiphaceae (micel. din hife albe, multe sp. ectoparazite si putine endopar, inmult prin oidium, ovulariopsis, oidiopsis; ascofruct cleistoteciu; Microsphera abbreviata f.c. Oidium alphitoides (fainarea stejarilor)-infectia are loc primava-

ra la t>15șC, umiditate>65% , frunzele sunt albe in intregime .Pentru fainari au efect numai tratamentele cu sulf. existenta uni miceliu rezistent in lujeri. Microsphera hypophylla - atacul se intens spre sfirsitul verii; f.c. este mai putin intilnita , cleistotecii cu mai multe fulcre, neregulat ramificate , asce cu mai multi ascospori (6-8). Phyllactinia sufulta (fainarea frasinului si alunului) Uncinulla aceris

-9...CIUPERCI CARE VATAMA FRUNZELE Partea II

Ord. Pseudosphaeriales (peritecii in loculi in stroma iar la unele sp. stroma este bine dezvoltata) F. Mycosphaerellaceae: Mycosphaerella maculiformis f.c. Phleospora castanicola (punctarea frunzelor de foioase)-initial pete mici , gazde pref. castanul comestibil conidiile se formeaza diferit si in picnidii diferite. Mycosphaerella microsora f.c. Cercospora microspora (patarea frz. de tei) - pete brune pe frz., strome mici punctiforme negre, care pot apare si pe lujeri. Mycosphaerella pini f.c. Dothistroma pini (boala benzilor rosii la pini) - se loc pe ace de pe lujeri de 2-3 ani care cad in masa si ramine un smoc de ace la virful lujerului; inel clorotice si apoi rosii cu strome punctiforme negre in care se form. picnidiile .Atacul incepe la virf-->baza. F. Venturiaceae Venturia tremulae f.c. Pollacia radiosa (defolierea de primavara a plopilor) - pe frz. pete brune cu margini contrase deformind frz., extins miceliul si in lujeri, acesti se curbeaza iar frz. se usuca. Venturia salicina f.c. Fusicladium saliciperdum - petele de pe frz. si lujeri sunt mai inchise la culoare. F. Capnodiaceae (fumagini) Capnodium quercinum - sp. ectoparazite , uneori cu o extindere pe toata supraf. frunzei. Phaeocryptopus gaumannii (fumaginea acelor de duglas)- este endoparasita cu periteciile care au un ciclu evolutiv lung (3 ani), duce la uscarea duglasului. Ordin de trecere de la peritecii la apotecii. Rythisma acerinum f.c. Melasmia acerinum - fructif se form. in stroma neagra, numeroase pete pe frz La Rythisma punctatum in cuprinsul unei pete se gas multe strome punctiforme cu o apotecie.

-10...CIUPERCI CARE VATAMA FRUNZELE Partea III

Ord. Hysteriales F. Hypodermateceae Lophodermium pinastrii f.c Leptostroma pinastrii - apoteciile se deschid printr-o fanta longit., localizat pe acele de 2-3 ani , apar vargari transv. negre pe doua siruri, strome mici cu 2 apotecii, frecv. pe Pinus sylvestris. Lophodermium macrosporum (inrosirea si caderea acelor la molid) - in molidisuri tinere la alt mari, atac fara vargare transv Lophodermium nervisequum la brad - stromele sunt pe nervura principala , adesea se ating si dau impresia unei dungi negre.

Ord. Helotiales F. Dermataceae Pseudoge punctiformis f.c. Marssonina brunea (defolierea timpurie a plop.) - apotecii largi deschise, f.c. acervula produc o rugina falsa. Are aspectul unei rugini adevarate dar sunt decalate fenologic. Ord Facidiales-strome negre uneori dezv si in supraf si ca grosime in care se form picnidii si reps apotecii de trecere. Rhytisima acerinum -strome negre numeroase±rotunde Rhytisima punctatum: strome punctiforme numeroase, adunate in pete. Rhytisima salicinum strome negre, putine, f groase. Ord Diaporthales Fam Gnomoniaceae forma petelor pe frunze e altfel decat obisnuit. Pete alungite in lungul nervurilor, si cu un contur neregulat. Fructificatii conidiene acervule, forma perfecta periteciu. Ex: Gnomonia vereta(patarea frunzelor la platan) si Gnomonia fagi-numai pete pe nervura principala.

