CULTURA PRINCIPALELOR SPECII DE LEGUME

CULTURA PRINCIPALELOR SPECII DE LEGUME

6.1.CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE

6.1.1.Cultura tomatelor (Lycopersicum esculentum

Tomatele sunt originare din America de Sud (Peru, Bolivia, Ecuador).

Fructele de tomate au valoare alimentara deosebita, consumandu-se in stare proaspata cat si sub forma diverselor preparate.

Cerinte. Tomatele, impreuna cu ardeiul si vinetele fac parte din grupa legumelor cu cerinte ridicate fata de caldura, care reactioneaza favorabil la conditiile unei temperaturi mai ridicate.
Fata de factorul lumina, tomatele sunt deosebit de sensibile. De aceea, in functie de lumina
se regleaza si ceilalti factori de vegetatie (temperatura, umiditatea, aerisirea, etc.), la culturile fortate in sere si rasadnite. Tomatele se comporta deosebit de bine in conditiile unei umiditati corespunzatoare, fapt pentru care se cultiva numai in conditii de irigare.

Tomatele cresc si dau productii ridicate pe solurile cu textura mijlocie, afanate, permeabile, in care isi formeaza un sistem radicular viguros, capabil sa aprovizioneze plantele cu apa.
Reactia fata de elementele nutritive variaza concordant cu fazele de crestere si fructificare. In primele faze se administreaza cantitati mai ridicate de azot, apoi, in timpul infloririi, formarii si maturarii fructelor, se aplica mai mult fosfor si potasiu.

Infiintarea culturii. In tara noastra, cultura tomatelor se realizeaza in cea mai mare parte prin intermediul rasadului, dar se practica si cultivarea prin semanatul direct in camp. In vederea unei esalonari cat mai rationale a productiei de tomate, in practica legumicola sunt cunoscute urmatoarele forme de cultura:

cultura timpurie;

cultura de vara-toamna;

cultura pentru industrializare;

cultura extratimpurie si tarzie in camp, protejata cu folie de polietilena;

cultura in sera ciclul I si ciclul II;

cultura in solarii, ciclul scurt si prelungit;

cultura in rasadnite, etc.

Sunt bune premergatoare pentru tomate: cucurbitaceele, leguminoasele, varzoasele, bulboasele si radacinoasele.

Lucrarile de pregatire a terenului incep din toamna, odata cu defrisarea culturii anterioare si mobilizarea solului in vederea efectuarii nivelarii de exploatare. Dupa nivelarea de exploatare se aplica ingrasamintele de baza, dupa care se executa aratura adanca de toamna la 28-32 cm. Primavara se face nivelarea araturii, administrarea ingrasamintelor, aplicarea erbicidelor si incorporarea acestora.

Plantarea rasadului sau insamantarea se face in functie de sistemul de cultivare la date diferite (tabelul 6.1.).

Tabelul 6.1.

Date privind infiintarea culturilor de tomate

Nr. Sisteme de cultura Date referitoare la:

crt   _{Plantarea   Samanta   Rasaduri}

rasadului (kg/ha) (mii plante/ha)

Tomate timpurii 15.IV-1.V 0,300 68-84

Tomate de vara-toamna 25.IV-15.V 0,300 50-70

Tomate pentru industrializare (prin rasad) 25.IV-25.V 0,300 65-70

Tomate pentru industrializare (prin samanta) 20.IV-25.V 1,500 70-80

Solar ciclu scurt 20.III 0,300 50

Solar ciclu prelungit 25.III 0,300 40

Solar ciclul I 25.XII-5.I 0,300 28-36

Solar ciclul II 10-15.VIII 0,300 32-36

In sera, plantarea tomatelor se face in randuri, la distantele de 40/80/80/80/40 cm sau 35/90/70/90/35 cm.

Hibrizii si soiurile utilizate pentru cultura in camp sunt: Cluj 80, GS-12 F₁, Roxana, Perla Clujului, Buzau 22, Petra, Precoce de Someseni, etc.

Pentru cultura in sera se utilizeaza hibrizii: Amati, Elena, Monika, Diva, Gloria, Nemarom, Splendid, Marfa, Marissa, etc.

Ingrijirea culturii. La 3-5 zile dupa plantare se face completarea golurilor cu rasad de aceiasi varsta si din acelasi soi. Se aplica dupa caz 4-10 udari cu norma de 350-500 m /ha. Se fac 1-2 prasile mecanice iar in sera 4-6 prasile manuale. Se executa 2-8 fertilizari in timpul vegetatiei, iar in sere si solarii se efectueaza, dupa specificul culturii palisatul, copilitul, defoliatul, carnitul plantelor, polenizarea artificiala si stimularea fructificarii.

In timpul perioadei de vegetatie se mentine rin intermediul tratamentelor starea fitosanitara a culturii.

