INFIINTAREA PLANTATIILOR VITICOLE

INFIINTAREA PLANTATIILOR VITICOLE

13.1.SISTEME DE PLANTATII VITICOLE

Denumirea de sistem a plantatiilor viticole este definita prin desimea vitelor la hectar, forma de conducere, protejarea sau neprotejarea impotriva temperaturilor de inghet, de mijloacele de sustinere utilizate. In acest context, literatura de specialitate caracterizeaza urmatoarele sisteme existente in viticultura noastra.

A.Sistemul clasic. Este mult folosit, distantele intre randuri fiind de 2 m, iar pe rand este variabila, in functie de soi si forma de conducere, desimea variaza in acest caz intre 3000-6000 butuci/ha. Este sistemul care asigura conditii bune proceselor de crestere si fructificare atat soiurilor pentru struguri de masa, cat si pentru cele de vin, permite de asemenea sa se efect 434e46e ueze mecanizarea lucrarilor de intretinere.

B.Sistemul de plantatie cu distante mari intre randuri. Se caracterizeaza prin randuri la distanta de minimum 2 m intre ele, cu 1500-3000 butuci/ha, este sistemul adecvat soiurilor viguroase si nepotrivit soiurilor cu vigoare mijlocie si mica.

C.Sistemul intensiv de plantatie. Este sistemul care stimuleaza intrarea timpurie pe rod. Se
practica distantele mici intre plante, desimea fiind de 6000-10000 butuci/ha. Se preteaza acestui
sistem soiurile de vigoare redusa, pe terenuri cu fertilitate slaba, care se taie la cepi in cordite.

D.Sistemul superintensiv de plantatie. Se practica in prezent in scop experimental, folosindu-se soiuri cu vigoare mijlocie si mare, intr-o desime de 10-25000 butuci/ha.

13.2.FORME DE CONDUCERE ALE VITEI DE VIE

Marea variabilitate a formelor de conducere ale vitei de vie este determinata atat de conditiile de mediu cat si de caracteristicile soiului.

Temperatura minima absoluta realizata intr-o anumita zona poate decide forma de conducere, intrucat numai formele joase pot fi protejate impotriva gerurilor puternice.
In sirul formelor de conducere pot fi enumerate:

-forma joasa (trunchi pana la 20 cm inaltime);

-forma semiinalta (trunchi de 60-80 cm inaltime):
-forma inalta (trunchi de 100-200 cm inaltime).

13.3.ALEGEREA, ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TERENULUI PENTRU CULTURA VITEI DE VIE

13.3.1.Alegerea terenului

Pentru cultura vitei de vie se aleg terenuri care sa corespunda cerintelor fiziologice a diferitelor soiuri, sa permita mecanizarea lucrarilor de intretinere. Se iau in seama factorii climatici, pedologici, panta terenului etc.

La alegerea terenului se are in vedere expozitia (sudica, S-E si S-V) cu multa lumina, nu se folosesc terenurile cu apa freatica la suprafata, cele supuse stagnarii apelor si nici cele ce contin saruri nocive.

13.4.ALEGEREA SI AMPLASAREA SOIURILOR DE VITA DE VIE

La alegerea soiului altoit si portaltoilui de vita de vie se are in vedere influenta reciproca
dintre acestea, insusirile fizico-chimice ale solului, conditiile de clima si directiile de productie
stabilite (struguri de masa, struguri pentru vin de o anumita calitate etc.). In baza arealelor de
cultura, ale directiilor privind productia cantitativa si calitativa, sortimentul ce trebuie sa stea in
atentie, este:

-soiuri pentru vinuri albe curente si superioare: Aligote, Creata, Feteasca alba, Galbena de Odobesti, Iordana, Mustoasa de Maderat, Pinot gris, Riesling italian etc.;
-soiuri pentru vinuri rosii curente si superioare: Burgund mare, Cabernet Sauvignon,
Cadarca, Merlot, Pinot noir etc.;

-soiuri pentru struguri de masa: Afuz-Ali, Cardinal, Chasselas d ore, Italia, Muscat de Hamburg, Muscat d Adda, Perla de Csaba etc.

