NOTIUNI GENERALE DESPRE BOLILE PLANTELOR

NOTIUNI GENERALE DESPRE BOLILE PLANTELOR

Orice tulburare care apare in structura si functiile unui organism, sub influenta unui agent patogen sau de alta natura, urmata de modificari biochimice, fiziologice, citologice, histologice, anatomice si morfologice, poarta denumirea de boala.

Pentru diagnosticarea cu precizie a unei boli este necesara cunoasterea detaliata a simptomelor, care reprezinta principalul criteriu macroscopic si care imbraca diferite forme in evolutia bolii in timp.

Totalitatea modificarilor vizibile survenite in procesul de patogeneza, alcatuiesc tabloul simptomatologic al bolii.

Evolutia procesului patologic trebuit privita in contextul interactiunii dintre planta gazde - agentul patogen - factorii externi.

Dupa etiologie (cauza bolii) bolile sunt grupate in boli neinfectioase (fiziologice) si boli infectioase (parazitare).

Bolile neinfectioase se datoresc actiunii nefavorabile a factorilor de mediu (edafici, climatici) sau tehnologiei de cultura necorespunzatoare. Bolile infectioase sunt provocate de agenti fitopatogeni.

Calsificarea bolilor infectioase :

a) dupa natura agentului ficopatogen:

- viroze - boli produse de virusuri

-micoplasmoze - boli produse de microorganisme de tip Mycoplasma

-bacterioze- boli produse de bacterii

-micoze- boli produse de ciuperci

antofitoze- boli produse de antofite semiparazite si holoparazite;

b) dupa evolutia si durata procesului patologic:

-boli acute(ritm de dezvoltare rapid);

-boli cronice(ritm de dezvoltare lent);

c)dupa caracterul infectiei:

-boli localizate(majoritatea)

-boli generalizate(viroze, micoplasmoze,traheobacterioze,traheomicoze);

d)dupa aria de raspandire:

-boli epidemice sau epifitii(se raspandesc cu viteza mare, ocupa suprafete intinse, provoaca adevarate invazii insa apar periodic);

-boli endemice sau endemii, sunt cantonate intr-o anumita regiune,se manifesta an de an cu o intensitate variabila).

Determinarea cu exactitate a unui agent patogen presupune pe langa cunoasterea simptomelor tipice bolii si examinarea microscopica a acestuia.

Modificari anatomo-morfologice induse de agentii fitopatogeni in procesul de patogeneza

Tulburarile fiziologice si citologice ce au loc in plantele bolnave, duc prin acumularea lor treptata la aparitia unor modificari morfologice evidente, modificari care constituie principalele elemente ale descrierii unei boli. Simptomele prin care se manifesta bolile plantelor pot fi grupate astfel:

a) Patarea este cel mai frecvent simptom fiind intalnit la viroze, micoplasmoze, bacterioze, si mai ales la micoze. Petele care apar, pot fi albicioase, galbene, rosiatice, bru­ne, negre, au forme si marimi diferite, apar in majoritatea cazurilor pe frunze dar se intalnesc si pe fructe sau ramuri.

Pe frunzele de mar atacate de Mycosphaerela sentina apar pate albe (fig. 1).

Fig. 1 Patarea alba a frunzelor de par produsa de Mycosphaerela sentina

Petele galbene sunt provocate de fenomenul de manare fiind intalnite la plantele atacate de ciuperci din familia Peronosporaceae care produc mane, de virusuri si micoplasme. Petele pot fi localizate (petele untdelemnii de la frunzele de vita-de-vie atacate de Plasmopara viticola) sau pot fi extinse pe intreaga suprafata a frunzei, ca la majoritatea virozelor. La multe boli virotice, petele de decolorare alterneaza cu portiuni de limb de culoare verde, ceea ce da frunzei aspectul caracteristic de mozaic(mozaicul frunzelor de mar-Apple mosaic virus)-fig.2.