-11...CIUPERCI CARE VATAMA FRUNZELE Partea IV !obligat(+V)

Cls Basidiomycetes (rugini) apar vara tirziu Ord.Uredinales-5 tipuri de spori: picnospori in picnidii, ecidiospori in ecidii, uredospori si uredosori-vara, teleutospori si teleutosori-toamna, basidiospori din germin. teleutosporilor-primavara. Speciile cu cele 5 tipuri sunt macrociclice, la care lipsesc unele sunt microciclice. Dezv. pe 2 gazde = heteroice, pe aceasi gazda =autoice.La cele heteroice, trecerea de la gazda 1 la 2 o face ecidiosporii, iar revenirea de la 2 la 1 basidiosporii. Ecidiile sunt de tipul caeoma (ecidie fara picnidie), peridermium (cilindrice e+p), aecidium, roestelia. Uredosporii sunt spor. de raspind. in masa pe aceasi gazda.

F. Melampsoraceae (teleutospori sesili) Melampsora populina:sp. colectiva cu faza a-II-a pe frz de plopi,vara-uredosori cu o crusta portocalie, iar toamna teleutosori cu cruste mici negricioase. Pt. faza ecidiana s-au desprins sp ca: Melampsora larici populina, Melampsora tremulae, Melampsora salicina (rugina salciei), Melampsoridium betulinum-(rugina frz de mesteacan)cu faza ecidiana pe larice [acestea=heteroice si macrociclice], Melampsora carpini - lipseste faza ecidiana,este autoica si microciclica. Rugini pe ace: Coleosporium spp-rugini veziculoase pe acele de pin f.c- picnidii neobservate, ecidii pe ambele fete ale acelor, basicute turtite lateral. Faza u si t pe dif pl . ierbacee in f de care sunt speciile: Coleosporium tusilaginis;

-12...CIUPERCI CARE VATAMA FRUNZELE Partea V !obligat(+IV)

Coleosporium seneciolus pe fata sup in dreptul unor pete rosu violacei iar pe cea inf vara-uredosori si

iarna-teleutosori. Pucciniastrum abieti-chamaenerii (rug vezic a acelor de brad), Chrysomyxa rhododendri-pe acele molidului, Chrysomyxa abietis-rug. inelara a acelor (mo) - sp autoica si microciclica, lipseste faza ecidiana, teleutosori sub forma unor pete brune si alungite, atac asemanat. ca al genului Lophodermium. F. Pucciniaceae (teleutosori pedunculati) Phragmidium spp-toate formele de spori, sp macrociclice dar autoice, Phragmidium disciflorum (rug trandafirilor), Phragmidium violaceum (r. murului), Phragmidium rubi-idaea (r.zmeurului); Gymnosporangium- sp. heteroice, microciclice, lipsesc uredosorii, faza I se dezv pe frz de foioase si faza II rugini pe scoarta la sp de Juniper. Gymnosporangium sabinae (rug ienupar, f.e. pe frz de par) - pe supr frz pete rosii-violacei, pe fata sup pct negre lucioase=picnidii, pe fata inf pe un postament gros mai multe ecidii asociate de tip Rostelia cancellata sub forma de capite, faza II -in zonele infectate pe scoarta se formeaza gome gelatinoase portocalii, umflate pe vreme umeda in care sunt teleutosorii, din germinare se form basidiospori; pe vreme uscata apar ca niste pieliti ce se usuca si cad; Gymnosporangium aurantiacum f.e.Aecidium cornutum pe frz de scorus ca la par, dar pe fata inf. ecidiile sunt asociate cilindrice usor curbate ca niste cornete, faza II ca la Juniperus.Puccinia graminis(f.e. Aecidium berberidis) - heteroica, macrociclica , f. I a pe dracila (Aecidium berberidis) (prod. maturi)f.e. pe toate org. aeriene ale grau.

