Daucus carota - Morcov

Planta ierboasa, cu radacina pivotanta, mica, simpla, dulce, rosie portocalie, mai rar galbuie. Tulpina înalta de 50-80 cm, de obicei ramificata, muchiata, aspru paroasa.

Frunze de 2-4 ori penat sectate, alungit triunghiulare, ovate sau alungit ovate, cele bazale petiolate, cele superioare sesile. Florile sunt dispuse în umbele, cu umbelule din numeroase flori. In mi 242y2424c jlocul umbelei (în locul umbelulei centrale) se afla o floare cu simetrie radiara, purpurie. Involucrul si involucelul au numeroase foliole. Florile au caliciul redus la dintisori, corola are petale albe roz, fructele sunt lungi cu 5 coaste si 5 valecule.

Foarte frecventa, se cultiva în toata tara în numeroase soiuri (cu radacina conica, cilindrica, sferica). Morcovul se cultiva pe tot globul pentru radacinile sale care se consuma crude, fierte, conservate. Este bogat în carotina si vitaminele A₁, B₁, C, K, glucoza, zaharoza, pectine, proteine. Are proprietati antidiareice, diuretice, se foloseste sub forma de cataplasme în unele boli de piele si în arsuri. Fructele sunt carminative, galactogoge, vermifuge.

Anethum graveolens - Marar

Planta ierboasa anuala, glabra, de culoare verde - întunecata, cu miros caracteristic. Radacina pivotanta, subtire albicioasa, tulpina erecta, cilindrica, fistuloasa, ramificata în partea superioara. Frunzele inferioare petiolate si de 3-4 ori penat sectate, iar cele superioare sesile. Umbelele mari pâna la 16cm diametru, fara involucru, iar umbelulele fara involucel. Florile sunt mici, cu caliciul foarte redus iar petalele galbene. Fructele turtite, alungite, ovoidale, galben brun pâna la rosu, cu coaste evidente. Planta de cultura.

Mararul se cultiva pentru frunzele, tulpinile si fructele sale aromatice, folosite drept condiment în arta culinara. Fructele contin uleiuri grase, substante proteice, uleiuri eterice. În medicina populara se foloseste ca tonic si împotriva insomniei. Uleiul de marar are actiune carminativa, hipotensiva, sedativa, emenagoga, spasmolitica.

Levisticum officinale - Leustean

Planta ierboasa perena, glabra, lucitoare, robusta, cu miros puternic, caracteristic. Rizom gros, brun, ramificat. Tulpina erecta, fistuloasa. cilindrica, ramificata mai mult în partea superioara. Frunze întunecat verzi, lucioase mai ales pe fata inferioara. Frunzele inferioare lung petiolate 1-3 penat sectate, mari iar cele superioare mai putin divizate pâna la simplu sectate sau chiar întregi. Florile sunt dispuse în umbele compacte cu un involucru format din numeroase foliole. Florile sunt relativ mici, cu caliciul foarte redus, petale galben - deschis, înguste. Planta cultivata.

Radacinile si rizomii contin ulei volatil acizi organici, derivati cumarinici, amidon si se utilizeaza ca diuretic, hipotensiv si expectorant. Planta este utilizata în special în scopuri alimentar - condimentare.

Petroselinum hortense - Patrunjel

Planta ierboasa bianuala, complet glabra, cu miros caracteristic. Radacina pivotanta, subtire sau îngrosata. Tulpina înalta de 30-120 cm, cilindrica, usor muchiata si striata, ramificata. Frunzele inferioare lung
petiolate, 2-3 penat sectate, lucitoare pe fata. Frunze superioare sesile. Umbele lung pedunculate, cu umbelule cu flori ± numeroase. Petalele florilor sunt albe, verzui sau galbene iar fructul este usor turtit lateral. Planta cultivata.

Radacina, frunzele si fructele se folosesc sub forma de ceai, pudra si siropuri pentru combaterea icterului, a frigurilor, ca emenagog, excitant, aperitiv si stimulent. Planta contine uleiuri eterice, un glicozid (apigenina) si materii tinctoriale. Frunzele au actiune hipotensiva. Este una dintre cele mai comune plante alimentare, folosindu-se radacina si frunzele aromatice pentru condimentarea mâncarurilor.

