Exploatare forestiera

Factori fizico – geografici.

Suprafetele ce fac subiectul proiectului, fac parte din unitatea de productie (U.P.) II Pogoanele, administrata de Regia Nationala a Padurilor, prin Directia silvica Buzau – Ocolul silvic Buzau.

Padurile ce compun unitatea de productie II Pogoanele sunt raspandite din punct de vedere administrativ, in raza orasului Pogoanele, comunelor Bradeanu, Cilibia, Galbinasi.

Din punct de vedere geog 121d38b rafic, aceste paduri se situeaza in Campia Buzaului, cuprinzand zonele de lunca si campie a acesteia. Forma de relief fiind cea plana, altitudinile variaza intre 70 si de 80m.

Geologie.

Formatiunile geologice existente in aceasta unitate de productie, asa cum reies din studiile efectuate in zona, apartin perioadelor Halocen, Pleistocen, Pliocen si Miocen.

Geomorfologie.

Din punct de vedere geomorfologic, padurile din aceasta zona se situeaza in provincia podisurilor si campiilor extracarpatice, ce apartin Tinutului Campia Romana, Subtinutul Campia Dunarii, Districtul Campia Baraganului.

Tipul Baragan este reprezentat prin interfluvii largi, slab fragmentate, in zona dinspre Calmatui ea prezentand forme pozitive de microrelief – de tip duna.

De mentionat ca trupurile de padure din apropierea comunei Cilibia sunt situate pe depozite fluviatile. Drept dovada este existenta raului Buzau, ce isi are cursul foarte aproape de padure.

Hidrografia.

Principalul curs de apa este raul Buzau, care este si principala artera a bazinului hidrografic al Subcarpatilor Buzaului. Prezinta astfel importanta pentru padurile din lunca sa, precum si a celor din apropiere, influentandu-le in mod direct. Regimul hidrologic prezinta o periodicitate in functie de anotimp, prin urmare debitele mari se realizeaza in perioada martie – mai, inregistrandu –se circa 50% din scurgerea anuala.

Regimul hidrochimic al retelei hidrografice este in stransa interdependenta de natura rocilor pe care le strabate si de conditiile climatice. Pentru vegetatia forestiera prezinta importanta regimul hidrochimic al raului Buzau si al Calmatuiului.

Climatologia

Unitatea de productie II Pogoanele se incadreza in unitatea climatica – climat continental de campie.

Dupa caracterizarea Koppen aceasta apartine provinciei climatice – Dfax - zona de campie.

Sub raport termic, teritoriul unitatii de productie se caracterizeaza printr-o temperatura medie anuala de 10.5°C.

Tabel nr.1

Cantitatile de precipitatii care cad in zona inregistreaza o medie de 511.0 mm.

Tabel nr.2

Solurile

Pentru determinarea conditiilor pedologice, precum si in caracterizarea acestora, s-au sapat o serie de profile de sol. Din interpretarea probelor culese a rezultat ca cel mai raspandit tip de sol este cernoziomul cambic, urmat de protosolul aluvial.

Cernoziomul cambic este un sol profund cu succesiunea pe profil a orizonturilor de tip Am-Bv-C, iar continutul de humus este de 3-5% fiind astfel un sol cu o fertilitate ridicata, singurul factor limitativ constituindu-l regimul de umiditate.

Spre deosebire de tipul de sol mentionat anterior, protosolul aluvial este un sol sarac in humus, foarte sarac in fosfor si mijlociu bogat in potasiu. Gradul de favorabilitate al conditiilor ecopedologice pentru speciile forestiere este mijlociu pana la inferior pentru plopii indigeni.

