Carica papaya

Carica papaya

Arbore înalt de 8-10 m, originar din zonele tropicale ale Americii. Are tulpina dreapta, cilindrica, neramificata, cu frunze mari spre vârf, alterne, petiolate, palmat-divizate, cu 8-9 lobi. Florile sunt albe, dioice sau 18518b111s poligame, actinomorfe, pentamere, dispuse în cime. Caliciul din 5 sepale, gamosepal, corola din 5 petale, gamopetala, androceul din 10 stamine dispuse pe doua verticile, ovarul superior din 5 carpele concrescute. Fructul este o baca de forma unui pepene galben, de culoare verde la exterior si intens portocalie la interior. Înainte de maturizare, se pot observa în sectiune transversala sau longitudinala, numeroase laticifere, ce contin papaina, o enzima proteolitica insolubila ce transforma proteinele în peptone. Papaina are actiune asupra mucoaselor tractului gastro-intestinal si se foloseste în dispepsii si hipoaciditate.

ORD. CAPPARALES (CRUCIFERALES)

Cuprinde plante în majoritate ierboase, mai rar arbori sau semiarbusti cu tulpini simple sau ramificate raspândite în regiunile temperate si în America de Nord. Frunzele sunt simple, divizate sau palmat si penat compuse, alterne, nestipelate. Florile sunt grupate în inflorescente racemoase simple sau compuse mai rar în corimbe. Au simetrie radiara mai rar bilaterala cu piesele florale libere. Caliciul este format din 4 sepale asezate pe doua cercuri iar corola din 4 petale asezate pe un singur verticil în cruce de unde si numele grupului de crucifere. Androceul format din stamine dispuse pe mai multe cercuri. Gineceu sincarp superior prevazut uneori cu ginofor. Fructul poate fi silicva sau silicula. Placentatia este parietala.

Fam.Cruciferae (Brassicaceae)

Cuprinde plante ierboase, anuale, bianuale sau perene, uneori semiarbusti, cu tulpina simpla sau ramificata. Frunze simple, lobate, palmat sau penat compuse, alterne, fara stipele. Frunzele bazale formeaza uneori rozete. Inflorescenta racem simplu sau compus, adeseori, cel putin la început în forma de corimb. Flori fara bractei, cu simetrie radiara, rareori bilateral simetrice. Elemente florale libere. Caliciu cu 4 sepale asezate pe doua cercuri uneori cu baza usor dilatata. Petale 4 (rar mai multe), de obicei lung unguiculate, asezate pe un singur cerc, în cruce(de unde si numele familiei); exceptional lipsesc sau se dezvolta inegal. Stamine 6, pe 2 cercuri; 2 externe mai scurte, asezate în plan transversal si 4 interne, mai lungi, asezare în plan median. La baza staminelor se gasesc glande nectarifere verzui, în numar variabil, ca mici proeminente în forma de pernita, de con, de inel sau filiform alungite. Gineceu superior format din 2 carpele concrescute, bilocular. Fructul silicva, daca este cel putin de 3 ori mai lung decât lat sau silicula, daca este mai scurt decât de 3 ori latimea lui. La maturitate, fructul se deschide de jos în sus prin valve. Silicva, respectiv silicula, este despartita în 2 loje printr-un perete fals, membranos, de origine placentara, numit septum. Septumul poate fi de latimea valvelor (latisept) când fructul este comprimat dorsiventral sau mult mai îngust decât valvele (angustisept) când fructul este comprimat dinspre margini. Dupa desfacerea valvelor si împrastierea semintelor, placentele întarite de obicei cu anumite tesuturi, ramân si mai departe intacte, formând un cadru (replum) în care este întinsa membrana septumului. Fructele sunt uneori indehiscente. In acest caz, silicva polisperma nearticulata dupa coacere, se rupe transversal în bucati neregulate, iar daca este articulata prin peretii transversali, se rupe în parti egale. Silicula indehiscenta monosperma poate fi necomprimata, globuloasa sau de alta forma.