Recoltatul din camp se face esalonat, incepand cu decata a III-a a lunii iunie, la culturile timpurii si pana in decada a II-a a lunii octombrie, la cele de vara-toamna. Culturile de sera se recolteaza in perioada martie-iunie si octombrie-decembrie.

Productia oscileaza de la 25 t/ha, in cazul tomatelor timpurii, pana la 35-40 t/ha la tomatele de vara-toamna si 70-80 t/ha in sera ciclul I.

6.1.2.Cultura ardeiului (Capsicum annuum

Ardeiul provine din America Centrala si America de Sud. Valoarea alimentara a fructelor de ardei este determinata de continutul ridicat de zaharuri, proteine, grasimi, vitamine si saruri minerale.

Cerinte. Ardeiul este o specie pretentioasa fata de temperatura. Semintele germineaza la temperatura minima de 13-15^oC. temperatura optima pentru cresterea si fructificarea plantelor este de 25-30^oC.

Plantele de ardei sunt foarte pretentioase fata de lumina incepand chiar din momentul rasaririi.

Ardeiul se comporta bine pe soluri fertile, profunde, bine structurate, cu un continut ridicat in humus si elemente nutritive. Fata de umiditatea solului are cerinte mari.
Bune premergatoare pentru cultura ardeiului sunt: lucerna, trifoiul, pastaioasele,
bostanoasele, radacinoasele si bulboasele.

Infiintarea culturii. Cultura ardeiului se face in camp deschis, in solarii si sere. Se cultiva numai prin intermediul rasadului.

Lucrarile de pregatire a terenului incep din toamna, prin mobilizare in vederea nivelarii, dupa care se executa nivelarea de exploatare, fertilizarea de baza si aratura adanca la 28-32 cm.
Primavara se face grapatul araturii, fertilizarea cu ingrasaminte chimice, erbicidarea, tasarea
riglelor si modelarea terenului in brazde.

Plantarea rasadului se face in perioada 24.IV-10.V, cu masina MPR-5, dupa schema 70/10-
13 cm. Numarul plantelor la hectar este de 140.000 in cazul ardeiului gras si lung si de 120.000 la ardeiul gogosar.

Soiurile de ardei folosite in cultura sunt:

la ardeiul gras in camp: cristal, De Siria, Galben superior, Mihaela, Minis 27;

la ardeiul gras in sere si solarii: Atlas F₁, Bruisma Wonder, Flamingo F₁, Sonar F₁;

la ardeiul gogosar: Andreea, Carmin, Cornel, Globus, Madalin, Titan;

la ardeiul lung: Arad 5B, Kapia de Kurtovo, Lung romanesc, Oranj, Zlaten Medal.

Ingrijirea culturii. La 4-5 zile dupa plantare se face completarea golurilor. Irigatul se face pe brazde lungi, aplicandu-se 10-12 udari, cu norme cuprinse intre 250-350 m apa/ha.
Se aplica 2-3 prasile manuale si 4-5 prasile mecanice. In timpul vegetatiei se administreaza
3-6 ingrasari faziale, utilizandu-se in acest scop si ingrasamintele foliare de tipul F-411, F-231, F-
121 si F-011, cate 5 l/ha in cca. 1000 l apa.

Recoltarea. Se face in mod esalonat in functie de destinatia productiei. Productia este de 20-
25 t/ha la culturile din camp li de 70-100 t/ha la cele din sera.

6.1.3.Cultura vinetelor (Solanum melongena

Vinetele sunt originare din India si Birmania. Sub raportul valorii alimentare, desi mai sarace decat tomatele in unele componente, sunt mult apreciate de consumatori pentru pregatirea unei mari varietati de preparate culinare.

Cerinte. Vinetele sunt mai sensibile la temperaturi scazute decat tomatele, fapt pentru care se planteaza mai tarziu in camp. Semintele germineaza la temperaturi de 14-15^oC, iar temperatura optima de crestere variaza intre 24 si 30^oC. In timpul vegetatiei temperatura de 14^oC sau mai mica determina incetarea cresterii si ofilirea plantelor.

Sunt de asemenea, foarte pretentioase la lumina, din care cauza in cultura fortata in sere si rasadnite trebuie sa se asigure cat mai bine accesul luminii.

Infiintarea culturii. Vinetele se cultiva in camp, in solarii, in rasadnite si sere, numai prin intermediul rasadului.

Premergatoare bune pentru cultura vinetelor sunt: lucerna, trifoiul, pastaioasele, bulboasele si radacinoasele. Nu sunt indicate solano-fructoasele si cartoful.