Vegetatia

Conditiile stationale favorizeaza evolutia unui numar redus de specii forestiere, care formeaza tipuri de padure caracteristice etajului fitoclimatic de silvostepa (Ss) din luncile raurilor. Vegetatia forestiera naturala a suferit mari modificari in decursul anilor ca urmare a masurilor de gospodarire aplicata. Climatul specific zonei de silvostepa, regimul de inundatii foarte variabil in timp si spatiu, capacitatea redusa a solurilor aluviale de retinere a apei pe profil si nivelul apei freatice in estival determina variatii mari ale conditiilor ecologice. Drept consecinta a acestor conditii, vegetatia forestiera este constituita din specii cu amplitudine ecologica mare, ponderea cea mai mare detinandu-o salcamul (Robinia pseudacacia). 

Factori silvotehnici

Factorii silvotehnici se clasifica dupa tipul interventiilor, respectiv a obiectivului urmarit prin taierile care se executa la un moment dat. Acesti factori se refera la volumul la hectar, volumul pe fir, modul de distributie pe suprafata parchetului a arborilor marcati si nu in ultimul rand la duratele si perioadele de executie a lucrarilor de recoltare si colectare.

Factori tehnico – economici

Ca orice activitate economica, in conditiile economiei de piata exploatarea lemnului se poate desfasura numai daca este rentabila. In acest sens, angajarea oricarei exploatari forestiere trebuie sa aibe la baza un proiect tehnologic insotit de un antecalcul al cheltuielilor necesare si al rentabilitatii scontate. Prin urmare, solutiile tehnologice trebuie sa fie rezultanta analizei a mai multor variante.

Factorii tehnico – economici care intereseaza la alegerea mijlocului de colectare se refera la volumul, natura si provenienta biomasei, distanta de colectare si pozitia parchetului fata de instalatiile permanente de transport, productivitatea muncii, costul lucrarilor.

Din punct de vedere al naturii produselor, in partida analizata avem produse principale, adica produsele rezultate in urma atingerii varstei exploatabilitatii a arboretului. Pentru parchetul analizat volumul total de masa lemnoasa este de 253 mc, in conditiile in care marimea suprafetei parchetului este de 3 ha, de aici rezultand un volum mare pe ha.

Tinand cont de faptul ca exploatarea se realizeaza in zona de campie parchetul este amplasat langa o cale permanenta de transport, si de faptul ca distanta de colectare este de asemenea una mica, rentabilitatea exploatarii partizii 222 P este ridicata.

Cerinte silviculturale

Activitatea de exploatare trebuie sa se desfasoare astfel incat sa se asigure o optimizare a cerintelor de ordin economic si ecologic. Acestea sunt in stransa corelatie cu punerea in valoare.

Este foarte importanta cunoasterea din punct de vedere al satisfacerii cerintelor ecologice, cum ar fi caracteristicile si restrictiile silviculturale privind aplicarea taierilor. Prin aceasta se urmareste asigurarea conditiilor optime de dezvoltare si regenerare a arboretelor in concordanta cu telul de gospodarire propus.

Exploatarea masei lemnoase se realizeaza cu respectarea reglementarilor privitoare la regimul silvic. In acest sens, pot fi mentionate cateva reguli specifice (O.M. 606/2008):

Ø la taierile in crang se recolteaza inclusiv subarboretul, indiferent de dimensiunile sale;

Ø exploatarea parchetului incepe cu doborarea arborilor aninati, uscati si a iescarilor;

Ø exploatarea masei lemnoase se face astfel incat sa se evite degradarea solului;

Ø arborii nemarcati de pe limita cailor de scos – apropiat vor fi protejati obligatoriu impotriva vatamarilor, prin aplicarea de lungoane, mansoane si tarusi dupa caz.

Particularitati  silvice privind exploatarea padurilor

In parchetul ales in vederea exploatarii se va aplica tratamentul de crang – cazanire. Acest tratament presupune inlocuirea arboretului batran ajuns deja la varsta exploatabilitatii. Din acest moment arboretul nu mai inregistreaza cresteri active, mergand spre o stare de decreptitudine din ce in ce mai avansata. Din acest motiv extragerea arborilor prin aplicarea de tratamente este necesara.

