Euphorbia resinifera
Este o planta ierboasa, carnoasa, cactiforma, înalta de pâna la 2 m, întâlnita în Maroc. Radacina este pivotanta si adânc înfipta în pamânt. Tulpina, împreuna cu ramurile, este tetragonala, are fata laterala concava si este acoperit 20220o1412u 59; de spini dispusi în perechi pe marginile proeminente. Frunzele sunt formate din spini. Florile sunt grupate în inflorescente compuse sub forma de cime de ciatii si sunt unisexuate monoice.
Glandele ciatiului sunt oblongi, de culoare galbuie. Florile mascule sunt reprezentate de o singura stamina însotita de o bractee, iar florile femele sunt formate din 3 carpele concrescute. Fructul este o capsula care se desface în 3 parti, fiecare parte continând o samânta carunculata.
Latexul plantei în contact cu aerul coaguleaza si constituie rezina de Euphorbia sau Euphorbium, rubefiant drastic si sternutator energic.
Hura crepitans
Este un arbust de 2-3 m înaltime, cu radacina ramuroasa si cu tulpina dreapta, neacoperita de solzi, întâlnit în America centrala. Frunzele sunt alterne, nestipelate, petiolate, cu limb ovat, baza rotunda sau usor cordata, margine ondulata, vârf acuminat si nervuri penate. Florile sunt unisexuat monoice, grupate în inflorescente terminale. Florile mascule sunt sub forma de spice de cime, iar cele femele sunt solitare. Florile mascule sunt formate dintr-un perigon cu elementele departate si numeroase stamine dispuse pe 2 verticile paralele. Florile femele au petale foarte mici îndepartate unele de altele si gineceu din 8-20 carpele, dispus superior. Fructul este o capsula care la maturitate se deschide brusc în 8-20 parti.
Semintele plantei sunt purgative iar latexul este foarte iritant.
Manihot edulis - Maniocul
Este un arbust de 1-5 m înaltime, originar din Brazilia, cu radacina tuberizata si tulpina subtire cu muchii ascutite, rasucita. Frunzele sunt alterne, lung petiolate, palmat lobate cu 3-7 lobi lanceolati cu margine întreaga, vârf ascutit. Florile sunt unisexuate monoice, actinomorfe, grupate în inflorescente terminale pauciflore sub forma de umbele. Florile mascule au perigon petaloid foarte dezvoltat, format din 5 tepale unite la baza si androceu din 10-15 stamine. Florile femele au perigon din 5 tepale concrescute la baza si gineceu tricarpelar superior. Fructul este o capsula aripata cu seminte negre carunculate. Traieste în America Centrala, Brazilia
(cunoscuta înainte de Columb) si introdusa în cultura în toate regiunile tropicale.
Radacina tuberizata, a carei greutate poate atinge 15 kg la un singur exemplar, contine 20-30% amidon, materii albuminoide, un glicosid cianogenetic- maniholoxina, care o face toxica. Se poate consuma numai dupa spalare prelungita. Din amidonul extras din radacini, dupa îndepartarea glicozidelor toxice, se prepara un fel de pâine "tapioca" care se prajeste pe o placa de metal la 100-1500 C.
Fam. Buxaceae
Cuprinde plante lemnoase, fara laticifere, în general, la noi, cultivate ornamental. Au frunze simple, alterne, coriacei, sempervirescente, flori unisexuate, mici, grupate în inflorescente glomerulare.
Buxus sempervirens - Cimisir
Este planta lemnoasa, sub forma de arbust sau arbore de pâna la 8 metri înaltime. Frunze simple, eliptice sau ovate, cu marginea întreaga, glabre si lucioase, persistente, opuse. Florile sunt albicioase, unisexuate, planta fiind monoica. Ele sunt grupate în glomerule la subsuoara frunzelor. Fiecare glomerul prezinta o floare femela terminala si mai multe flori mascule bazale. Floarea masculina are un perigon format din 4 tepale si 4 stamine iar floarea femela are 6 tepale si ovar tricarpelar sincarp. Fructul este o capsula ce se deschide prin trei valve. Este o specie frecvent cultivata ca planta decorativa.
Importanta farmaceutica - toate partile plantei contin alcaloizii buxina, parabuxina, buxinidina, parabuxinidina. Aceste produse actioneaza initial ca excitant, apoi ca paralizant pentru bulb si maduva spinarii.
Fam. Thymaeleaceae
Cuprinde plante ierboase dar si lemnoase sub forma de arbori si semiarbusti, în general toxici, cu frunze alterne, flori mici, hermafrodite, Scoarta este vezicanta.
Thymelaea passerina -Limba vrabiei
Este o planta ierboasa anuala,
înalta de 15-20 cm, cu radacina pivotanta, subtire,
alb brunie si tulpina rotunda, verde-galbuie, glabra,
dreapta, subtire, ramificata spre vârf. Frunzele sunt alterne,
erecte, îngust lanceolate liniare, cu vârf acut, margine întreaga,
îngustate spre baza, pieloase si glandulos punctuate. Florile sunt
mici, hermafrodite, sesile, solitare sau grupate cate 2-3 în glomerule la
subtioara frunzelor superioare. Axa florifera este transformata
într-un hipantiu urceolat, concav, care în
timpul înfloririi se alungeste. Învelisul floral este un perigon
sepaloid format din 4 tepale galbui, rotunjite la vârf, petalele lipsesc,
androceul este format din 4-6 stamine dispuse în vârful hipantiului pe 2
cercuri suprapuse. Gineceul este format din 4-5 carpele concrescute cu stil
scurt si stigmat globulos .Fructul este o capsula piriforma cu
dehiscenta neregulata.
Traieste în locuri cultivate, margini de drumuri, pietrisuri, câmpuri si locuri calcaroase sau sarate, coline însorite etc.
Daphne mezereum - Tulichina
Planta ierboasa cu tulpina putin ramificata, înalta de 1-2 m. Frunzele sunt alterne, oblong-obovate, glabre, întregi, la vârf obtuze sau acute. Florile roz-violacee, grupate câte 2-4 în fascicule sesile, apar înaintea frunzelor; perigon tubulos, actinomorf, tetramer; androceu din 8 stamine; gineceu cu ovar monocarpelar scufundat într-un receptacul tubulos. Fructul baca rosie. Planta contine derivati cumarinici, o rezina cu proprietati vezicante. Scoarta interna este folosita în uz extern în dermatoze cronice, dureri reumatismale si gutoase. În medicina traditionala, în doze extrem de mici, se foloseste în dureri de dinti si de cap. Fructele la maturitate sunt toxice.
4. SUBCLASA DILLENIIDAE
Cuprinde plante lemnoase si ierboase cu frunze simple si raspândite în regiunile calde ale globului. Florile au periant diferentiat în caliciu si corola, pentamere, dispuse ciclic. La grupele mai evoluate corola este gamopetala. Androceul dispus pe doua cercuri, gineceu sincarp superior, cu numeroase ovule.
ORD. HYPERICALES (THEALES)
Grupeaza plante lemnoase sub forma de arbori si arbusti, liane si epifite dar si plante ierboase cu frunze simple alterne s-au opuse raspândite mai ales în zonele calde ale globului. Flori actinomorfe, hermafrodite sau unisexuate, pentamere cu numeroase stamine grupate în 3-5 fascicule unite la baza prin filamente. Fructe capsule.
Fam. Hypericaceae
Cuprinde plante ierboase si lemnoase cu frunze întregi opuse cu numeroase puncte transparente, ce contin ulei volatil. Flori actinomorfe, hermafrodite, pentamere, cu numeroase stamine. Fruct capsula.
|