In camp cultura se infiinteaza prin plantarea pe teren modelat a rasadului cu masina MPR-5 dupa schema 70x24x30 cm, in perioada 10-20 mai, asigurandu-se o desime de 50-60.000 plante/ha.
Soiurile folosite in cultura sunt:

pentru sera: Rima F₁, Lidia F₁, Narcisa F₁;

pentru solar: Andra F₁, Dragaica;

pentru camp: Contesa, Lucia, Viorica.

Ingrijirea culturii. In perioada de 4-5 zile dupa plantare se face completarea golurilor. In timpul vegetatiei se aplica 8-10 udari cu norma de udare de 350-400 m apa/ha.
In timpul vegetatiei se aplica 3-5 ingrasari faziale, folosindu-se si ingrasaminte foliare. Recoltatul. Se face esalonat, pe masura ce fructele ajung la maturitate. Productiile oscileaza
in camp intre 20 si 35 t/ha, in sera si solarii productiile sunt cuprinse intre 35 si 45 t/ha.

6.2.CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI

In cadrul acestei grupe se incadreaza varza alba, varza rosie, varza creata, varza de
Bruxelles, conopida, etc. aceste plante legumicole sunt bienale, exceptie facand conopida care se
comporta ca anuala. Organul comestibil este reprezentat prin muguri, inflorescenta sau tulpina
ingrosata.

6.2.1.Cultura verzei abe (Brassica oleracea, var. capitata, f. alba

Varza alba provine din regiunea Marii Meriterane. Ea se utilizeaza in consum in stare proaspata, cat si murata. Este bogata in hidrati de carbon (3,3%), saruri minerale, vitamina C, etc.
Cerinte. Varza se caracterizeaza printr-I rezistenta mare fata de temperaturile scazute.
Fata de lumina are pretentii reduse in faza tanara. Fiind o planta de zi lunga, reducerea
duratei zilei determina intarzierea formarii capatanii.

Varza alba manifesta pretentii foarte mari fata de umiditatea solului si fata de umiditatea relativa a aerului.

Solurile preferate sunt cele cu textura mijlocie, profunde, bogate in humus si elemente nutritive.

Bune premergatoare pentru aceasta cultura sunt pastaioasele, solano-fructoasele,
bostanoasele, radacinoasele si bulboasele. Reactioneaza bine fata de ingrasamintele organice.
Infiintarea culturii. Se practica in mod curent cultura timpurie, cultura de vara si cultura de
toamna. Cultura se realizeaza numai prin intermediul rasadului. Plantarea se face in perioada 15.III-

15.IV la cultura timpurie; intre 20.IV si 15.V la cultura de vara si intre 5.VI si 15.VII in cazul culturii de toamna.

Pregatirea terenului consta in desfiintarea culturii anterioare, in toamna, cand se executa mobilizarea solului, nivelarea acestuia, fertilizarea de baza si aratura adanca la 28-32 cm.
Primavara se face grapatul terenului, administrarea unei parti de ingrasaminte, incorporarea
acestora, precum si aplicarea si incorporarea erbicidelor. Desimea plantelor la hectar difera dupa tipul infiintarii culturii:

varza timpurie se planteaza la 70x20-22 cm, realizand 65-70.000 plante/ha;

varza de vara se planteaza la 70x24-26 cm - 55-60.000 plante/ha;

varza de toamna se planteaza la 70x28-32 cm - 45-50.000 plante/ha.

Cultivarele utilizate in cultura sunt urmatoarele:

la varza timpurie: Admiral F₁, Delphy F₁, Musketter F₁;

la varza de vara: Gloria, Histona F₁, Quisto F₁;

la varza de toamna: Atria F₁, Braunshweig, De Buzau, De Socodor, Lares, Mocira.

Ingrijirea culturii. La interval de 3-5 zile de la plantare se face completarea golurilor. Se
aplica in timpul vegetatiei 5-8 udari, cu norme cuprinse intre 300-400 m apa/ha. Se efectueaza 2-3
ingrasari faziale, o prasila manuala si 2-3 prasile mecanice. Alaturi de lucrarile de ingrijire

enumerate, combaterea bolilor are o deosebita insemnatate pentru cultura legumelor varzoase.
Recoltatul se face la maturitatea de consum. Productia oscileaza intre 25 si 50 t/ha.

6.2.2.Cultura conopidei (Brassica oleracea, var. botrytis

Conopida este una dintre cele mai apreciate legume, impunandu-se atat sub raportul continutului de substante nutritive, cat si prin diversitatea preparatelor.
Cerinte. Conopida da rezultate bune in zonele cu temperaturi moderate si cu umiditate
corespunzatoare. Temperaturile prea ridicate, precum si cele scazute, insotite de lipsa umiditatii din sol, influenteaza productia negativ, atat cantitativ, cat si calitativ.

Sub raportul luminii, este de mentionat ca formarea partii comestibile se realizeaza bine in conditiile unei lumini difuze.

Solurile cu textura usoara sau mijlocie, afanate, fertile si lipsite de buruieni sunt cele mai corespunzatoare pentru aceasta cultura.

