Nuc negru

Originar din America, acest copac se planteaza la noi pentru lemn. Fructele sale nu sunt comestibile.

Substanta sa activa, juglona, este eficienta in lupta impotriva parazitilor. Colorantul din coaja acestei plante contine iod natural, care are efect antiseptic, distruge parazitii si viermii intestinali. In plus, si-a dovedit eficienta in afectiuni ale pielii, cum ar fi herpesul, furunculele, eczemele.

Frunze de nuc negru

Descrierea produsului:
Nucul negru este bogat in vitamine, minerale, aminoacizi, de aceea este deosebit de util persoanelor bolnave, epuizate, ce sufera de avitaminoze. Cantitatea de vitamina C pe care o contine este de 8 ori mai mare decat in coacazul negru si de 5 ori decat in citrice, fiind un puternic antioxidant.

Frunzele de nuc negru contin o cantitate importanta de acid linolenic al carui consum contribuie la scaderea nivelului colesterolului din sange. Acest supliment alimentar contribuie de asemenea la scaderea glicemiei. Nucul negru se aplica in eczeme, diateza exsudativa, psoriazis, boli alergice si purulente, acnee; el se foloseste in cateva forme de tuberc 424e44e uloza a pielii, faringelui, linfangeita tuberculoasa. Nucul negru are si actiune antibacteriana, contribuie la tratamentul ulcerelor, degeraturilor; opreste hemoragiile hemoroidale; poate fi utilizat ca mijloc antiparazitar; intareste dintii si gingiile.

Efecte:

viroze respiratorii (gripa);

afectiuni bronhopulmonare acute (traheita, bronsita, laringo-faringita), ale cailor respiratorii superioare;

amigdalite;

sinuzite;

boli dentare si ale cavitatii bucale;

ulcer;

gastrita cronica, gastro-enterocolita;

boli de piele;

avitaminoze;

helmintoze si lamblioze;

nevralgii intercostale.

BIODIVERSITATEA SI BIOSECURITATEA. PADURILE

5.1. Biodiversitatea

Spatiul biogeografic al judetului Dambovita, strabatut de paralela 45^o chiar pe linia de incidenta intre Subcarpatii de Curbura si Campia Romana, cuprinde intr-o asezare armonioasa cele trei categorii de relief - campie, deal, munte, cu o diversitate mare de conditii de clima, sol, hidrologice ce implica o mare varietate de ecosisteme terestre si acvatice specifice zonelor de munte, deal, silvostepa, cursurilor de apa, luncilor, lacurilor, pesterilor, etc.

Avand in vedere pozitia sa geografica, judetul Dambovita dispune de o diversitate biologica bogata si variata,  exprimata atat la nivel de ecosisteme, cat si la nivel de specii de plante si animale din flora si fauna salbatica, unele inestimabile prin valoarea si unicitatea lor.

Padurea desfasurata de la 150 m pana la 1800 m, ocupa 27,9% din teritoriul judetului, intreg fondul forestier ocupand 28,66% din acesta. Gradul mare de impadurire al judetului, in special in zona montana si in Subcarpati ofera conditii optime de viata pentru multe specii de plante si animale de interes stiintific, peisagistic, economic.

In general, cadrul natural al judetului se mentine in parametrii naturali de calitate, existand conditiile necesare conservarii diversitatii biologice.

In prezent nu exista un sistem de monitoring integrat care sa includa si monitorizarea  diversitatii biologice, astfel incat o analiza completa la nivelul biodiversitatii este foarte greu de realizat.

5.1.1. Habitate naturale

In lipsa unor studii de specialitate nu se cunoaste cu exactitate numarul tipurilor de habitate de pe teritoriul judetului Dambovita, dar se stie ca exista o concentrare de habitate cu un mare numar de specii endemice, rare si relicte in masivele montane Bucegi si Leaota.

Principalele tipuri de habitate naturale terestre si acvatice sunt:

Habitate de pajisti si tufarisuri

- in zona montana:

Ø pajisti alpine (la peste 2000 m) cu vegetatie alpina sau asociatie de vegetatie pitica sau taratoare: Agrostis rupestris, Dryas octopetala, Primula minima, Salix reticulata, etc.

Ø tufarisuri de jneapan (Pinus mugo), ienupar (Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron kotschyi)

Ø pajisti subalpine in care se intalnesc frecvent asociatii de Agrostis rupestris,   Festuca rubra, Nardus stricta, etc.

- in zona de deal: pajisti cu Agrostis tenuis (paius), Agrostis stoloniferae (iarba campului), Festuca pratensis (paius)

- in zona de campie: pajisti cu Poa sp., Carex sp. si Festuca sp.