-13.CIUPERCI CARE PRODUC

BOLI ALE SCOARTEI partea 1

Cls.Ascomycetes Ord Taphrinales Fam Taphrinaceae Taphrina carpini, T. epiphylla- produc maturi de vrajitoare la carpen si anin.Matura pe ramuri sau tulpini are forma sferica.La arini matura are cateva ramuri erecte, frunzele de pe maturi sunt modificate la ambele cazuri, mai mici mai deschise la culoare si cad mai devreme. Ord.Spheriales F.Hypocreaceae Nectria cinnabarina (brobonarea rosie a lujerilor ) f.c.Tubercularia vulgaris e data de prezenta unor strome viu colorate, portocalii, pe scoarta, pe strome in prim. an se form. sporodochii, iar in anul II se form. peritec. asoci. pe stroma, se loc. pe exemp uscate

la foioase, mai ales la fag. Nectria ditissima (cancerul fagului)f.c. Cylindrocarpori willkomi sp extrem de polifaga, se localiz in arborete tinere de fag, infectia se face prin rani, iar odata instalate prin autoinfectie pe scoarta apar pete unde se deschid rani largi iar ramurile si tulpinile se deform. puternic .In jurul ranilor se form sporodochiile ca niste mici puncte cenusii ce trec neobservate,in anul urm. se form periteciile care sunt mici dar apar grupate si cu peretii rosii. Ranile se succed de la ram. subtiri pana la baza tulpinilor. Sporii sunt antrenati de picaturile de apa=> autoinfectie (apar cancere de sus pana la baza).ca toate sp localizate pe sc e parazit de debilitare de aceea trebuie prevenit arborete instalate corespunzator, aplicarea met de ingrijire, in caz prez ranilor pe tulpina se face combaterea mecanica, de extragere a exemplarelor. Aceste sp la ora actuala sunt extrem de rasp pe zeci de mii de ha.

-14.CIUPERCI CARE PRODUC

BOLI ALE SCOARTEI partea 2

F.Sphaeriaceae Endothia parasitica(cancerul castanului comestibil) - produce cancerul,evolutie f .rapida pe scoarta se form crapaturi long, miceliul patrunzand sub scoarta cu niste panze cenusiu galbui. Pe scoarta apar picnidiile ca niste pustule galben-portocalii iar in anul I periteciile grupate, mai mari si cu aceasi culoare. Fructificatiile perfecte, peritecii portocalii, conidii mai deschise. Evol bolii se realiz activ prin uscarea partiala a coroanei si apoi in intregime, cu cancer pe tulpina care se umfla.

Ord Diaportales F. Valsaceae-Cryotodiapotae populea+Valsa sordida (f.c. Cytospora chrysosperma)-picnidii sub forma unor pustule negre pe scoarta, periteciile apar rar, pe sc. plopilor produc arsura sc. si evolueaza in cancer. Conidiile se elim. sub forma unor carcei mai greu vizibili la prima specie si rosii la a II-a(Valsa), pe vreme umeda nu apar circei ci picaturi rosii ce se scurg pe scoarta. Pustulele in siruri long. Pe sc. la I-a sp dar si dispuse in forma de romb in dreptul nodurilor mai mari 1-2 diam fiecare cu o picnidie. Ramurirle si axilele au culoare portocalie. Pustule mai mici si mai multe la a II-a sp, fiecare cu mai multe picnidii ce se deschid cu un singur orificiu. Ord Helotiales-F. Helotiaceae-Cenangium ferruginosum (varsatul lujerilor de pin) forme perfecte =apotecii care erup grupat prin ruperea peridermului pe vreme uscata inchise, negre; pe vreme umeda se deschid, galben-portocaliu, produce uscarea lujerilor de pin.

