CL. PINATAE

Cheia dicotomica pentru determinarea familiilor

1a. Frunze opuse sau dispuse în verticil, solziforme sau aciculare..............Fam. Cupressaceae (p. 57)

1b. Frunze aciculare cu dispozitie alterna sau grupate câte 2-5 într-o teaca comuna.....................2

2a. Floarea femela solitara, alcatuita din câtiva solzi sterili la baza si unul singur (cel superior) fertil, cu 1 ovul. Samânta acoperita incomplet de un învelis carnos rosu, numit aril...Fam. Taxaceae (p. 62)

2b. Floarea femela formeaza inflorescente asemanatoare unor conuri. Samânta lipsita de învelis carnos...............3

3a. Carpela se deosebeste de bracteea sterila situata la baza si poarta câte 2 ovule. Daca bracteele sunt mici, greu de observat, frunzele sunt grupate câte 2 sau mai multe la un loc. Staminele au câte 2 saci polenici......Fam. Pinaceae (p. 58)

3b. Carpela poarta câte 2-12 ovule si concreste cu bracteea sterila, care devine astfel indistincta. Staminele au câte 2-8 saci polenici.........Fam. Taxodiaceae (p. 61)

Ord. Pinales

Fam. Cupressaceae

Conifere cu frunze solzifo 737c26h rme, cu dispozitie opusa sau aciculare, subulate, cu dispozitie verticilata. Florile sunt unisexuate, iar plantele monoice sau dioice. Staminele poarta câte 3-5 saci polenici, iar carpelele câte 2-20 ovule. Carpelele concresc complet cu bracteele.

1a. Conuri femele ovoide sau alungit-ovoide, cu 3-6 perechi de solzi carpelari liberi. Frunze solziforme. Plante monoice.....Thuja

1b. Conuri femele sferice, formate din solzi carnosi, concrescuti. Frunze aciculare. Plante dioice..............Juniperus

Subfam. Juniperoideae

Juniperus L. - Ienupar

1a. Frunze aciculare, dispuse în verticile de câte 3

Juniperus communis L. - Arbust montan dioic foarte ramificat, cu frunze aciculare pungente, grupate câte 3 în verticile. Conurile mascule sunt mici, formate din câteva stamine, iar conurile femele sunt formate din 3 carpele, fiecare purtând câte un ovul. Dupa fecundare carpelele concresc, devin carnoase, învelind semintele asemanator unui fruct ("boabe de ienibahar", folosite drept condiment). Frecventa din zona colinara pâna în cea montana, izolat sau în pâlcuri si tufisuri întinse. Ph, Cp. (Fig. 6)

1b. Frunze solziforme, opuse, obtuze, mici, de cca 1 mm lungime, uneori pot fi ascutite si în verticile de câte 3. Arbusti de pâna la 3 m, cu tulpini culcate. Conul pendent, brumat

Juniperus sabina L. (Cetina de negi) - Sporadica pe stâncarii în zona montana. Ph, Eur. (Fig. 6)

Subfam. Thujoideae

Thuja L. - Tuia, Arborele vietii

1a. Frunzele de pe fetele turtite ale lastarilor cu glande rezinifere sub forma de adâncitura alungita. Ramurile dispuse în planuri verticale. Solzii conului femel îngrosati, la vârf cu o prelungire recurbata. Samânta nearipata.

Thuja orientalis L. - Cultivata ca ornamentala; Ph, originara din China.

1b. Frunze cu glande rezinifere proeminente. Ramurile dispuse în planuri orizontale. Lastarii comprimati. Conuri femele cu solzi uscati. Seminte aripate.

Thuja occidentalis L. - Cultivata ca ornamentala; Ph, originara din America de Nord. (Fig. 6)

Fig. 6: 1a- Juniperus communis- ramura cu conuri ♀, 1b- con ♀, 1c- floare ♂. 2- Juniperus sabina: 2a- con ♀. 3- Thuja orientalis. 4- Thuja occidentalis (1, 2- dupa W. ROTHMALER, 1987, 3, 4- dupa FLORA R. P. R.)

Fam. Pinaceae

Arbori rasinosi, cu tulpini cu ramificare monopodiala. Frunze aciculare, flori unisexuate, iar plantele sunt monoice. Florile mascule au forma de conuri mici, alcatuite dintr-un ax pe care sunt dispuse în spirala staminele solziforme, având pe partea inferioara 2 saci polenici. Florile femele sunt alcatuite dintr-o carpela plana, solziforma, care poarta pe partea superioara câte 2 ovule anatrope. La baza solzului carpelar se afla câte o bractee, tot solziforma, concrescuta cu carpela. Solzul carpelar si cu bracteea reprezinta floarea femela. Florile femele sunt dispuse în spirala pe un ax, formând inflorescente de forma unui con.