La tratamentul de crang – cazanire, exploatarea se face prin scoaterea din pamant a arborilor de exploatat, prin taierea radacinilor de langa tulpina. Gropile care se formeaza prin aceasta lucrare se astupa dupa exploatare.

Fig. nr.1 Cazanire

Reintinerirea arboretului se face prin drajoni, in care scop, acolo unde este posibil se fac si araturi intre gropile respective. Varianta mentionata anterior este caracteristica arboretelor de salcam.

Epoci ,termene si durate de exploatare

Parchetul ce urmeaza a fi exploatat se incadreaza in categoria suprafetelor cu restrictie la taierie. Aceasta restrictie este atribuita doar sezonului estival, perioada permisa la recoltarea si colectare fiind cuprinsa in intervalul 15.IX- 31.III.

Restrictiile se refera numai la procesele de recoltare si colectare, care influenteaza biocenoza. 

Pentru volumul de masa lemnoasa rezultat din parchet (pana la 300mc) s-a autorizat exploatarea masei lemnoase intr-o perioada de 1.5 luni.

Perioada in care se poate recolta masa lemnoasa nu trebuie sa depaseasca un an forestier, ce coincide cu un an calendaristic.

Stabilirea metodei de exploatare. Metode si tehnici de exploatare

Metoda de exploatare reprezinta o anumita modalitate de efectuare a procesului de productie, al exploatarii lemnului sub aspect tehnologic, al carui element esential il constituie forma si dimensiunile sub care este colectat si transportat lemnul, ceea ce implica o anumita distributie a operatiilor de transformare a masei lemnoase intre cele trei locuri de munca : parchet – platforma primara – centrul de sortare si preindustrializare.

Luand in calcul factori cum sunt sortimentele de lemn cerute, felul interventiei silvotehnice si conditiile de teren, in partida 222 P constituita pentru suprafata din u.a 22A, metoda de exploatare aleasa este cea a trunchiurilor si a catargelor.

Aceasta metoda se aplica cu eficienta deosebita in exploatarile din care rezulta predominant sortimente de lemn rotund, intr-o gama variata, provenita atat din lemn subtire cat si din lemn gros. Lemnul este colectat in piese cat mai lungi – trunchiuri. In parchet se executa doborarea, curatirea de craci, precum si o sectionare partiala pentru corelarea volumului si lungimii pieselor cu capacitatea mijloacelor de colectare si posibilitatile de inscriere pe traseele de colectare, fara a aduce prejudicii grave padurii.

Caracteristic pentru aceasta metoda este faptul ca lucrarile de realizare a sortimentelor de lemn brut sunt transferate pe platforma primara, unde se folosesc mijloace de fasonare de inalt randament asigurand in acest mod cresterea substantiala a productivitatii muncii. De asemenea, metoda permite utilizarea la colectare si transport a unor mijloace de mare capacitate.

Aplicarea metodei de exploatare se face prin tehnologii diverse in functie de conditiile concrete de lucru. Conditiile de lucru sunt derminate de factorii fizico – geografici, factorii silvotehnici si factorii tehnico – economici.

Tehnologia de exploatare a lemnului indica de fapt forma sub care se extrage din padure biomasa, in functie de care se stabileste procesul de lucru, cu succesiunea operatiilor si a mijloacelor de munca cu eficienta sporita. La stabilirea tehnologiei de exploatare concura foarte multi factori printre care o importanta deosebita o prezinta mecanizarea lucrarilor prin folosirea celor mai eficiente mijloace.

Tehnologia de exploatare stabilita si aplicata in parchetul studiat presupune extragerea pieselor de lungime mare rezultate prin curatirea de craci a arborilor doborati sub forma de trunchiuri. Trunchiul este partea din arbore, in cazul nostru salcam, cuprinsa intre sectiunea rezultata la doborare si sectiunea de sub prima craca groasa, avand o lungime mare la varsta exploatabilitatii (fig. nr.2)

Fig nr. 2 Arbore inaintea fasonarii.