Ammi visnaga

Planta ierboasa, spontana în insulele Canare si Golful Piersic, fiind putin pretentioasa la temperaturi ridicate. Are tulpina dreapta de 1 m înaltime, ramificata, frunze cu teaca umflata, bruna si lamina triplu penat sectata, cu segmente filiforme. Flori albe în umbele compacte semisferice, cu pâna la 100 de umbelule, cu organizare tipica umbeliferelor. Fructe diachene cu mericarpii oval-alungite, glabre, netede.

Importanta farmaceutica prezinta - Ammi visnagae fructus - ce contin furanocromone (kelina, visnagina, kelol, visaminol, etc.), derivati cumarinici, furanocumarine, ulei volatil etc. Furanocromonele din fructe au actiune spasmolitica asupra fibrelor musculaturii netede (intestinale, uterine, uretrei), destul de evidenta la nivelul vaselor coronariene (produc vasodilatatie). Au de asemenea actiune antihelmintica, diuretica. Rezultate bune s-au obtinut în tratarea ulcerului stomacal, a fibrosarcoamelor, epitelioamelor, colicilor renale.

Cicuta virosa - Cucuta de apa

Planta perena ierboasa, înalta de pâna la 2 metri cu baza tulpinii în forma de rizom, mult îngrosata. Tulpina groasa, erecta, fistuloasa, fin striata, în partea superioara ramificata. Frunze inferioare, foarte mari, lung petiolate, 2-3 penat sectate, Segmentele de ordinul I au câte 5- 10 perechi de foliole petiolate, mult distantate între ele; segmentele de ultim ordin sunt liniare, sesile, cu baza unilateral decurenta, pe margini adânc serate, frunze superioare asemanatoare celor inferioare. Flori în umbele semiglobuloase, lung pedunculate, cele terminale mari, cu 15-25 radii, involucrul lipseste. Umbelule globuloase, cu flori mici si numeroase, albe. Fructe mici turtite lateral, la baza putin cordate.

Planta foarte toxica datorita alcaloizilor. În trecut se utiliza în calmarea durerilor sub forma de cataplasme si sub forma de unguent în
reumatism si guta. În homeopatie se utilizeaza în epilepsie, meningite, ameteli.

Heracleum palmatum - Brânca ursului

Planta perena ierboasa, robusta, înalta de pâna la 2 m, cu tulpina subterana sub forma de rizom gros, brun-negricios. Tulpina aeriana, puternic muchiata, erecta, colturoasa, fistuloasa, ramificata si scurt dispers paroasa. Frunze bazale mari de 50 cm lungime si 30 cm latime, adânc cordate, întregi sau palmat fidate, pâna la palmat partite, cu segmente lobate, cu lobii triunghiular-lanceolati, pe margini crenat serate, cu dinti terminati cu un mucron scurt. Pe dos sunt verzi surii. Frunzele tulpinale sunt sesile aproape rotunde, cu vagina mare, ventricoasa, cele superioare evident mai mici , 3-5 lobate.

Inflorescente în umbele foarte mari, de 28 cm în diametru cu 15-30 radii inegale, lungi de 13 cm, muchiate. Umbelule cu flori numeroase (40), lung pedicelate.

Involucrul lipseste sau are 2-3 foliole, involucelul are numeroase foliole. Dintii caliciului mici, petale alburiu galbui, radiante alungit ovate si emarginate. Fructe lung pedicelate, obovoidal - obcordate, foarte turtite dorso ventral, galbene sau brunii . Stile lungi usor divaricate

Traieste pe lânga pâraie, prin vai stâncoase, buruienisuri, paduri de rasinoase, în regiunea subalpina.

Radacinile, frunzele si semintele contin furanocumarine si au proprietati fotosensibilizatoare iar în medicina empirica se foloseau în insuficienta renala, hipertensiune, epilepsie.