Infiintarea culturii. Conopida se cultiva in camp, in cultura timpurie si de toamna, precum si in sistem fortat si protejat.

Cultura se realizeaza prin intermediul rasadului.

Soiurile si hibrizii folositi pentru cultura sunt: Fastman, Timpurie de Bacau, Serrano F₁, Dumbrava, White Ball, Lateman.

Recoltarea. Se face esalonat, pe masura ce se formeaza capatanile. In camp productiile oscileaza intre 15-25 t/ha.

Alaturi de varietatile varzoase prezentate, din aceasta grupa mai fac parte: varza rosie, varza creata, varza de Bruxelles si gulia, a caror mod de infiintare a culturii si de intretinere este asemanator cu cel descris in cazul verzei albe.

6.3.CULTURA LEGUMELOR PENTRU BULBI

In grupa legumelor bulboase sunt incadrate ceapa, usturoiul si prazul.

Cerinte. Legumele bulboase se caracterizeaza printr-o rezistenta mare la temperaturi scazute, pana la -7^oC si chiar mai coborate. Cresterea si maturarea bulbilor are loc in conditiile unei temperaturi de 15-25^oC. Temperaturile de 30^oC si mai ridicate stanjenesc cresterea bulbilor sau chiar opresc formarea acestora.

In conditiile unei durate a luminii de 8-10 ore, plantele nu formeaza bulbi, ci produc frunze verzi in mod continuu. In conditiile zilei lungi sau a zilei continue este accelerat foarte mult procesul de formare a bulbilor.

Solurile cu textura usoara sau mijlocie sunt cele mai corespunzatoare pentru legumele bulboase. Solurile grele, lipsite de permeabilitate sunt improprii pentru aceste plante.

6.3.1.Cultura cepei (Allium cepa

Infiintarea culturii. Lucrarile de pregatire a terenului incep din toamna prin defrisarea culturii anterioare, afanarea solului in vederea nivelarii, nivelarea de exploatare, fertilizarea de baza, aratura adanca, s.a.

Primavara, cat mai devreme se efectueaza grapatul araturii, fertilizarea de primavara, erbicidarea.

In tehnologia de cultivare a acestei specii se deosebesc trei sisteme si anume:

cultura prin semanat direct (ceapa ceaclama), in care ceapa se comporta ca planta

bienala

cultura prin rasad (ceapa de apa), ceapa comportandu-se ca planta bienala;

cultura prin arpagic (ceapa de arpagic), in care ceapa se comporta ca planta treienala.

Cultivarele zonate pentru cultura sunt:

pentru ceapa ceaclama: Armstrong F₁, Copra F₁, Diamant, Ariana, Luciana;

pentru ceapa arpagic: Androna, De Stuttgart.

Insamantarea directa in camp se face toamna sau cel mai frecvent primavara foarte timpuriu, in mustul zapezii. Se utilizeaza in acest scop o cantitate de 8-12 kg samanta la hectar.
Cultura din rasad detine o pondere redusa fata de totalul suprafetei ocupate de aceasta
specie. Se practica mai mult in zona Transilvaniei.

Pentru cultura din arpagic, primavara, in luna martie, se planteaza arpagicul intr-un teren bine pregatit, la distanta de 24 cm intre randuri, cu masina MPB-8.

Intre bulbi pe rand distanta de plantare este de 5-7 cm. Cantitatea de arpagic necesara la hectar este de 600-800 kg in functie de marime. Nu se recomanda pentru producerea de bulbi arpagicul cu diametrul peste 20 mm, deoarece plantele au tendinta de a forma tulpini florale.

Ingrijirea culturii. Lucrarile de ingrijire ce se aplica culturilor de ceapa constau din executarea a 1-2 prasile manuale si 3-4 prasile mecanice. Se aplica 2-3 ingrasari faziale. Erbicidarea se executa cand plantele au 4-5 frunze adevarate. In timpul vegetatiei se fac 5-8 udari cu norme de 200-400 m apa la hectar.

Recoltarea se face mecanizat cu masina MRB-1,2, in perioada 15 iunie-15 august in cazul culturilor de ceapa din arpagic si intre 1-15 septembrie in cazul culturilor prin insamantare directa.
Productiile sunt cuprinse intre 20-25 t/ha.

6.3.2.Cultura usturoiului (Allium sativum

Infiintarea culturii. Lucrarile de pregatire a terenului incep din toamna si sunt identice cu cele prezentate in cazul culturilor de ceapa. Plantarea se face in teren modelat cu masina MPB-8 dupa schema 11/24/24/24/11/5-6 cm, realizandu-se o desime de 560.000 plante/ha. Soiurile utilizate sunt: de primavara: De Cenad, De Darasti; de toamna: Ludar, Luris, Favorit, Record.