- in zona de lunca: pajisti cu Festuca drymeia, Carex sp., Agrostis stolonifera, Juncus gerardi, etc.

Habitate de padure

- in etajul subalpin:

Ø montan presubalpin de molidisuri, cu Vaccinium si Polytrichum

Ø montan presubalpin de molidisuri, cu humus brut si Vaccinium

Tipul de padure corespunzator celor doua tipuri de statiune precizate mai sus este molidisul de limita cu Vaccinium.

- in etajul montan de molidisuri

Ø molidis cu Luzula sylvatica

Ø molidis cu Vaccinium myrtillus si Oxalis acetosella

Ø molidis de limita cu Vaccinium myrtillus si Oxalis acetosella

Ø molidis cu Vaccinium myrtillus

Ø molidis de limita pe stancarie

Ø rariste de molid cu Sphagnum si Vaccinium myrtillus

- in etajul montan de amestecuri

Ø molideto-faget cu Vaccinium myrtillus

Ø rariste de molid cu zimbru (Pinus cembra)

Ø amestec normal de rasinoase si fag cu flora de mull

Ø amestec de rasinoase si fag cu Festuca altissima

Ø amestec de brad, molid si fag pe stancarii cristaline

Ø bradeto-faget cu Festuca altissima

- in etajul montan - premontan de fagete:

Ø faget normal cu flora de mull

Ø faget montan pe soluri schelete cu flora de mull

Ø faget cu Festuca altissima

Ø faget montan cu Vaccinium myrtillus

Ø aninis de anin alb pe sol inmlastinat

- in etajul deluros de gorunete, fagete si goruneto - fagete:

Ø gorunete podzolit edafic mijlociu cu graminee si Luzula (gorunet de coasta cu graminee si Luzula luzuloides)

Ø gorunete podzolit pseudogleizat cu Carex pilosa (gorunet cu Carex pilosa, goruneto - faget cu Carex pilosa)

Ø gorunete brun edafic mare cu Asarum - Stellaria (gorunet normal cu flora de mull, goruneto - faget cu flora de mull, sleau de deal cu gorun si fag)

Ø gorunete brun slab - mediu podzolit edafic mijlociu (gorunet cu flora de mull, goruneto - faget cu Festuca drymeia

Ø fagete podzolit edafic sub mijlociu cu Rubus hirtus (faget de dealuri cu Rubus hirtus)

Ø fagete brun edafic, mijlociu si mare cu Asperula - Asarum (faget de deal pe soluri schelete cu flora de mull, faget amestecat din regiunea de dealuri, faget de deal cu flora de mull)

Ø goruneto - fagete aluvial moderat humifer in lunca joasa (anin negru pur din regiunea deluroasa)

- in etajul deluros de cvercete (gorun, garnita, cer si amestecuri dintre acestea) si sleauri de deal:

Ø cvercete (gorun, garnita si cer), podzolit edafic mijlociu cu graminee mezo-xerofite (amestec normal de gorun, garnita si cer, amestec de stejar pedunculat cu cer si garnita, gorunet de coasta cu graminee si Luzula luzuloides)

Ø cvercete, gorunete si sleauri de deal, podzolit, pseudogleizat, edafic mare, cu Carex pilosa (gorunet normal cu flora de mull)

Ø cvercete (gorun, garnita si cer), podzolit edafic mijlociu - platou (gorunet de platou cu sol greu, goruneto - stejaret, stejaret normal de terasa, amestec normal de gorun)

Ø cvercete brun II (goruneto - faget cu Carex pilosa, goruneto - sleau cu fag, sleau de deal cu gorun si fag, goruneto - sleau)

Ø cvercete cu fagete de limita inferioara, brun edafic mijlociu, cu Asperula - Asarum (faget cu Carex pilosa, faget amestecat din regiunea de dealuri)

Ø cvercete aluvial molic humifer (stejaret de terase joase si lunci vechi din regiunea de dealuri)

- in etajul deluros de cvercete cu stejar:

Ø cvercete cu stejar podzolit pseudogleizat, brun edafic, mijlociu, cu Asperula- Asarum (gorunet de platou cu sol greu, amestec normal de gorun, garnita si cer, goruneto - stejaret, stejareto - goruneto - sleau, garnitet de versant, stejaret de coasta si platouri din regiunea de dealuri)

Ø cvercete cu stejar, brun, podzolit puternic pseudogleizat, edafic mare (amestec de stejar pedunculat, gorun, cer si garnita)

Ø cvercete cu stejar, brun, podzolit pseudogleizat, edafic mare (amestec de stejar pedunculat, gorun, cer si garnita, )