-15.CIUPERCI CARE PRODUC

BOLI ALE SCOARTEI partea 3+(! 4)

F. Hyoloscyphaceae Dasyscypha willkommi (cancerul laricelui)-evolutie f. lenta, cancerele situate la 1-1.5 m de sol, provin din infectii ,cancerele sunt deschise larg. In dreptul cancerelor pe tulpina dar si in coroana , pe ramuri uscate apar fructificatii perfecte =apoteciile, de ord mm, cu un pedicel scurt, inainte de deschidere cenusiu, dupa galben-portocaliu, frecventa in veri umede si cetoase. Prin ranile produse se instaleaza o ciuperca xilofaga, Ungulina officinalis

Cls Basidiomycetes Ord Uredinales (rugini) F. Melampsoracea Melampsorella cerasti (matura vrj. brad)- heteroica , macrociclica, faza u si t pe plante ierbaceae din

Caryophylaceae, f.e.=maturi: format din snopi de ramuri erecte sau mai inclinate cu o forma globuloasa, in coroana si pe trunchi in bradete batrane la locul de formare o umflatura sferica (gilma) la cele din tulpina si fusiforma pe coroana, la solicitari mari se

rup. Acele de pe ele sunt profund modific. mai mici, cu colet deschis si cad toamna, ecidii sub forma de basicute ca de rugina. Cronartium ribicola (rugini veziculoase ale pinilor) picnidii neobservate, ecidiile primavara sub forma unor basicute galbene-

portocalii de 1cm h, la diseminare multi spori acopera scoarta, pe locul respectiv se produce o umflatura iar apoi scoarta crapa. Vara, pe dosul frunzei =uredosori, iar toamna teleutosori =columnari, erup prin mijl. uredosorilor, imita perfect pilozitatea frz. Primavara bazidiosporii infecteaza frz, miceliul genereaza an de an noi ecidii. Gazda a II-a este obligatorie in ciclul biologic pt a se produce infectia la noi exempl. de pin.

-16.CIUPERCI CARE PRODUC

BOLI ALE SCOARTEI partea 4+(! 3)

Melampsora pinitorqua (incarjarea lujerilor de pin) -sp heteroica, macrociclica, cu f.e. pe scoarta pinului si cu f II pe frz de plop tremurator. Ecidiile sunt fara perete, sub forma unor gramajoare de ecidiospori pe lujeri de 2-3 cm lung care dupa disemin. ramin niste pete negre adancite. In partea opusa printr-o crestere mai activa lujeri se curbeaza in jos iar apoi isi reiau poz. erecta. Daca atacul este puternic lujerii se usuca. F. Pucciniaceae

Puccinia arrhenatheri (Matura vrajitoarelor la Dracila) faza a 2-a u si t pe specii de plante erbacee din genul Poaceae. Genul Gimnosporangium: in faza a 2-a fara u, rugini ale scoartei genului juniperus. Primavara in portiuni umflate, basicute, mase gelatinoase provenite din gelificarea pedicelului si a teleutosporilor care dupa o vreme cad. Pe tulpina exemplarele respectiva se usuca rapid. Faza ecidiana pe frz la dif specii: Gimnosporangium sabinae- pe frunze de par. Gimnosporangium auranticum pe frz de scorus la care in dreptul unor pete la inceput galbene sau visinii se vad picnidiile sub forma unor pete negre. Ecidiile sunt asociate sub forma unor capite cu varf . 