Aceasta metoda conduce la o valorificare mai buna a lemnului intrucat in centrele de prelucrare primara, lemnul lung este supus unor operatii de sortare si transformare pe cale mecanica in sortimente, asigurandu-se un grad superior de mecanizare a lucrarilor.

Intocmirea schitei parchetului

Suprafata ce urmeaza a fi exploatata se regaseste in u.a. 22A (fig. nr. 3), fiind delimitata intr-un parchet de 3ha prin aplicarea marcii patrate (ciocanul de marcat cu forma patrata) pe arborii limita.

Delimitarea parchetului prin arbori limita este caracteristica suprafetelor din regimul crangului arborete de salcam, de plopi indigeni, de salcie si zavoaie.

Lucrarea de delimitare presupune marcarea pe teren a limitelor parchetului de exploatare, astfel ca pe arborii limita se fac doua cioplaje, din care unul la baza arborelui si unul la inaltimea pe trunchi de 1,3m.

Delimitare trebuie sa fie evidentiata si in schita ce insoteste actul de evaluare a volumui de lemn destinat comercializarii. La predarea parchetului se parcurg in totalitate aceste limite pentru a fi cat mai bine cunoscute si pentru a se evita incalcarea acestora. Drept consecinta cioplajele pe arbori sunt orientate cu fata spre parchet pentru ca exploatarea sa se execute in aceste limitele, iar arbori marcati cu marca patrata nu se vor exploata.

Conform legislatiei in vigoare, alaturarea parchetelor in vederea exploatarii in crang – cazanire, nu este permisa la o distanta mai mica de doua inaltimi de arbori. Aceasta regula silvica are ca scop evitarea regenerarii in teren descoperit, sansa de reusita in acest caz fiind mult mai mare. Parchetul din u.a.22A nu se afla intr-o astfel de situatie, cel mai apropiat parchet exploatat aflandu-se la o distanta de cel putin 200m.

Dupa intocmirea schitei se analizeaza si se stabileste zona in care se va amplasa platforma primara, care trebuie sa indeplineasca conditii optime de fasonare si incarcare a materialului lemnos (sa aibe o arie suficient de mare, sa fie plata, uscata, ferita de viituri, sa fie accesibila mijloacelor de transport).

Fig. nr. 3. Schita parchetului

Stabilirea structurii masei lemnoase exploatate

Suprafata ce urmeaza a fi exploatata este parcursa in totalitate, fiecare arbore fiind inregistrat in carnetul de inventariere.

Dat fiind faptul ca parchetul este exploatat in regim crang-cazanire, inventarierea se va realiza pe intreaga suprafata. Aceasta consta in inregistrarea fiecarui arbore pe specii, categorii de diametre si clase de calitate. Arbori de extras sunt insemnati cu creionul de grafit, pe un cioplaj facut la o inaltime pe trunchi de 1,3m.

Inventarierea si inregistrarea se executa incepand cu arborii incadrati in categoria de diametre de peste 8 cm, din 2 in 2 cm. Determinarea acestei caracteristici biometrice se realizeaza prin utilizarea unei clupe forestiere.

Diametrul central rezultat indica categoria de diametre de la care se va face preluarea inaltimilor arborilor. Inaltimile din teren se preiau cu ajutorul dendrometrului sau a hypsometrului.

In vederea determinarii volumului pe sortimente, concomitent cu alegerea si inventarierea arborilor de extras, se stabileste si clasa de calitate. Calitatea arborilor se apreciaza dupa proportia lemnului de lucru pe care il contin, in functie de care se realizeaza indicele de utilizare a lemnului. Acest indice este definit ca raport intre volumul lemnului de lucru si volum total.