Ø stejarete podzolit-pseudogleizat, platou (gorunet de platou cu sol greu, goruneto-stejaret, stejareto - goruneto - sleau, stejaret de coasta si platouri din regiunea de dealuri, garnitet de platou, amestec normal de gorun, garnita si cer, amestec de stejar pedunculat cu cer si garnita)

Ø stejarete, brun (gorunet cu flora de mull, goruneto - sleau cu fag, goruneto - sleau, stejareto - goruneto - sleau, sleau de deal cu gorun, sleau de deal cu gorun si stejar pedunculat, amestec de stejar pedunculat, cer si garnita)

Ø cvercete, brun edafic, mare (sleau de deal cu gorun si fag, gorunet normal cu flora de mull, goruneto - sleau, stejareto - goruneto - sleau)

Ø cvercete, aluvial moderat humifer (stejareto - sleau de lunca, stejaret de terase joase si lunci vechi din regiunea de dealuri)

Ø cvercete cu stejar, brun freatic umed, gleizat si semigleic, edafic mare in lunca inalta (stejaret de lunca din regiunea de dealuri)

Ø cvercete cu stejar, podzolit - pseudogleizat cu Poa pratensis - Carex caryophyllea (goruneto - stejaret, stejareto - goruneto - sleau, stejaret de coasta si platouri din regiunea de dealuri, garnitet de versant, amestec normal de gorun, garnita si cer, gorunet cu Carex pilosa, goruneto - sleau cu fag, stejareto - goruneto - sleau, amestec de stejar pedunculat cu cer si garnita)

- in zona de campie forestiera:

Ø cereto - garnitete si stejarete - sleauri, brun roscat podzolit, edafic mare (stejareto-sleau de campie, ceret normal de campie, amestec de stejar pedunculat cu cer si garnita, cero - sleau de stejar pedunculat)

Ø stejaret, podzolit puternic, pseudogleizat de depresiune larga, edafic mijlociu (stejaret de campie de divagatie, stejaret de depresiune din campia forestiera)

Ø sleau, brun roscat, edafic mare (stejaret de campie inalta, stejareto - sleau normal de campie, sleau normal de campie)

Ø pseudogleic - podzolit depresionat (stejaret de rovina, plopis de rovina de plop tremurator, plopis de depresiune de plop alb)

- in zona de lunca a principalelor cursuri de apa Dambovita, Ialomita si Arges:

Ø aninis, turbogleic si turbos tipic (aninis pe soluri gleizate)

Ø zavoi de plop, aluvial, neumezit freatic, foarte rar si scurt inundabil (zavoi de plop alb, zavoi de plop negru pe locuri mijlociu inundabile, zavoi amestecat de plop alb si negru)

Ø zavoi de salcie, aluvial, divers gleizat, anual, prelungit inundabil (zavoi de salcie pe locuri joase din luncile apelor interioare)

Ø sleau, brun freatic umed, gleizat sau semigleic, edafic mijlociu - mare (stejareto - sleau de lunca)

Habitate de stancarii si pesteri concentrate mai ales in masivele Bucegi si Leaota:

Ø pesteri si grote (Pestera Ialomitei, Pestera Pustnicul, Pestera Ursilor, Pestera Ratei, Pestera Onicai, etc.)

Ø grote neexploatate turistic

Ø grohotis calcaros

Ø pante stancoase calcaroase

Ø grohotis si lespezi calcaroase

Ø grohotis stancos al etajului montan

Habitate de ape dulci:

Ø paraie si rauri de munte (Ialomita, Bratei, Ratei, Cocora, Horoaba, Laptici, Coteanu, Ialomicioara, alti afluenti ai Ialomitei din zona montana)

Ø paraie si rauri colinare (Ialomita si afluentii sai din zona colinara Valea Lupului, Bizdidel, Vulcana, Cricovul Dulce, Slanic, etc.; Dambovita si afluentii sai: Raul Alb, Aninoasa)

Ø paraie si rauri de campie (Dambovita, Arges, Suta, Sabar, Potopu, Cobia, Neajlov, Dambovnic, Colentina, Crevedia, Ialomita, Ilfov, etc.)

Ø lacuri de baraj: Scropoasa, Bolboci si Pucioasa - in zona de deal si de munte

Ø acumulari pentru piscicultura: Bungetu, Priseaca, Butimanu, Crevedia, Colacu

Ø helestee si pastravarii: Nucet, Pucioasa, Coteanu

Habitate de mlastini si turbarii

Ø mlastini eutrofe

Ø mlastini oligotrofe (turbarii, in zona montana, ex. Tinovul Laptici, care cantoneaza numeroase specii relicte, ce s-au mentinut in aceste habitate inca din timpul glaciatiunii).

La habitatele mentionate mai sus se pot adauga si cele agricole.

Habitatele precizate mai sus sunt intr-o stare favorabila de conservare.