ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Denumire stiintifica: MORUS ALBA L.
Denumire populara: DUD ALB
CARACTERE MORFOLOGICE
Specie exotica devenita subspontana, deseori cultivata, de marimea a III-a, cu înal# 121i89b 5;imi ce pot depasi 15 m si diametre de pâna la 1.5 m (figura a,b).
Tulpina este dreapta, ramificata de la mica înaltime.
Scoarta este brun-cenusie cu ritidom timpuriu larg si superficial crapat.
Lemnul asemanator cu cel de salcâm, cu duramen galben-brun sau brun-roscat.
Coroana globuloasa cu ramuri lungi cu numeroase ramificatii secundare.
Lujeri zvelti, brun-cenusii, glabri sau slab pubescenti.
Muguri alterni, ovoizi, mucronati, cu 5-7 solzi bruni, glabri.
Frunze lat ovate, de 6-18 cm, lung petiolate, întregi sau cu 3-5 lobi inegali, serate, acute sau acuminate, usor cordate, pe fata verzi-deschis netede si glabre, pe dos razlet pubescente.
Flori verzui ce apar prin mai. Fructele sunt de tip soroza (dude), 1.5-2 cm, albe, rosiatice sau negricioase, cu pedunculi lungi cât ea, comestibile.
Maturitatea este timpurie, cu fructificatii anuale si abundente.
Longevitatea este de pâna la 150 ani.
In toata tara, in zona de campie si de deal este raspandit .
Atat fructele cat si frunzele acestuia se folosesc in industria farmaceutica.Dududl se poate folosi in spatile verzi dar si in gradiniile particulare.
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
Dudul alb este originar din China si Japonia, fiind introdusa în Europa înca din sec. al VI-lea si apoi extinsa pentru cresterea viermilor de matase. În România a devenit subspontana în regiunea de câmpie si dealuri, în lunca si Delta Dunarii.
Este o specie de climat blând (specie termofila), suporta bine seceta si gerurile iernii, dar sufera la îngheturile târzii.
Se dezvolta bine pe soluri usoare, fertile, cu suficienta umiditate, dar vegeteaza si pe terenuri batatorite din curti, marginea soselelor. Suporta si unele inundatii de scurta durata. Are un temperament de lumina, dar în tinerete necesita o oarecare protectie.
a. |
b. |
c. |
|