Clasificarea arborilor pe picior se face in patru clase de calitate in functie de cota din inaltimea totala apta pentru lemn de lucru. Orice defect care determina eliminarea din categoria lemnului de lucru a unei portiuni de trunchi poate conduce la schimbarea clasei de calitate.

In urma acestei lucrari, se va face despuierea pe specii. Aceasta consta in gruparea arborilor pe categorii de diametre si clase de calitate. Practic prin despuiere se determina atat diametrul mediu central, cat si impartirea volumului total pe sortimente (lemn lucru si lemn de foc).

Intocmirea si verificarea APV-urilor.

Lucrarile de evaluare a volumului de lemn destinat comercializarii se finalizeaza prin intocmirea Actului de Punere in Valoare (fig nr. 4).

Acesta este un document cu caracter tehnic, silvicultural si economic, in care sunt inscrise volumele sortimentelor, precum si diverse date informative privind suprafata respectiva.

In baza despuierii efectuate se intocmeste APV-ul, astfel ca in acesta se vor regasi detalii privind sortarea dimensionala a suprafetei inventariate cum ar fi volumul de lemn de lucru impartit pe categorii de diametre – G1, G2, M1, M2, M3, LS (tabel nr. 3) – precum si volum de lemn de foc rezultat

Tabel nr. 3

Pentru suprafata studiata s-a constituit partida 222 P de produse principale au fost inventariati 2691 de arbori, cu un volum al arborelui mediu de 0.09. Conform APV-ului calculat rezulta un volum brut de 253mc din care coaja 34 mc, ceea ce indica un volum net de 219 mc. In ceea ce priveste sortarea dimensionala avem 105 mc lemn de lucru si 114 mc lemn de foc, din care craci 28 mc.

Pentru intocmirea corecta a APV-ului vor fi verificate cele trei date dendrometrice de catre un specialist din structura unitatii. Atat diametrele, inaltimile preluate, cat si clasele de calitate stabilite vor fi verificate prin sondaj. Daca determinarea acestor date dendrometrice se incadreaza in toleranta admisa, atunci actul de punere in valoare este aprobat.

Fig nr. 4 Act de punere in valoare

Autorizarea exploatarii si predarea parchetelor

Masa lemnoasa din parchet va fi exploatata in urma eliberarii unei autorizatii de exploatare. In aceasta sunt inscrise volumul de lemn din APV ce urmeaza a fi recoltat, unitatea amenajistica in care se va efectua exploatarea, marimea suprafetei din care s-a extras masa lemnoasa, metoda si tehnologia de exploatare, precum si intervalul in care se va efectua lucrarea.

Conform legislatiei in vigoare se poate acorda o perioada de pregatire a parchetului inainte de inceperea propriu-zisa a exploatarii.

In urma eliberarii autorizatiei de exploatare se va trece la incheierea unui Act de predare – primire a parchetului. In acest act sunt mrntionate date cum sunt volum de lemn ce urmeaza a fi exploatat, numarul unitatii amenajistice, numarul partizii, precum si informatii legate de limitele parchetului. De asemenea, in actul de predare – primire este realizata si o schita prin care este stabilita zona de amplasare a platformei primare. De regula suprafata platformei primare este de 500 m².

Reprimirea parchetului

La terminarea exploatarii este obligatorie curatirea parchetului de resturi de exploatare – coaja, lemne putregaioase, craci cu diametrul sub 5 cm. La reprimirea parchetului se va intocmi un tabel ce va cuprinde rezultatele exploatarii.

Toate aceste aspecte legate de modul in care s-a desfasurat exploatarea in parchet, de rezultatul exploatarii, precum si de gradul de curatire a parchetului, sunt consemnate intr – un proces – verbal de reprimire.

In urma incheierii acestui act, suprafata exploatata, trece in categoria terenurilor in curs de regenerare, trecand astfel intr-o noua etapa (prima etapa) a dezvoltarii arboretului.