1a. Frunze solitare asezate spiralat sau distih. Ramurile scurte lipsesc. Solzii conului femel pielosi. Conurile se matureaza în primul an.......................2

1b. Frunzele grupate câte 2 sau mai multe într-un manunchi pe ramurile scurte, sau frunze lungi, dispuse izolat pe ramurile lungi.......................3

2a. Frunze cu baza îngrosata, dupa cadere lasa o cicatrice neteda. Conurile femele erecte, la maturitate cu solzii caduci si axa conului ramâne pe ramura..........................Abies

2b. Frunze cu baza neîngrosata, prinse pe proeminente brune, decurente pe lastar sau ramura. Conurile femele pendente, la maturitate cad în întregime..........................Picea

3a. Frunze moi, cazatoare, grupate în fascicule de 30-40 pe ramuri scurte..................Larix

3b. Frunze rigide, persistente, grupate câte 2-5 pe ramurile scurte, iar pe ramurile lungi frunzele sunt solitare, scvamiforme si caduce. Conurile femele sunt lignificate la maturitate.......... ..... ...... Pinus

Subfam. Abietoideae

Abies Mill. - Brad

1a. Frunzele prezinta dungi de stomate pe ambele fete, au 5-7,5 cm lungime si sunt usor curbate în sus.

Abies concolor Lindl. et Gord. (Brad argintiu) - Arbore cultivat ornamental. Ph, Am. de N.

1b. Frunzele au dungi de stomate numai pe fata inferioara, au sub 3 cm lungime si sunt dispuse distich. Lastarii sunt scurt si dens parosi. Frunzele au vârful emarginat (stirbit). Bracteele depasesc cu putin în lungime carpelele.

Abies alba Mill. (Brad) - Arbore de pâna la 50 m înaltime, cu port piramidal. Frunze acicular -latite, emarginate, dispuse pectinat si cu doua dungi ceroase albe pe fata inferioara. Conurile femele sunt erecte, iar la maturitate solzii carpelari rotunjiti cad, ramânând doar axul golas al conului. Formeaza paduri de amestec cu fagul si molidul, mai rar arborete pure. Ph, Eur. centr. (Fig. 7)

Picea A. Dietr. - Molid

1a. Lastari glabri, glauci. Frunze de 2-3 cm lungime, rigide, întepatoare, de culoare verde-albastruie sau verde-argintie. Conuri femele de 6-10 cm lungime.

Picea pungens Engelm. (Molid întepator) - Cultivat ca ornamental, mai ales sub cv. argentea- molid argintiu. Ph, Am. de N.

1b. Lastari glabri sau foarte slab parosi. Frunze de 1-2 cm lungime, de culoare verde închis. Conurile femele pendente, de 10-18 cm lungime.

Picea abies (L.) Karst. (syn. P. excelsa (Lam.) Link.) (Molid) - Arbore de pâna la 50 m înaltime. Ramuri verticilate, etajate, cu frunze aciculare pungente, tetramuchiate, dispuse spiralat pe ramuri. Conurile mascule sunt mici si cad de timpuriu. Conurile femele sunt mari, pendente, cu solzi carpelari foliacei, strâns imbricati, cu vârful retuz, la maturitate cazând întregi. Formeaza paduri pure sau de amestec cu fagul si bradul, în zona montana si subalpina. Ph, Eur. (Fig. 7)

Fig. 7: 1- Abies alba: 1a- ramura cu frunze, 1b- conuri femele erecte. 2- Picea abies: 2a- ramura cu frunze si conuri mascule, 2b- con femel pendent (dupa T. CHIFU et al., 2001; I. SÂRBU et al., 2001)

Subfam. Laricoideae

Larix Mill. - Larice, Zada, Crin de munte

La noi în tara creste spontan Larix decidua Mill. ssp. carpatica (Dom.) Siman - Larice de Carpati.

Arbore de pâna la 50 m înaltime, cu lastari galben-bruni. Conurile femele scurt-ovoide sau aproape sferice, de 1,8-2,8 cm lungime. Solzii carpelari rotunzi, glandulos-pubescenti în tinerete. Formeaza fie arborete, pâlcuri sau raristi pure, fie se întâlneste în amestec cu molidul sau fagul. Frecvent cultivata ca planta ornamnetala. Ph, Alp.

Subfam. Pinoideae

Pinus L. - Pin

1a. Frunze rigide grupate câte 5, de 5-8 (10) cm lungime, verzi închis. Lastari dens parosi. Seminte nearipate, comestibile. Conurile femele erecte, de 5-8 cm lungime.

Pinus cembra L. (Zâmbu) - Arbore de pâna la 25 m înaltime, izolati sau în pâlcuri la limita superioara a padurii, printre jnepeni. Ph, Euras., arct-alp. (Fig. 8)

1b. Frunze grupate câte 2 .......................2

2a. Majoritatea frunzelor mai lungi de 7 cm, în general de 8-14 cm lungime. Conurile femele ovoide, de 4-8 cm lungime.