13.5.PREGATIREA TERENULUI PENTRU INFIINTAREA PLANTATIILOR DE

VIE

Ansamblul lucrarilor de pregatire a terenului in vederea infiintarii plantatiilor viticole cuprinde o serie de operatiuni a caror desfasurare cronologica o redam in cele ce urmeaza:
-defrisarea si nivelarea terenului;

-fertilizarea terenului (60 t/ha gunoi de grajd, 150 kg P₂O₅ si 200 kg K₂O la ha pe terenurile in panta, respectiv 120 kg P₂O₅ si 150-200 kg K₂O/ha si 100 kg N/ha la solurile nisipoase;
-desfundatul terenului (se face la adancimea de 70 cm);

-pichetatul terenului in vederea plantatului (distantele de plantare intre randuri si pe rand sunt in functie de sistemul de plantatie, vigoarea soiurilor, forma de conducere a vitelor, sistema de masini pentru mecanizarea lucrarilor de intretinere etc.). Distantele de plantare indicate sunt: 2-2,2 m/ 1-1,2 m in plantatiile mecanizabile cu ajutorul tractoarelor viticole pe pneuri si senile si de 1,2/1,0 m in cele unde se lucreaza cu tractoarele viticole incalecatoare.

13.6.PLANTAREA VITELOR DE VIE

In cadrul acestui complex de lucrari, avem in atentie:

-perioada de plantare (toamna si primavara, cele mai bune rezultate se obtin la plantarile de toamna);

-pregatirea materialului pentru plantare (fasonarea radacinilor la 10-12 cm, a corditei la 3-4 ochi si mocirlirea acestora);

-plantarea vitei de vie (se sapa in partea sudica a pichetului, fertilizarea la groapa, se repartizeaza vitele, se aseaza vita de vie, se trage pamant, se pune mranita, se face musuroitul pentru acoperirea corditei).

13.7.LUCRARILE DIN PLANTATIILE TINERE DE VIE

13.7.1.Lucrari ce se executa in primul an dupa plantare

Principala grija o reprezinta asigurarea desimii si cresterea cat mai viguroasa a vitelor. Lucrarile de ingrijire ce se aplica in primul an sunt:

-mobilizarea terenului prin intermediul araturilor de primavara la 18-20 cm si a celor de toamna la 25-30 cm;

-prasitul, se executa de 4-6 ori manual si mecanizat;

-controlul cresterii lastarilor, se urmareste cresterea lastarilor, sfarmandu-se crusta musuroiului, precum si combaterea eventualelor insecte, care ataca vitele in musuroaie;
-copcitul este lucrarea de indepartare a radacinilor din altoi si a lastarilor din portaltoi;
-legatul lastarilor de picheti, de cel putin doua ori in timpul verii;

-irigatul si fertilizarea, se iriga cand umiditatea solului pe adancimea de 80-100 cm la 50% din I.U.A.; deasemenea, se fertilizeaza cu 300 g azot, 400 g fosfor si 300 g sare potasica la 100 l apa, administrandu-se 10-15 l solutie la fiecare planta;

-combaterea bolilor si daunatorilor;

-marcarea impuritatilor, inlocuirea acestora si completarea golurilor;

-musuroitul vitelor se face cu scopul de a proteja tinerele vite contra gerurilor din timpul

iernii

-intretinerea taluzurilor, debuseelor, drumurilor etc.

13.7.2.Lucrari ce se executa in anul al doilea dupa plantare

-dezmusuroitul (se face primavara devreme);

-taierea de formare (in functie de sistemul de cultura, forma de conducere etc., se taie la 2 cepi cu 2-3 ochi la formele joase si la 0 cordita de 5-6 ochi pentru formele semiinalte si inalte);
-plivitul (se face indepartandu-se lastarii ce sunt in plus, urmarindu-se o buna crestere la cei
care sunt necesari);

-carnitul se executa in luna septembrie prin suprimarea varfului de crestere a tuturor lastarilor;

-instalarea mijloacelor de sustinere (se foloseste spalierul monoplan cu 3 randuri de sarma alcatuit din bulumaci fruntasi, intermediari, sarme, ancore, bride, etc.; pentru formele inalte si semiinalte spalierul este tipic formei de taiere.

De asemenea, se efectueaza lucrarile prezentate pentru anul I.

13.7.3.Lucrarile efectuate in anul al III-lea dupa plantare

-desmusuroitul si aratura de primavara;

-taierea vitelor, in concordanta cu sistemul de cultura; -plantarea vitelor in goluri;

-prasitul;

-prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor; -irigatul si fertilizarea;

-lucrarile in verde;

-lucrari antierozionale;
-aratura de toamna;

-musuroitul, prin intermediul lui se asigura protectie impotriva temperaturilor scazute din

iarna