Ingrijirea culturii. Lucrarile de fertilizare faziala, erbicidarea, prasitul manual si mecanic, precum si irigatul se efectueaza asemanator culturii cepei.

Atat in cazul culturilor de ceapa, cat si de usturoi, combaterea bolilor si daunatorilor prezinta o importanta deosebita.

Recoltarea se face in cursul lunilor iulie-august, mecanizat cu MRB-1,2. Productia este de 6-

10 t/ha.

6.4.CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE

Legumele din aceasta grupa, cultivate pe suprafete mai mari sunt urmatoarele:

morcovul (Daucus carota

patrunjelul pentru radacina (Petroselinum hortense

pastarnacul (Pastinaca sativa

Telina (Apium graveolens), toate apartinand familiei Umbelliferae;

Ridichile (Raphanus sativus) din familia Cruciferae;

Sfecla de masa (Beta vulgaris var. rubra), etc.

Gruparea lor este justificata de agrotehnica asemanatoare si de cerintele apropiate fata de factorii de clima si sol.

Cerinte. Legumele radacinoase sunt in general putin pretentioase fata de caldura, fapt pentru care se cultiva pana la latitudinea de 71^o si altitudinea de 1600 m.

Semintele de morcov germineaza la temperatura de 3-5^oC, plantele tinere rezista pana la -
4oC si chiar pana la -14^oC, iar in faza de radacina pana la -2.-4^oC. Celelalte specii de legume radacinoase se caracterizeaza printr-o rezistenta la frig asemanatoare. Temperatura optima pentru ingrosarea radacinilor este de 18-20^oC. La temperaturi mai ridicate, de 30^oC, asimilatia inceteaza iar plantele incep sa formeze tulpini florale in primul an de cultura.

Morcovul, patrunjelul si pastarnacul au cerinte moderate fata de umiditate, datorita sistemului radicular care patrunde profund in sol. Telina, dimpotriva este foarte pretentioasa la umiditate si nu da productii mari decat in conditii de irigare.

Aceste legume valorifica bine solurile cu textura mijlocie sau usoara, afanate si de preferinta aluvionare, bine aprovizionate cu materie organica, cu pH-ul cuprins intre 6,7 si 7,0.
Ingrasamintele organice se aplica culturii premergatoare. Administrarea gunoiului in anul de
cultura provoaca ramificarea radacinilor. Telina face exceptie din acest punct de vedere. Este recomandabil ca ingrasamintele fosfatice sa se aplice odata cu aratura de baza, toamna, iar celelalte ingrasaminte inainte de semanat si in cursul perioadei de vegetatie.

Cele mai importante cultivare sunt:

la morcov: De Nantes, Napoli F_1, Chantenay Red Core, Bauer Killer Rote Herz, Urias de

Berllicum;

la patrunjel: Zaharat;

la pastarnac: Alb lung, Semilung, Rotund;

la telina: Alabaster, Bistrita, Victoria;

la sfecla rosie: Bordo, De Arad, Pablo F₁, Action F₁;

la ridichile de luna: Feuer Kugel, Redo, Rodos, Rotunde timpurii;

la ridichile de vara-iarna: Bere de Munchen, DE Dumbraveni, Negre rotunde, Rosie de

Iernut.

Infiintarea culturii. Morcovul, patrunjelul si pastarnacul se cultiva prin insamantare directa, pretandu-se foarte bine la mecanizare.

Pregatirea solului consta in nivelarea de intretinere, aratura adanca de toamna la 28-32 cm, cu care ocazie se aplica si ingrasamintele cu fosfor si potasiu. Primavara se lucreaza superficial pentru afanarea solului, dupa care urmeaza administrarea ingrasamintelor si erbicidelor si incorporarea acestora.

Semanatul morcovului, patrunjelului si pastarnacului se face primavara foarte timpuriu, in mustul zapezii sau in unele cazuri, toamna tarziu, in pragul iernii. Cantitatea de samanta la morcov este de 4-6 kg/ha, la patrunjel 5-7 kg/ha, la pastarnac 6-8 kg/ha.

Ingrijirea culturii. In cursul perioadei de vegetatie se face tavalugirea terenului, imediat dupa semanat, erbicidarea, prasitul, raritul plantelor pe rand, ingrasarea faziala si irigarea, constand din 6-
8 udari cu cate 250-300 m /ha.

Recoltarea se face toamna tarziu, in octombrie-noiembrie, totdeauna pe timp frumos. Lucrarea se executa cu dislocatorul de radacini sau cu ajutorul plugului fara cormana. Productia de morcovi este de 15-25 t/ha la soiurile timpurii si de 30-40 t/ha la cele tarzii, la patrunjel 15-20 t/ha, iar la pastarnac 25-30 t/ha.