Pinus nigra Arn. - Pin negru (Fig. 8)

ssp. nigra (Pin negru austriac) - Lujeri anuali brun-cenusii sau negriciosi. Conuri îngust cilindrice. Seminte aripate. Cultivat ca ornamental;

ssp. banatica (Borb.) Novak (Pin de Banat) - Lujeri anuali galben-verzui pâna la verzi violacei. Conuri galbene sau murdar galbene-verzui. Sporadic pe stâncarii calcaroase în zona colinara si montana. Ph, End. Carp. S.

2b. Frunze mai scurte de 7 cm ...................3

3a. Arbust de pâna la 3 m, cu tulpini târâtoare si cu vârful ascendent. Frunze de un verde viu, închis.

Pinus mugo Turra (Jneapan) - Arbust formând tufisuri pure sau în amestec cu Alnus viridis în etajul subalpin. Ph, Eur. centr. (Fig. 8)

3b. Arbori de pâna la 40 m. Frunze de 4-7 cm lungime, verzi - albastrui sau verzi - cenusii. Conuri de 3 - 6 cm lungime, cazatoare.

Pinus sylvestris L. (Pin) - Arbore cu ritidoma rosiatica ce se exfoliaza în placi. Frunze aciculare uninerve, grupate câte 2 pe microblaste si înconjurate cu o teaca membranoasa la baza. Frunzele cad cu tot cu microblastul pe care sunt fixate. Conurile femele sunt mari, pendente, formate din solzi carpelari sclerificati, purtând câte 2 ovule natrope pe fata superioara. La baza solzului fertil se gaseste un solz steril (bractee). Solzul staminal prezinta 2 saci polenici pe fata inferioara, iar graunciorul de polen are 2 saci aeriferi. Semintele sunt aripate. Pinul creste izolat, în pâlcuri sau poate constitui paduri pure (pinete) în zona colinara si montana, dar creste si prin turbarii (f. turfosa). Ph, Euras. (Fig. 8)

Fam. Taxodiaceae

Însumeaza plante asemanatoare cu cele din Fam. Pinaceae de care se deosebesc prin: carpelele poarta câte 2 - 12 ovule, iar staminele câte 2-8 saci polenici; carpelele si bracteele sunt concrescute, astfel încât acestea sunt mai putin distincte.

1a. Frunze plane, liniare, cazatoare

Taxodium distichum (L.) Rich. (Chiparos de balta) - Arbore cultivat ca ornamental. Ph, Am. de N. (Fig. 8)

1b. Frunze persistente, asezate pe trei rânduri, ± alipite de lastari. Conuri ovoide lungi de 5-8 cm.

Sequoiadendron giganteum (Lindl.) Bucholz. (syn.: Sequoia gigantea (Lindl.) Decaisne) (Secvoia, Arborele mamut) - Creste spontan în Muntii Sierra Nevada din California. La noi în tara se cultiva prin gradini botanice si prin parcuri (Orsova, Baile Herculane, Baia Mare etc.). Ph. (Fig. 8)

Fig. 8: 1- Pinus cembra: 1a- microblast cu 5 frunze, 1b- con femel. 2- Pinus nigra: 2a- frunze, 2b- con femel. 3- Pinus mugo: 3a- ramura târâtoare, cu vârful ascendent, 3b- frunze, 3c- con femel. 4- Pinus sylvestris: 4a- ramura cu frunze, con femel (4a) si conuri mascule (4b); 4c- microblast cu doua frunze; 4d- stamina; 4e- solz carpelar fertil si solz carpelar steril; 4f- carpela cu doua ovule; 4g- solz carpelar cu doua seminte aripate. 5- Taxodium distichum. 6- Sequoiadendron gigantea (dupa T. CHIFU et al., 2001, I. SÂRBU et al., 2001, D. MITITELU, 1979)

Ord. Taxales

Fam. Taxaceae

Reuneste plante fara canale rezinifere. Florile sunt unisexuate, iar plantele sunt dioice. Florile femele sunt reduse la o singura carpela cu un ovul, iar cele mascule sunt alcatuite din 6-14 stamine, fiecare stamina cu câte 4-8 saci polenici. Samânta este înconjurata de un aril.

Taxus baccata L. (Tisa) - Arbore sau arbust dioic si toxic, cu frunze aciculare, uninerve. Conurile mascule sunt formate din stamine peltate, iar semintele sunt înconjurate de un aril cupuliform si netoxic. În tara noastra creste în regiunile montane si este ocrotit, deoarece a fost intens distrus de ciobani din cauza toxicitatii sau datorita utilizarii pentru confectionarea unor obiecte artizanale, având lemnul foarte tare. Este cultivat si ca planta ornamentala. Ph, Atl-medit-centr. eur. (Fig. 9)