-17...CIUPERCI CARE PRODUC COLORAREA LEMN

Ord.Microascales Fam.Ophiostomateceae -sp traheifile ce prod o colorare brun-negricioasa la foioase si albastru la rasinoase. Colorarea e prod. de miceliu ciup. respective si de reactia pl-gazda constand :la foioase din secr. de gome ce invadeaza tes vecine si de excrescente numite tile care obtureaza vasele, cu efecte in dereglarea nutritiei. Ophiostoma ulmi (moartea ulmilor sau grafioza ulmilor) -se local. in vase cu f.c. Graphium ulmi, f.p. peritec. negru cu git lungi jurul ostiolei cu o coroana de peri scurti; formeza scleroti de culoare neagra, primele simptome apar in coroana prin uscarea frz si rasucirea lujerilor; la supraf cil lemnos dunga longitudinala mai mult sau mai putin continue brune negricioase , pete care se pot uni si acoperii inelul. Ophiostoma valachicum -la arbor batrini de GO si ST se instal dupa bacterii din genul Erwinia. Secretia de gome si tile produc astuparea vaselor si uscarea exempl. Ophiostoma pilifera (albastreala lemnului de rasinoase). Din aceasta sp s-au separat mai multe in fct de sp gazda. Colorarea se localiz in alburn la arb in picioare, iar dupa doborirea lor se extind si in duramen. Toate ciup de colorare patrund in inter citopl prin membran celulara fara a afecta tesutul, raminind ca un defect de culoare. Sunt si alte ciup care prod colorarea lemnului: Ord. Spheroidales, Hyphales.

-18...CIUP. CARE PROD PUTREZIREA LEMNULUI Part 1

In faza incipienta produc colorarea. Aproape in totalitate sunt paraziti de rani. Un prim obstacol e integritatea scoartei. Au adaptarea de a produce nu ur mare de spori. Odata trecuta bariera urmeaza zona alburnului, cu tesut viu, bogat in apa, capacitatea de reactie => toxine, cu care incearca sa blocheze ciupercile precum si subst de cicatrizare. Apoi inainteaza in zona duramenului unde gasesc cond favorabile. Procesul de duraminificare: depozitarea unor substante de rezistenta care confera rezistenta la arb sanatosi. Arborii cu rani sunt debilitati cu perturbarea procesului de duraminificare. Putrezirea se petrece in mai multe faze: la inceput o colorare uniforma mai inchisa. Sunt prez si ciuperci, unele specifice. Aparitia unor pete mai deschise, marginite cu negru, cu un aspect de marmorare. Se continua cu degradarea puietilor celulari, colorarea uniforma a lemnului, fie in alb la sp din gen Phellinus la iasca de ciot la care pe fundul rascat apar pete albe de concentrare a celulozei care consumata da aspectul unor orificii. In evolutia putregaiului deosebin 2 tipuri. Putregai coroziv: apar orificii in per celular care se unesc ramanand resturi din perete si putregai distinctiv: degradarea uniforma a per celulari, de la int la ext. Orice putregai se transforma intr-un praf.

-19...CIUP. CARE PROD PUTREZIREA LEMNULUI Part 2

Cls. Basidiomicetes ORD. Hymenomycetales F.Agaricaceae cu exceptia Exobasidiaceae (la care lipseste basidiofr. si care prod. umflaturi pe frunze) celelalte fam. formeaza basidiofr. si himenofr pe care se form. strat fertil. Infectia pl gazda se prod prin rad: Armillaria mellea, Fomes annosus, prin rani pe scoarta, o prima bariera fiind tegumentul sanatos, a II a alburnul care reactioneaza rapid produc subst de cicatrizare. Unele se loc in duramen unde cel moarte nu mai react. La arb vigur subs tanante prod rezistenta. Odata instalat putregaiul in duramen acesta actioneaza in sus 1-2 m iar apoi coboara pina la baza trunchiului. Evolutia se desfasoara in 3 faze: 1)Faza de colorare inchisa si uniforma a lemnului= s-a crezut ca colorarea e dat unui proc oxidativ (adica nu participa ciup.), ulterior s-a evidentiat prez ciup dar cu nr redus de hife 2) Pe fondul inchis apar pete mai deschise, de aceea lemnul are aspect marmorat (nr hife creste); 3.Putregaiul se color uniform;in general la foioase un putregai alb si la rasinoase rosu (la Phellinus anterior putregaiul este pestrit) Pt fag si alte sp de foiase primele doua faze se numesc de incingere si rascoacere. Fructif anuale(Armilaria mellea), carnoase. Se hranesc si distrug membranele celulare, prod dezorg tesuturilor cu scaderea in faza finala a rezist lemn. Membr cel sunt degradate uniform la putregai destructiv sau prin orif si membr. celula., care se unesc =putr.coroziv. Pentru mat.de dim>15 cm => strop lemn. Exista bazine mari de apa in care prot. lemn. se face prin imersie.In pad e bine ca arb doboriti sa fie curatati de craci si depoz. in zone umbrite.