Tehnologia culturii telinei prezinta unele particularitati, prin aceea ca se cultiva prin intermediul rasadului, iar cantitatea de samanta necesara la un hectar cultura este de cca. 100 g. Rasadul de 60-70 zile se planteaza in a doua jumatate a lunii mai, in teren modelat. Se aplica 8-10 udari cu norma de cate 300-350 m apa/ha. Productia ajunge la 20-25 t/ha.

Pentru cultura sfeclei de masa si a ridichilor, lucrarile de pregatire a terenului, aplicarea ingrasamintelor, semanatul si lucrarile de intretinere, sunt, in general, asemanatoare. Cantitatea de samanta la hectar este de 12-16 kg/ha in cazul ridichilor de luna si de vara, 10-15 kg/ha la ridichile de iarna si 20-24 kg/ha la sfecla rosie de masa.

6.5.CULTURA LEGUMELOR CUCURBITACEAE (BOSTANOASE)

Aceasta grupa cuprinde un numar restrans de specii legumicole: castraveti, pepeni galbeni, pepeni verzi si dovlecel.

Legumele cucurbitacee se cultiva in toate zonele geografice, chiar in cele cu latitudine mai mare (cultura fortata).

Cerinte. Sunt plante legumicole pretentioase fata de lumina si caldura. Temperatura optima
este de 26-30^oC, cea minima 14-16^oC, iar cea maxima 35-40^oC. la aparitia celor mai usoare brume,
plantele sunt distruse. Sunt foarte pretentioase la umiditatea din sol si cea atmosferica. Cresc si
fructifica bine pe soluri bogate, puternic ingrasate, atat cu ingrasaminte organice, cat si chimice.

Bune premergatoare pentru aceste culturi sunt leguminoasele, radacinoasele, ceapa, varza si cartofii.

6.5.1.Cultura castravetilor (Cucumis sativus

Infiintarea culturii. Castravetii se cultiva in camp, rasadnite, sere si solarii.

Cultivarele utilizate pentru cultura se grupeaza in functie de marimea fructului, de perioada de vegetatie, de locul de cultivare, astfel:

castraveti pentru solarii: Cornisa F₁, Milenium F₁, Cornibac F₁, Select;

castraveti de camp cu fruct semilung: Astrea F₁, Corvin F₁, Topaz;

castraveti de camp cu fruct tip cornichon: Cornison, Marinda F₁, Mondial, Octopus,

Record;

castraveti de sera: Ophix F₁, Campion F₁, Pasadena F₁, Selena F₁.

In camp se deosebeste cultura timpurie, de vara si de toamna. Cultura in camp se face atat la sol, cat si la spalier. Cultura timpurie se face prin intermediul rasadului care se produce de regula in cuburi nutritive sau in ghivece. Plantarea in camp se face la inceputul lunii mai, in teren modelat, la distante de 70/10-12 cm.

Cultura de vara se realizeaza prin insamantare directa in camp, in prima jumatate a lunii mai. Semanatul se face in teren modelat, asigurandu-se la hectar o desime de peste 140 mii plante, pentru care este necesara o cantitate de cca. 10 kg samanta/ha.

Cultura de toamna este de obicei, cultura succesiva. Dupa recoltarea culturilor premergatoare, in cursul lunii iulie, se face pregatirea terenului, modelarea acestuia si insamantarea. Pentru aceasta cultura sunt recomandate soiuri de tip Cornison.

In sera, castravetii se cultiva pe baloti de paie sau pe teren incalzit, folosindu-se in acest
scop rasadul. Distanta intre randuri este de 2 m (60x200x60 cm) si de 33-43 cm pe rand.

Principalele lucrari de ingrijire constau in asigurare caldurii si umiditatii, aplicarea faziala a ingrasamintelor, palisarea, aplicarea lucrarilor de conducere a cresterii si fructificarii, combaterea bolilor si daunatorilor.

Ingrijirea culturii. Se executa prasitul manual si mecanic de 2-3 ori, ciupitul plantelor cand au 5-6 frunze, aplicarea a 5-8 udari cu norma de 350-400 m apa/ha. De asemenea, se aplica ingrasarea faziala. O lucrare tot mai mult aplicata este tratamentul de stimulare cu solutie de Ethrel in concentratie de 500 ppm in faza de 5-6 frunze la temperatura minima de 18^oC, pe timp frumos si fara precipitatii.

Recoltarea se face cand fructele au ajuns la maturitatea de consum. Productiile oscileaza intre 10 si 25 t/ha in camp, intre 20 si 25 t/ha in solar si intre 160-210 t/ha in sera.

6.5.2.Cultura pepenilor galbeni si verzi (Cucumis melo si Citrulus vulgaris

Infiintarea culturii. Lucrarile de pregatire a solului sunt identice cu cele prezentate in cazul

culturii de castraveti. Insamantarea se face in perioada 20-30 aprilie, utilizandu-se 3-5 kg

samanta/ha.