Fig. 2 Mozaicul frunzelor de mar Apple mosaic virus

Pe frunzele de grau atacate de Puccinia striiformis f.sp. tritici apar dungi galbui, longitudinale, paralele cu nervurile. Petele rosiatice apar pe frunzele de prun in cazul atacului ciupercii Polystigma rubrum. La cartoful atacat de Alternaria porri f. sp. solani apar pe frunze pete de culoare bruna(fig. 3).

Fig. 3 Patarea bruna a frunzelor de cartof atacat de Alternaria porri f. sp. solani

Petele pot avea si culoarea neagra (frunze de trandafir atacate de Diplocarpon rosae , fig.4).

Fig. 4 Patarea neagra a frunzelor de trandafir-Diplocarpon rosae

b) Necroza sau arsura este un stadiu avansat al patarii si apare datorita mortificarii tesuturilor. Ca exemple, citam necroza frunzelor de fasole, produsa de bacteria Xanthomonas campestris pv. phaseoli(fig.5),arsura ramurilor de mar cauzata de Erwinia amylovora.

Fig. 5 Arsura comuna a fasolei

Xanthomonas campestris pv. phaseoli

c) Ciuruirea frunzelor se datoreste aparitiei unui strat de sciziune intre zona sanatoasa si zona necrozata, care determina desprinderea portiunii atacate, frunza ramanand in acest caz perforata. Acest simptom este intalnit frecvent la frunzele pomilor din familia Prunoideae , in cazul atacului de Pseudomonas syringae si Xanthomonas campestris vv. Pruni(fig.6).

Fig.6 Ciuruirea frunzelor pomilor samburosi- Stigmina carpophyla

e)     Hipertrofii. Acestea apar datorita actiunii unor enzime secretate de agentii fitopatogeni care determina inmultirea exagerata a celulelor si proliferarea haotica a tesuturilor. Astfel de tumori sunt produse de Agrobacteriumradiobacter pv. Tumefaciens pe radacina sau coletul pomilor fructiferi(fig.7) si pe radacina de sfecla(fig.8).  

Fig. 7 Cancerul pomilor fructiferi-Agrobacterium radiobacter pv. Tumefaciens

De asemenea, ciuperca Plasmodiophora brassicae provoaca hipertrofia radacinilor de varza(fig. 8).

Fig. 8 Hernia radacinilor de varza-Plasmodiophora brassicae

e) Atrofii. Sunt modificari contrare hipertrofiilor si se manifesta prin incompleta dezvoltare a unor organe sau chiar prin avortarea lor. Plantele de tomate atacate de Mycoplama sau de Cucumber mosaic virus au limbul foliar atrofiat(fig.9).

Fig.9 Boala "frunzelor de feriga"-Cucumis mosaic virus

Fig. 10 Hurlupii la prun- Taphrina pruni

Uneori hipertrofiile apar asociate cu atrofiile, ca in cazul hurlupilor provocati de Taphrina pruni, la care mezocarpul este hipertrofiat iar endocarpul si samanta sunt atrofiate(fig. 10).

 

Fig. 11 Putregaiul umed al tuberculului de cartof- Erwinia carotovora var. atroseptica

f) Putregaiurile apar datorita distrugerii lamelei pectice din peretii celulari sub actiunea unor bacterii sau ciuperci. Dupa consistenta organelor atacate si in functie de conditiile climatice, putregaiurile pot fi de doua feluri: umede si uscate.

Putregaiul umed(moale) se dezvolta pe carnoase si suculente, in conditii de umiditate ridicata. De exemplu Erwinia carotovora var. atroseptica care produce putregaiul umed al cartofului(fig.11) si ciuperca Monilinia sp. care produce putregaiul brun al fructelor semintoaselor si samburoaselor.

Putregaiul uscat se manifesta pe organele mai putin suculente ale plantelor si in conditii de umiditate atmosferica scazuta. Exemple : putregaiul uscat al stiuletilor de porumb produs de ciuperca Nigrospora oryze(fig.12) si putregaiul uscat al tuberculilor de cartof produs de diferit specii de Fusarium.