Heracleum sphondillium Brânca ursului

Planta viguroasa înalta de 30-200 cm, cu tulpina puternic muchiata, ramificata, acoperita de obicei cu peri setiformi mai mult sau mai putin patenti. Frunze, fie toate nedevizate si numai lobate sau cele bazale întregi si cele tulpinale penat-sectate, cu 3-5 segmente asimetrice. Florile radiante, albe, verzui, galbui, roze, purpurii sau albastrui, grupate în umbele de obicei mari, pâna la 25 cm în diametru, cu umbelule foarte lung si diferit pedicelate. Involucrul lipseste, caliciul are dinti scurti si lati, corola are petale usor paroase la exterior. Gineceul cu ovar glabru sau scurt paros. Fructe elipsoidale, ovoidale sau aproape rotunde, foarte turtite, emarginate la vârf.

Contine furocumarine (spondilina, heraclenol etc.). Plantei i se atribuie proprietati fotosensibilizatoare. La unele persoane determina stari alergice (prurit, eruptii dureroase). Este folosita pentru combaterea reumatismului, durerilor de sale, durerilor de cap.

Peucedanum ostruthium

Planta ierboasa, perena, înalta de 60-200 cm. Subteran prezinta un rizom pivotant, multicapitat, puternic mirositor. Frunzele bazale 4-6 ternat sectate sunt lung petiolate. Segmentele de ultim ordin sunt liniar lanceolate, la vârf lung ascutite si cu marginea întreaga. Frunzele superioare mici, cu vagina lanceolata si limb 1-3 ternat sau lipseste.

Florile sunt grupate în umbele mari cu 10-40 radii, umbelulele au flori numeroase, cu pediceli foarte lungi. Involucrul lipseste, involucelele au numeroase foliole filiforme. Dintii caliciului evidenti, triunghiulari. Petale galbui deschis, lat obovate si emarginate. Fructe galben-brunii, elipsoidale, turtite, usor emarginate la ambele capete.

Se întâlneste sporadic pe coaste însorite, tufarisuri, poieni, margini de paduri, fânete uscate, din regiunea de câmpie pâna în cea montana.

Rizomul plantei este cunoscut sub numele de Imperatoriae rhizoma si contine ulei volatil bogat în terpene, sesquiterpene si acid palmitic. Este recomandat în afectiuni hepatice, febra tifoida, catar bronhic.

Peucedanum oreoselinum - Patrunjei de câmp

Planta ierboasa cu rizom pivotant, tulpina de 30-100 cm, erecta, nefistuloasa, cilindrica, fin striata, usor ramificata în partea superioara. Frunze 2-3 penat sectate, lat triunghiulare, evident nervate. Florile în umbele mari, cu 11-25 radii inegale, involucrul si involucelul cu foliole numeroase. Umbelule cu flori numeroase, cu pediceli de lungimi diferite. Floare cu organizare tipic de umbelifera, cu corola alba sau rosietica.

Importanta farmaceutica prezinta frunzele care contin flavone, ulei volatil, cumarine, furanocumarine. Extractele prezinta actiune antiinflamatoare si se folosesc în tratamentul hemoroizilor, reumatismului si a enurezisului nocturn la copii.

ORD. CELASTRALES

Ordinul cuprinde mai mult plante lemnoase, cu frunze simple. Caracterele principale sunt prezenta discurilor nectarifere în floare si staminele în numar egal cu foitele corolei, fata de care stau în alternanta. Ovarul este superior.

Fam. Celastraceae

Celastraceele sunt plante lemnoase, în flora noastra se afla numai arbusti cu frunze simple, opuse, însotite de stipele caduce. Florile sunt
verzi-galbui, cu simetrie radiara, bisexuate, constituite dupa tipul 4 (sau 5), cu elementele alternând în fiecare ciclu. Ovarul este semiinferior si în fiecare din cele 4 sau 5 loji are câte 1-2 ovule. Fructul este o capsula rosie, cu 4 muchii, care la maturitate se desface în 4 valve, lasând libere semintele mari prevazute cu un aril galben (crescut din micropil). În interiorul florilor, relative mici, se afla un disc nectarifer bine dezvoltat, de care sunt prinse staminele.