Soiurile si hibrizii folositi pentru cultura pepenilor galbeni sunt: Ica, Templar F₁, Titus, Turchestan, Ogen, Creso F₁. Pentru cultura pepenilor verzi cele mai raspandite cultivare sunt: Crimson Sweet, De Dabuleni, De Minis, Fabiola F₁, Sugar Baby, Timpuriu de Canada.

Ingrijirea culturii. Cand apar primele frunze adevarate se executa raritul. Se aplica apoi doua prasile manuale si 3-4 prasile mecanice, pana la acoperirea intervalului dintre randuri. Se fac 1-2 ingrasari faziale si se administreaza cate 350-400 m apa/ha, prin intermediul a 2-3 udari.

Recoltarea se executa manual pe masura ce fructele ajung la maturitatea de consum. Productiile variaza de la 15 t/ha la pepenii galbeni, pana la peste 25 t/ha la pepenii verzi.

6.5.3.Cultura dovlecelului (Cucurbita pepo

Dovlecelul se cultiva in camp, in mod asemanator cu castravetii. Soiuri cultivate: Dana, Fara vreji.

6.6.CULTURA LEGUMELOR PASTAIOASE

Importanta pentru legumicultura prezinta fasolea de gradina cultivata pentru pastai si mazarea de gradina cultivata pentru boabe verzi.

Cerinte. Sub raportul temperaturii, cele doua specii au un comportament diferentiat. Fasolea germineaza la temperatura minima de 8-10^oC, temperatura optima fiind de 25-30^oC, in timp ce mazarea germineaza la minimum 2-3^oC, temperatura optima fiind de 15-22^oC. Temperaturile ridicate de peste 25^oC, provoaca avortarea florilor si diminuarea productiei.

Atat fasolea cat si mazarea sunt specii cu cerinte moderate fata de umiditate.

Solurile favorabile sunt cele cu textura mijlocie sau usoara, profund afanate, bogate in humus, cu pH de 6-7,5.

6.6.1.Cultura fasolei de gradina (Phaseolus vulgaris

Infiintarea culturii. Lucrarile de pregatire a terenului incep din toamna, cand se executa
defrisarea culturii premergatoare, mobilizarea terenului, nivelarea de exploatare, fertilizarea de baza
cu ingrasaminte chimice si efectuarea araturii la 28-30 cm. Primavara se face completarea

fertilizarii, erbicidarea, pregatirea patului germinativ si insamantarea.

In cazul culturilor succesive, se executa aratura de vara, discuitul araturii, administrarea ingrasamintelor, erbicidarea si semanatul.

Insamantarea se face in perioada 15.IV-31.V sau 10.VI-10.VII, utilizandu-se 100-150 kg samanta la hectar.

Soiurile recomandate sunt:

soiuri cu pastaia galbena: Aura, Cristina, Oxy-Amidor;

soiuri cu pastaia verde: Aurelia, Lavinia, Prelude, Valja.

Ingrijirea culturii. Consta in efectuarea a 3 prasile mecanice si 2-3 udari cu norme de 300-
350 m apa/ha, precum si combaterea bolilor si daunatorilor.

Recoltarea. Se face mecanizat cu combina FZB. Productia este de 5-7 t/ha.

6.6.2.Cultura mazarei de gradina (Pisum sativum

Lucrarile de pregatire a solului, precum si lucrarile de intretinere sunt asemanatoare celor aplicate pentru fasolea de gradina. Semanatul se face primavara, foarte devreme, in prima decada a lunii martie, cu norma de samanta de 200-250 kg/ha.

Soiurile mai des folosite sunt: Isalnita 110, Adela, Gottinga, Marifon, Cornelia.

Recoltarea mazarii pentru boabe verzi se face esalonat, cu MRM-2,2, in functie de epocile de insamantare si de perioada de vegetatie a soiurilor cultivate. Productia este de 3000-5000 kg/ha boabe verzi.

6.7.CULTURA LEGUMELOR PENTRU FRUNZE

Legumele din aceasta grupa sunt bogate in vitamine si saruri minerale, fapt pentru care sunt foarte mult folosite in alimentatie.

Cerinte. Au cerinte scazute fata de temperatura, ceea ce permite cultura lor prin insamantare sau plantare din toamna pentru productie de primavara.

In conditii de zi scurta, salata si spanacul - principalele specii ale acestei grupe - se

caracterizeaza prin formarea unui foliaj foarte bogat.

6.7.1.Cultura spanacului (Spinacea oleracea

Infiintarea culturii. Spanacul se cultiva primavara si toamna, in ogor propriu sau succesiv. Lucrarile de pregatire a solului in vederea insamantarii sunt diferite, in functie de premergatoare si de momentul infiintarii culturii.