Fig. 12 Putregaiul uscat al stiuletilor de porumb -Nigrospora oryze

g) Nanismul sau piticirea este determinat de ritmul redus de dezvoltare al plantelor in comparatie cu ritmul de dezvoltare al plantelor sanatoase. Plantele infectate au talia redusa cu ncca. 60-80%, internoduri scurte, dau productii scazute sau raman sterile. Tilletia controversa ataca graul si produce un nanism accentuat plantelor infectate(fig. 13). In culturile de floarea soarelui infectate de Plasmopara helianthi apar plante pitice cu tulpini subtiri, internodii scurte,frunze incretite si apropiate.

Fig. 13 Malura pitica a graului- Tilletia controversa

h) Distrugerea organelor. Majoritatea agentilor fitopatogeni distrug partial organele atacate, in putine cazuri inregistrandu-se distrugerea totala a acestora. Taciunele comun al porumbului produs de ciuperca Ustilago maydis determina formarea unor pungi sau tumori la baza plantei sau pe stiuleti( fig. 14).

Fig. 14 Taciunele comun al porumbului -Ustilago maydis

In cazul graului atacat de Ustilago tritici sunt distruse toate elementele spicului cu exceptia rahisului(fig. 15).

Fig.15 Taciunele zburator al graului -Ustilago tritici

i) Deformarea organelor este o modificare produsa de virusuri, bacterii si ciuperci. De exemplu, rasucirea frunzelor de cartof produsa de Potato leaf roll virus(fig. 16) si deformarea fructelor de par produsa de Venturia pirina(fig.17). 

Fig. 16 Rasucirea frunzelor de cartof - Potato leaf roll virus

Fig. 17 Rapanul perilor- Venturia pirina

j) Ofilirea sau vestejirea este o modificare foarte grava determinata de insuficienta apei, survenita la un moment dat in planta. Ofilirea poate fi fiziologica sau parazitara in functie de agentul cauzator. Ofilirea parazitara poate fi partiala sau totala. Ofilirea partiala a frunzelor si florilor de pe lastarii prunoideelor se observa la pomii atacati de Monilinia laxa(fig. 18).

Fig. 18 Monilioza prunoideelor- Monilinia laxa

Ofilirea totala este determinata de parazitii care afecteaza sistemul radicular(Plasmodiophora brassicae) si mai ales de bacteriile si ciupercile traheifile(Erwinia tracheiphila, Fusarium oxisporum).

k) Caderea frunzelor, florilor si fructelor caracterizeaza atacul multor paraziti. De exemplu defolierea piersicului atacat de Taphrina deformans si caderea fructelor de mar si par produsa de Monilinia frutigena.

l) Producerea de exudat si gome.Exudatul este un lichid eliminat sub forma de picaturi incolore sau galbui de catre plantele infectate de bacterii(Xanthomonas campestris pv. Phaseoli). Goma sau cleiul este o substanta mucilaginoasa care apare in vasele conducatoare ale plantelor, astupandle sau poate sa apara pe trunchiul sau ramurile diferitilor pomi fructiferi in cazul infectarii cu ciuperci(Stigmina carophyla).

m) Distrugerea organelor plantei si inlocuirea lor cu organe proprii parazitului. In spicele gramineelor atacate de Claviceps purpurea, in locul cariopselor se dezvolta organele de rezistenta ale ciupercii ce poarta numele de scleroti(fig.19).

Fig. 19 Scleroti de Claviceps purpurea si spice atacate

n) Asimetria organelor atacate este un simptom care apare frecvent la plantele virozate. Acestea prezinta frunze care au cele doua jumatati inegale ca suprafata si lungime a marginii limbului. Acest fenomen se observa la frunzele de prun atacat de Plum pox virus.

Fig.20 Atac de Plum pox virus

o) Hidroze. In acest caz frunzele atacate par a fi imbibate cu apa si devin translucide. Aceste modificari apar mai ales in cazul bacteriozelor. Pe frunzele de castraveti atacate de bacteria Pseudomonas syringae pv. lacrimans, se observa portiuni hidrozate ce inconjoara zonele necrozate.

Fig. 21 Frunze de castraveti atacate Pseudomonas syringae pv. lacrimans