-20...CIUP. CARE PROD PUTREZIREA LEMNULUI Part 3

Fam Corticiaceae-bazidiile pe o tesatura laxa de hife sub forma unor pete galbene pe scoarta uscata sau pe busteni. Fam Hydnaceae himenoforul e pe o parte sub forma de tepi. Fam Polyporaceae himenoforul are forma unor tuburi ce se deschid prin orificii pe partea inferioara. Sunt lemnoase sub forma de console. Majoritatea produc infectia prin rani, cele care infecteaza tulpinile, putregaiul evol in sus 1 m, in jos pana la baza tulpinii.

CIUP CARE VATAMA PLANTULELE SI PUIETII Part 1

Cea mai periculoasa boala este culcarea plantulelor,topirea rasad sau fusarioza.

Cls. Phycomycetes ORD. Oomycetales F. Pythiaceae Phitophtora fagi, Phityum de barianum aparat vegetativ sifonoplast. Inmultirea asexuata prin zoospori uniflagelati. Sexuata: heterogametangiogamie dar si prin conidii(zoosporangi). Impreuna cu sp din fusarium (F.Tuberculariaceae) (cu conidii in sporodochii de 2 feluri: macroconidii si microconidii unicelulare) cu multe alte specii participa la boala topirea rasadurlior(culcarea plantulelor) in pepiniere si solarii, se mai numeste si fusarioza. Plantulele in zona coletului prin putrezire se frang si dispar repede. Evolutie radipa, apar insule in strat de culturi sau intreaga semanatura dispare in cateva zile. E fav de umid ridicata, temp ridicata aciditatea marita, cont ridicat de subst org. dupa rasarire sunt vulnerabile 2-3 sapt pana la lignificare. Masuri preventive: semanat timpuriu, tratamente preventive chimice cu fungicide organice pe cale uscata si umeda pt dezinfectarea solului. Tratam pe cale umeda sunt mai indicate pt ca maresc proc de germinare. S-au util tratam cu antibiotice, stim crest puietilor dar nu se gen din motive econ.

-21...CIUP CARE VATAMA PLANTULELE SI PUIETII Part 2

ORD. Xylariales F. Xylariaceae Roselinia qercina (putrezirea alba a lemnului radacinilor de puieti), infectia se realiz prin radacinile laterale; la ramificatia radacinilor laterale se form scleroti negrii, pe pivot peritecii negre. Roselinia bissiseda (impaienjenirea puietilor). Periteciile sferice si negre neparoase, cu o papila in partea superioara. Ord. Sphaeriales F. Sphaeriaceae Herpotrichia nigra-prod. vatam. la puieti din pepin. de la alt mari si mai ales la MO. Micelii negre se dezv. printre rad puietilor sub zapada iar primavara urca pe puieti. Cls. Basidiomycetes ORD. Hymenomycetales Fam. Telephoraceae Telephora laciniata, T. terestris (buretii puiet. de rasin.) - se dezv. ca si

preced. dar fructif sunt mai subtiri, pergamentoase care urca pe tuplina si sufoca puietii. Ciuperci putin vatamatoare la fructe si seminte. Uneori fructificatiile au forma de palnie. Sunt ciuperci care au fructificatii subtiri, adesea evantai si suprapuse care se pot forma si pe puieti. Fam Taphrinaceae: Taphrina alni-incanae(deformarea conurilo de anin). Infectia din solzii din conurile femele, solzii se maresc, rasuciti, ondulati, la inceput violacei apoi negrii. Nu prezinta importanta economica. Ord Uredinales: Pucciniastrum padi:heteroica, macrociclica. Fam Melampsoraceae- cu faza ecidiana pe conuri, faza a 2-a pe frunze de malin. Toata suprafata solzilor acoperita cu ecidii, conurile afectate cad prematur, sterile, cu scurgeri de rasini.