Soiurile folosite sunt: Matador, Matares, Smarald.

Se utilizeaza 18-20 kg samanta la hectar. Ingrijirea culturii. Se executa 2-3 prasile manuale, fertilizarea faziala, 2-3 udari cu norme de 250-350 m apa/ha.

Recoltarea se face esalonat in functie de solicitare. Productia este de 8-10 t/ha.

6.7.2.Cultura salatei (Lactuca sativa

Infiintarea culturii. Asemanator spanacului, cultura salatei se face in ogor propriu si succesiv, dupa culturi timpurii.

Soiurile folosite sunt: De Arad, Mona, Polul Nord, Jessy, Silvia.

Semanatul sau plantatul se face in perioada 15 VIII-10 IX, in a doua decada a lunii februarie si esalonat din 15 in 15 zile incepand cu 1 aprilie pana la 1 iulie.

Ingrijirea culturii. In cazul culturilor efectuate prin rasad, se executa completarea golurilor, irigarea, prasitul mecanic si fertilizarea faziala. La culturile infiintate prin insamantare este necesara lucrarea de rarire. Recoltarea se face esalonat, pe masura ce capatanile ajung la dimensiuni corespunzatoare. Productia oscileaza intre 10 si 15 t/ha.

6.8.CULTURA LEGUMELOR PERENE

Grupa legumelor perene este bogata in reprezentanti, insa cele mai cunoscute plante sunt:
sparanghelul, anghinarea, hreanul, tarhonul, leusteanul, macrisul si stevia. De la aceste plante se
folosesc pentru consum lastarii etiolati, rizomii, petiolul frunzelor, frunzele precum si lastarii tineri.

Cerinte. Legumele perene se caracterizeaza printr-o rezistenta mare la temperaturile scazute, astfel incat prin intermediul unor lucrari usoare de protectie rezista cu bine la temperaturi de -20÷-
C. Primavara foarte devreme pornesc in vegetatie, fiind alaturi de legumele verdeturi printre primele plante legumicole care pot fi consumate preparate sau in stare cruda in aceea perioada a anului, cand prezenta plantelor legumicole este intr-o proportie mica.

Infiintarea culturii. Plantele perene ocupa acelasi loc din gradina mai multi ani, necesita ca
lucrari pregatitoare, intre altele, administrarea unei cantitati mari de gunoi si desfundarea terenului.
Pregatirea terenului premergator infiintarii culturilor perene consta in administrarea unei cantitati de
6-10 kg gunoi de grajd/m , dupa ce in prealabil au fost efectuate evacuarea resturilor vegetale ale
culturilor anterioare, urmeaza apoi sapatul adanc al terenului la 40-50 cm. Primavara devreme se
administreaza ingrasamintele minerale cu fosfor si potasiu (40-60 g/m ), incorporarea lor in sol si
executarea lucrarilor specifice in vederea plantatului sau semanatului (modelare, santuri, rigole,
etc.).

Lucrari de ingrijire ce se aplica an de an la aceste culturi sunt: prasitul (3-5 manual), raritul (in cazul culturilor infiintate prin insamantare), ingrasarea faziala, irigatul, combaterea bolilor si daunatorilor, toaleta pentru iernare si protejarea impotriva temperaturilor scazute (cosit, eliminarea resturilor, bilonarea sau acoperirea cu un strat de gunoi de grajd).

Recoltatul se face manual in mai multe etape, pe masura maturarii pentru consum a partilor comestibile.

6.9.CULTURA LEGUMELOR CONDIMENTARE SI AROMATICE

In aceasta grupa sunt cuprinse mai multe specii legumicole care se intrebuinteaza in arta culinara, dintre acestea, cea mai mare intrebuintare prezinta: mararul, cimbrul, asmatuiul si busuiocul. Legumele condimentare si aromatice se cultiva pentru frunzele lor verzi sau uscate folosite in condimentarea sau aromatizarea diferitelor mancaruri, in pregatirea diferitelor preparate, a conservelor si muraturilor.

Cerinte. Sunt plante cu cerinte moderate fata de factorii de vegetatie (temperatura, umiditate, lumina, substante nutritive, etc.).

Infiintarea culturii. Cultura se face prin semanat direct in camp sau prin producerea prealabila a rasadurilor. Suprafata destinata acestor plante in gradina de legume este mica. Semanatul in camp se poate face toamna sau de cele mai multe ori primavara devreme. Cele mai bune rezultate se obtin atunci cand intr-o ladita se produc rasaduri, care se planteaza la locul definitiv in camp, intercalat in culturile legumicole de baza. Lucrarile de ingrijire, ce se aplica la legumele condimentare si aromatice sunt prasitul si distrugerea crustei.

Recoltarea se face manual, pe masura maturarii de consum si a solicitarilor.