-1...CIUPERCI: Partea I

MORFOLOGIA

-2...CIUPERCI: Partea II

STRUCTURA

NUTRITIA

-3...CIUPERCI: Partea III

-4...CIUPERCI: Partea II

CLASIFICARE

CLS Archymycetes

CLS Phycomycetes

-5...CIUPERCI: Partea IV

Cls.Ascomycetes

-6...CIUPERCI: Partea VI

Clasificarea clasei Ascomycetes

-7...CIUPERCI: Partea VII

Cls.Basidiomycetes:

Grupa fungi perfecti

-8...CIUPERCI CARE VATAMA FRUNZELE Partea I

CLS Ascomycetes Ord.Taphrinales F.Taphrinace

Ord. Erysiphales F. Erysiphaceae

-9...CIUPERCI CARE VATAMA FRUNZELE Partea II

Ord. Pseudosphaeriales

F. Mycosphaerellaceae

F. Venturiaceae

F. Capnodiaceae

-10...CIUPERCI CARE VATAMA FRUNZELE Partea III

Ord. Hysteriales F.Hypodermateceae

Ord. Helotiales F.Dermataceae

Ord Facidiales

Ord Diaporthales Fam Gnomoniaceae

-11...CIUPERCI CARE VATAMA FRUNZELE Partea IV !obligat(+V)

Cls Basidiomycetes

Ord.Uredinales

F. Melampsoraceae

-12...CIUPERCI CARE VATAMA FRUNZELE Partea V !obligat(+IV)

F. Pucciniaceae

-13.CIUPERCI CARE PRODUC

BOLI ALE SCOARTEI partea 1

Cls.Ascomycetes Ord Taphrinales Fam Taphrinaceae

Ord.Spheriales F.Hypocreaceae

-14.CIUPERCI CARE PRODUC

BOLI ALE SCOARTEI partea 2

F.Sphaeriaceae

Ord Diaportales F. Valsaceae

Ord Helotiales F. Helotiaceae

-15.CIUPERCI CARE PRODUC

BOLI ALE SCOARTEI partea 3+(! 4)

F. Hyoloscyphaceae

Cls Basidiomycetes Ord Uredinales (rugini) F. Melampsoracea

-16.CIUPERCI CARE PRODUC

BOLI ALE SCOARTEI partea 4+(! 3)

F. Pucciniaceae:

-17...CIUPERCI CARE PRODUC COLORAREA LEMN

Ord.Microascales Fam.Ophiostomateceae

-18...CIUP. CARE PROD PUTREZIREA LEMNULUI Part 1

-19...CIUP. CARE PROD PUTREZIREA LEMNULUI Part 2

Cls. Basidiomicetes ORD. Hymenomycetales F.Agaricaceae

-20...CIUP. CARE PROD PUTREZIREA LEMNULUI Part 3

Fam Corticiaceae Fam Hydnaceae Fam Polyporaceae

CIUP CARE VATAMA PLANTULELE SI PUIETII Part 1

Cls. Phycomycetes ORD. Oomycetales F. Pythiaceae (F.Tuberculariaceae)

-21...CIUP CARE VATAMA PLANTULELE SI PUIETII Part 2

ORD. Xylariales F. Xylariaceae

Ord. Sphaeriales F. Sphaeriaceae

Cls. Basidiomycetes ORD. Hymenomycetales Fam. Telephoraceae

Fam Taphrinaceae Ord Uredinales Fam Melampsoraceae